Academia Română are o inițiativă revoluționară cu care pretinde să rezolve odată pentru totdeauna problema exodului creierelor românești spre occidentul ticăloșit, fără ca sistemul să aibă șansa recuperării banilor investiți în educația lor. Academicienii consideră că absolvenţii de facultate ar putea fi obligaţi să lucreze în țară pentru câțiva ani în schimbul costurilor cu educaţia.
Exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante, atrage atenţia Academia Română în „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, publicată recent pe site-ul instituţiei, potrivit Economica.net.
Trei ani, patru, cinci, înca nu au stabilit exact cât costă în ani de viață datoria absolventului către sistem. Calculele preliminare spun că un absolvent de politehnică datorează undeva pe la 4.000 de euro iar unul de medicină 10.000. Sume care se apropie de salariile medii pentru o singură lună a unui inginer, respectiv un medic la nivelul lor de calificare într-o țară care chiar valoreaza meseria respectivului.
Dacă propunerea ar trece filtrul acordurilor europene la care suntem parte, cine cuantifică în ani din viața tinerilor absolvenți de sumele respective? 4.000 de euro cât ar datora tânărul inginer echivaleaza cu trei salarii de stagiar în vest sau un salariu normal după 5-10 ani de activitate. În schimb Academia Română se gândește să amaneteze ani din viața lor pentru câteva salarii decente.
Toți proaspeții absolvenți vor alege să facă orice efort imaginabil pentru a plăti taxele acestea considerându-se apoi pe deplin achități de legăturile cu țara. Niciunul dintre tinerii pentru care salariile de mizerie reprezintă o motivație adaugată instinctului de aventură specific vârstei va alege să rămână în țara doar pentru că Academia Română, în enorma sa înțelepciune, ar hotărî ca studiile lor, plătite dealtfel din impozitele parinților, valorează mai mult decât șansele la o viață împlinită oriunde ar fi ea.
Și de ce doar absolvenților de facultate să li se aplice o asemenea măsură, în țară este nevoie și de constructori, de șoferi, strungari, instalatori, sudori, croitorese, infirmiere, vânzatoare sau tehnicieni dentari pentru educația cărora de asemenea sistemul a cheltuit bani iar oamenii și-au luat lumea în cap. Pentru toți și fiecare dintre cei 4 milioane de plecați sistemul a cheltuit bani.
Se consideră sistemul nedreptățit? Atunci așteptăm din partea onor academiei un mercurial, să știm ce datorăm fiecare, nu de alta dar ne simțim oarecum datori.
Imaginea clădirii Academiei Române ridică instinctiv întrebarea dacă știe cineva că înăuntru ar mai exista viață sau este doar un mausoleu impozant. Emanația recentă, adâncă şi sofisticată, sugerează, printre altele, că edificiul găzduiește oameni. Aceiași de pe timpul lui Ceaușescu, neatinși de viciile științelor economice găunoase.
