Ada-Kaleh – minunata insula exotica disparuta in Dunare

Ada-Kaleh – minunata insula exotica disparuta in Dunare

Trimite și altora

În limba turcă, Ada-Kale se traduce “Insula Fortăreaţă”, denumire ce îşi găseşte explicaţia în istoria de acum câteva sute de ani a insulei despre care se vorbeşte acum ca depre o minune a naturii, devenită pentru contemporani o legendă exotică.

Această bucată de uscat, acoperită astăzi de apele Dunării, era alungită, de aproximativ 1,7 km în lungime şi 5oo m lăţime, aflată la 4 kilometri de Orşova şi 18 kilometri de Drobeta Turnu-Severin, într-o zonă absolut spectaculoasă din punct de vedere geografic. Ea a avut, în cea mai mare parte a existenţei sale, un rol comercial prin situarea sa la intersecţia dintre lumi. Sfârşitul secolului al XVII-lea îi conferă importanţă strategică deoarece se afla la confluenţă între interesele Imperiului Austriac şi cele ale Imperiului Otoman.


Publicitate
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


Românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?dolce telekomStai informat, tine legătura cu țara, romanește / Tv satelit oriunde în Europa /



“Noua Orşovă” intră în anul 1718 (tratatul de la Passarowitz) în posesia austriecilor care au construit o cetate militară fortificată în formă de diamant, la care s-a muncit timp de 10 ani, fiind implicaţi foarte mulţi oameni aduşi la muncă silnică. Accesul în cetate se făcea prin 6 porţi ornamentate. Strategic construită cetatea avea o arhitectura minuţios gândită după sistemul Vauban, existând şi tuneluri sub Dunăre.

În 1739, Austria redă Imperiului Otoman Insula Ada- Kaleh. Chiar şi aşezământul religios franciscan devine moschee, loc de închinăciune pentru musulmani. Acum se uită denumirea “Noua Orşovă” şi devine cunoscut numele Ada-Kaleh.


Publicitate
digimobil


Din cetatea austriacă au început să ia naştere locuinţe turceşti: în culoarele vechi ale cetăţii, pe pereţii groşi ai acesteia şi din materialele refolosite din pereţii fortificaţiei. Astfel, aspectul locuinţelor, al comunităţii de pe insula Ada-Kaleh era original şi special.

Ea devine parte a României în 1919, după Primul Război Mondial, loc paşnic şi pitoresc. În care nu au fost conflicte grave “certuri cu bătae, crime, nu s-au întâmplat niciodată” (imamul Ali Ahmed, în monografia insulei).

Turiştii curioşi, plăcut impresionaţi de frumuseţea locului, de plantele exotice, chiparoşi, migdali, măslini, oleandri, smochini, o adevarată livadă ca un colţ de rai, vizitau cu plăcere insula, pe care se găseau şi restaurante, cafenele, iar localnicii îi serveau cu transportul pe Dunăre. Atitudinea primitoare a locuitorilor care ofereau rahat, trandafiri, smochine, dulceţuri, tutun, cafea, halva, sugiuc, zaharicale, alune, bragă, bijuterii la preţuri mici, a determinat să crească afluenţa de curioşi.

Există un film documentar din anul 1968, realizat de Studioul Alexandru Sahia, în care sunt surprinse ultimele imagini cu insula Ada-Kaleh, frumuseţe ce a fost acoperită de Dunăre la scurt timp după filmare. Civilizaţia, încăpăţânarea comuniştilor de a-şi demonstra evoluţia şi puterea industrială au dus la scufundarea acestui loc de legendă, din cauza construcţiei hidrocentralei de la Porţile de Fier, în anul 1970.

...