Dan Barna cu RoBarna în Barcelona

Dan Barna cu RoBarna în Barcelona

Trimite și altora

Dan Barna a venit la întâlnirea din Barcelona însoțit de Radu Mihail, senatorul USR de diaspora, amândoi cu ideile clare.

Întrebările au curs, multe dintre ele previzibil centrate pe motivația candidatului la președinție Dan Barna, altele care vizau explicit diaspora „Eu nu știu dacă cei plecați de mult vor mai dori să se întoarcă însă știu că avem nevoie de experiența lor profesională acumulată în țările în care trăiesc, poate vor dori să se implice în proiecte punctuale și apoi vor hotărî” ne-a spus Dan Barna.

Am întrebat dacă schimbarea are nevoie de alte reguli, legi, regulamente noi, „Reguli și legi avem, de oameni competenți fiecare la locul lui avem nevoie, de acolo putem începe a construi lucrurile încremenite în proiect de treizeci de ani”. „O zonă specială este proiectul USRPLUS pentru educație, acolo este de lucrat pe o perspectiva de zece ani cel putin, cu finanțare serioasă și nu doar pe partea de infrastructură școlară ci pe calitatea predării în special” a continuat.

Românii plecați sunt de toate felurile, o țară în miniatură, mai mică sau mai mare, depinde unde te uiți. Barcelona este o românie cam cât un județ, câte județe sunt în România? alegeți unul la întâmplare și numiți-l județul Barcelona, nu greșiți prea tare. Sunt acolo mulți stabiliți de douăzeci de ani invizibili pentru mass-media și mai sunt alții veniți în ultimii ani cu contracte și cu oarcare notorietate dinspre țară. Proporția este de 5.000 la unu dar senzația de relevanță este invers proporțională, am văzut asta ieri.


Românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?dolce telekomStai informat, tine legătura cu țara, romanește / Tv satelit oriunde în Europa /


Social-media păstrează comentarii savuroase despre cum Cioloș sau Ana Blandiana au avut lipsa de inspirație de a nu se fi dus prin sate și cătune spaniole în care trăiesc trei români care apoi se declară indignați de atari scăpare, ar fi acceptat poate și ei să îi cunoască sau să primeasca un volum cu dedicație gratis dar numai dacă ar fi mers acolo la o oră rezonabilă, duminica după ce termină copiii temele și doar dacă nu e foarte cald.

„Orice om îi e frica de dușmani”, dar USRPLUS trebuie să se teamă în primul rând de prieteni, dușmanii naturali îi protejează oricum, ăia nu au timp de contre electorale, au de ars dosare și ascuns probe în perioada asta.

Partizanii schimbării urăsc PSD-ul dar critica USRPLUS cu cerbicie, să tot înjuri sistemul corupt a devenit inutil pentru că oricum nu-ți raspunde nimeni și-atunci îi critici pe-ai tăi ca un purist exigent ce te crezi dator să fii, simți și tu că cineva ține cont de opinia ta. Și aproape mereu ai dreptate în sensul ăsta, USRPLUS îți răspund, pentru ei chiar contează să-și verifice poziționările împotriva oricăror uzanțe din sulfuroasa politică românească.

Dincolo de anecdotă, simpatizantul USR nu este deloc acea rasă de dobitoc funcțional care a văzut în Barcelona prima dată asfalt. Surprinde totuși asprimea discursului fanilor declarați, interogația pe alocuri violentă pe teme varii, de la infrastructură, taxe sau educație, care provoacă dialoguri fără speranță. Pentru că așa cum apetitul puristului bine intenționat pentru polemica cu un partener inteligent ajunge sa devina insațiabil tot așa noul politician are naivitatea de a-și proteja ideile până în pânzele albe. Primul e nevorbit pentru că nimeni nu l-a băgat în seamă treizeci de ani iar cel de-al doilea nu înțelege de ce este nevoit să se apere în fața prietenilor.

O replică a lui Dan Barna mi-a stârnit atenția ”mă intrigă să constat că trebuie să ne luptăm cu oameni care declară că ne susțin dar nu încetează să ne critice public, din spatele anonimatului unei tastaturi, chipurile doar ca ne să facă un bine”. Am luat-o în glumă, căile facebookului sunt nebănuite ziceam până când, trei ore mai târziu, a pornit tăvălugul binefăcătorilor despre care vorbea. Că de ce fructe de mare și nu sarmale, că pe banii cui, de ce la ora aia, nici la prânz nici după, de ce miercuri și de ce nu în satul ăluia care ar fi fost el de acord să asculte un discurs politic dacă ar fi venit în localitate după ora siestei.

Trebuie să iasă perfect, blond, cu gropițe și dentiție perfectă sau îl las în maternitate și plec. Am înghițit treizeci de ani de mizerii dar acum voi, ăștia noii, veți fi arieni sau deloc par sa spuna puriștii din spatele tastelor.

Capătă sens obsedantul apel al USRPLUS către oricine are ceva de spus să intre politică, nu este doar un slogan de campanie.

Mai sunt 36 de zile până România își alege președintele.

Cum stătea treaba acum 5 ani pe vremea asta:

Victor Ponta (USD) 42%
Klaus Iohannis (ACL) 28%
Călin Popescu Tăriceanu (Independent) 8%
Elena Udrea (PMP) 5%
Dan Diaconescu (PP-DD) 2%
Kelemen Hunor (UDMR) 4%
Monica Macovei (independent) 4%
Corneliu Vadim Tudor (PRM) 2%
Teodor Meleșcanu (independent) 4%

*de la GSSC Avangarde (28 septembrie -3 octombrie 2014)

Nu știu cum va vota diaspora luna viitoare, pentru cine în particular sau dacă oamenii din diaspora profundă, cei mulți care nu dau doi bani pe diferența între conservatori și sexomarxiști, au astăzi un favorit, cum nici în urmă cu cinci ani nu am știut. Atunci votul a fost preponderent împotriva a ceea ce reprezenta Ponta, mai nimeni nu a votat din convingere Iohannis. Votul care funcționează e cel visceral, contestatar, cel care se împotrivește unei entități percepute ca nocivă iar anul ăsta apare situația exotică de a putea îngropa PSD-ul definitiv votând Barna în primul tur.

...

Și cu pâinea unsă și cu sufletul în rai. Anul ăsta se poate.

Leave a Comment