Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Constantin a devenit suveran al Imperiului Roman după ce a câştigat lupta împotriva lui Maxentiu, cu ajutorul Sfintei Cruci. Sărbătoarea este strâns legată de puterea Sfintei Cruci.

Ziua, s-a arătat pe cer o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripţia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Constantin a văzut semnul divin, iar noaptea , în somn, i s-a arătat Iisus, spunându-i să pună Sfânta Cruce pe steaguri. Constantin a făcut întocmai, câştigând lupta împotriva lui Maxentiu şi devenind primul împărat roman creştin, având o domnie de 31 de ani. După această victorie în luptă, Constantin cel Mare a dat în anul 313 Edictul de la Milan, prin care religia creştină devine religie tolerată în Imperiul Roman, marcând încetarea persecuţiilor asupra creştinilor. Tot acum, ziua de duminică devine zi oficială de odihnă şi apar legi care au la bază învătăturile creştine, legi care interzic printre altele adulterul, avortul, cât şi vinderea copiilor din motive de sărăcie.

Împăratul Constantin organizează Sinodul Ecumenic, în cadrul căruia se iau cele mai importante decizii ale Bisericii, stabilindu-se datele anumitor sărbători, unele rugăciuni, cât şi canoanele bisericeşti.

Elena, mama lui Constantin, a fost cunoscută ca fiind o femeie credincioasă, care şi-a susţinut întotdeauna fiul. Legenda spune că, ea este cea care ne-a dăruit Crucea lui Iisus, crucea pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus. De aceea, Sfânta Elena este ocrotitoarea arheologilor. O parte din Sfânta Cruce a rămas în Biserica din Ierusalim, construită chiar de Sfânta Elena, iar cealaltă parte a fost trimisă la Constantinopol. Împărăteasa este cea care a zidit biserici la locurile sfinte: Biserica Sfântului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi cea de pe Muntele Masilinilor.

Împărăteasa Elena era una dintre cele mai importante femei din acea perioadă, având titlul de Nobilissima Femina, apoi de Augusta, aşa cum apare inscripţionat pe monedele vremii.

Tradiţii şi obiceiuri

De aceasta zi, se leagă şi o serie de obiceiuri şi tradiţii populare. Se zice că, în această zi femeile trebuie să dea cu tămâie şi agheazmă în casele lor pentru a alunga duhurile rele. Păstorii fac un foc la stână şi îşi trec oile prin fum, pentru a fi ferite de rele. Tot astăzi, păstorii hotărăsc cine le va fi baci.

Este o zi de sărbătoare în care nu este bine să faci treburile casei, să speli, să mături sau alte munci, deoarece se consideră că în acest mod atragi ghinionul asupra casei.

Nu în ultimul rând, le urăm „La multi ani!’’ tuturor celor care poartă aceste nume.