- Se împlinesc 265 de ani de la înființarea primei școli cu predare în limba română, la Blaj
În 1754 sunt inaugurate primele şcoli din Blaj: „Şcoala de Obşte”, cu predare în română, şi Gimnaziul din Blaj, cu predare în latină şi germană. Blajul devine astfel centrul învăţământului românesc din Transilvania.
În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aaron, la Blaj și-a deschis porțile prima școală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu să spună: „aici a răsărit soarele românilor”. O inscripție cu acest citat este montată pe cladirea în care a funcționat școala de obște.
În anul 1790, populația Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835, numărul de locuitori se ridica la 1.300. Dezvoltarea învățământului și a comerțului, precum și construirea căii ferate, au determinat o creștere substanțială a populației Blajului, care avea să însumeze 2.338 locuitori la 1900 și 9.036 locuitori la 1941.
Interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma de către autoritățile comuniste, în octombrie 1948, a însemnat o grea lovitură pentru Blaj, deoarece întreaga elită intelectuală concentrată în Blaj a fost arestată și dispersată. Academia Teologica Greco-Catolica a fost inchisa, iar Biblioteca Centrala din Blaj a fost distrusa. O mare parte a cartilor a fost aruncata in raul Tarnava. Capelele institutelor de invatamant din Blaj au fost transformate in sali de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost imprastiat prin inchisorile comuniste. La recensamantul din 1956, în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportari.
Primele scoli de un grad mai inalt in limba romana au fost infiintate la Iasi de Gheorghe Asachi si la Bucuresti de Gheorghe Lazar. La Blaj existau scoli cu limba de predare romana inca din anul 1754; la Arad se infiinteaza prima scoala pentru pregatirea invatatorilor (Preparandia) in 1812.
In Moldova, Gheorghe Asachi a introdus limba romana in invatamantul de la Trei-Ierarhi, infiintand in 1814 un curs de inginerie, a carui prima promotie a absolvit scoala in 1818.
Tot Asachi reorganizeaza in 1828 Seminarul de la Scoala si infiinteaza Scoala Vasiliana de la Trei-Ierarhi cu un ciclu elementar de trei clase, unul normal de doi ani si altul gimnazial de patru ani, avand ca limba de predare la toate materiile limba romana.
In 1835, prin stradania lui Gheorghe Asachi, ia fiinta Academia Mihaileana, numita astfel dupa numele lui Mihail Sturdza, domnul de atunci al Moldovei. Aceasta scoala avea toate gradele de invatamant, de la cel elementar pana la cel superior.
In Tara Romaneasca, sub conducerea carturarului Gheorghe Lazar, se deschide in martie 1818 Scoala romana de la „Sfantul Sava” prin transformarea Academiei domnesti. In Instiintarea catre „de toata cinstea vrednica tinerime”, din august 1818, dascalul transilvaniei arata ca poporul nostru, „care este asa de vechi, asa de vestit , proslavit si inzestrat cu toate darurile duhovnicesti„, are nevoie de „o scoala mai de treaba, o Academie, cu stiinta chiar in limba maicii sale„. Aceasta scoala a functionat cinci ani, cu o intrerupere in 1821. Lazar a murit tanar, in 1823, dar scoala infiintata de el a continuat sa functioneze pana in 1828, condusa de elevii sai: Ion Heliade Radulescu, Eufrosin Poteca etc.
Numarul scolilor in limba romana creste in Moldova si Tara Romaneasca. Dinicu Golescu infiinteaza pe mosia sa din Golesti, in 1826, o scoala unde puteau invata si fii de tarani.
In Transilvania se mentine traditia culturala a scolilor din Blaj. Noii organizatori ai invatamantului sunt Timotei Cipariu la Blaj si Gheorghe Baritiu la Brasov. In 1834 se infiinteaza la Brasov prima scoala comerciala. Printre profesorii acestei scoli s-a numarat si Gheorghe Baritiu, figura proeminenta a revolutiei de la 1848 din Transilvania.
sursa: imclain.ro
Înfiinţat în 1875, PNL este partidul istoric, care a făcut istorie. PNL moderniza pentru prima dată România. Multe dintre marile proiecte ale României moderne au fost înfăptuite la inițiativa sau cu sprijinul liberalilor.
Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină. Prin Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 s-a hotărât utilizarea unui număr restrâns de monede, printre ele aflându-se una austriacă, numită zwanziger. La noi era cunoscută drept sfanţul de argint, sau mai simplu, doar şfanţ.
