Vin ‘Babele’ Care este baba ta?

Vin ‘Babele’ Care este baba ta?

Trimite și altora

Primele zile ale lunii martie sunt numite ‘babe‘, în credința populara. Exista obiceiul de a pune babe, adica de a numi pe fiecare din aceste zile cu numele unei babe cunoscute, pentru a cunoaste firea ei: „daca timpul nu e bun, baba e rea”. Zilele babelor se incheie pe 9 martie, cand se crede ca vin mosii si caldura.

Babele sunt personaje din folclorul popular românesc. Babele erau considerate femei știutoare, inițiate, specialiste în domeniul practicilor divinatorii. Exista și o toponimie a Babelor, a strămoașelor și moașelor mitice, considerate un fel de divinități meteorologice, active la începutul primăverii.

Folcloristul A. Gorovei vorbește despre faptul că și flăcăii își aleg o ‘babă’, iar cum va fi ziua, așa le va fi și nevasta: frumoasă sau urată, bogată sau săracă, cu inima bună sau înghețată, fertilă sau stearpă… În multe zone, “baba” nu poate fi “aleasă”, ci se stabilește în funcție de data nașterii. Dacă persoana este născută între 1 și 12 ale oricărei luni din an, baba îi cade în ziua nașterii sale, iar în caz contrar, se calculează suma celor două cifre care formează data nașterii, acel număr reprezentând baba respectivei persoane. Potrivit tradiției populare, primele nouă zile ale lunii martie sunt considerate babe. Este vremea în care fiecare femeie iși alege o “babă” pentru a afla cum îi va fi sufletul și norocul pâna la sosirea “babelor” din anul următor. Astfel, zilele luminoase, însorite sunt aducătoare de fericire, noroc și belsug, în timp ce vremea rece, cu ploi și ninsori înseamna lacrimi, necazuri, sărăcie, neîmpliniri.

satelit televizor

Mitul babelor este asociat în cultura populară cu Baba Dochia. Legenda spune că Baba Dochia avea un fiu, Dragobete, care i-a dus acasă noră împotriva voinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata se întoarce acasă. Auzind povestea fetei, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece Mărțișor îi putuse oferi o floare fetei. Pornește îmbrăcată în nouă cojoace (unele variante povestesc de 12) în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei soarele puternico face să își scoată rând pe rând, cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață.

Tradițiile de zilele babelor sunt difersificate în funcție de regiune. De exemplu, în Muntenia sunt 12 babe, iar în Maramureș, se obișnuiește „bătutul ușilor“, pentru a goni iarna din casă. Aici, Baba Dochia se mai numește și Odochia, tot aici se obișnuiește „botezul“ babei pe care ți-ai ales-o. Mai exact, se rebotează copiii bolnavi cu alte nume, pentru ca răul să nu-i mai găsească. În unele zone ale Moldovei, se alege ziua după data de naștere. Atunci când aceasta este un număr mai mare de nouă, se împarte și se alege unul din rezultate sau se adună cele două cifre componente. În Ardeal, babele se numesc și Vântoase, iar în Muntenia este obiceiul ca de Babe să fie aleasă câte o bătrână din sat. Dacă ziua aleasă este frumoasă, înseamnă că bătrâna respectivă este bună la suflet. Dacă este frig, bate vântul, plouă sau ninge, înseamnă că baba e rea la inimă și este considerată responsabilă pentru vremea urâtă.