Lună: mai 2016

Publicat pe

Centre Comunitare in Diaspora – Legea nr. 86/2016 privind înfiinţarea lor

Centre Comunitare in Diaspora

Legea privind înfiinţarea de Centre Comunitare în Diaspora propusă de PNL şi aprobată de cele două Camere ale Parlamentului a fost promulgată de Preşedinte la începutul lunii mai, începând să producă efecte juridice în 07 iunie 2016.

Încă nu este operaţională, guvernul având la dispoziţie 90 de zile să stabilească şi să facă publice normele de aplicare.

Subiectul ne interesează pe toţi iar motivul pentru care precizăm toate aceste date şi pentru care publicăm integral textul legii este că avem speranţa că guvernul va respecta termenul impus de lege şi nu va amâna ‘sine die’ aplicarea ei, ca în cazul multor altor măsuri în decursul anilor. Nu mă refer aici la acest guvern sau altul anterior, pentru noi e unul singur şi ne aşteptăm să aplice legea aceasta.

Recentele tentative de schimbare a situaţiei raportării la Diaspora -pe care le salutăm dealtfel- vor avea rezultatele aşteptate numai dacă vor fi însoţite de măsuri concrete; în sensul acesta înfiinţarea Centrelor Comunitare ar putea fi un real câştig pentru noi toţi, atât pentru cei care rămân în afara graniţelor cât şi pentru cei care plănuiesc să se întoarcă. Remarc totuşi că termenul de 90 de zile pentru definirea normelor de aplicare a legii este unul suficient dar nu şi necesar, departamentul MAE având în mod sigur capacitatea să stabilească regulamentul în doar câteva săptămâni şi eliminând astfel riscul unor previzibile amânări inutile datorate cine ştie cărei „instabilităţi” de o vară care se prefigurează fierbinte.

Legea nr. 86/2016

Art. 1.

Statul român are obligaţia de a lua măsuri menite să asigure o bună reprezentativitate a românilor din afara graniţelor ţării la nivel de comunitate şi de a asigura coeziunea în cadrul acestora.
Art. 2.

(1) În vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 1, statul român asigură înfiinţarea unor centre comunitare româneşti în fiecare stat în care sunt înregistraţi la misiunile diplomatice ale României cel puţin 5.000 de cetăţeni români.

(2) Înfiinţarea centrelor comunitare româneşti se face în baza unei solicitări adresate Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, semnată de cel puţin o treime din cetăţenii români înregistraţi la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv.

(3) Calitatea de membru al unui centru comunitar românesc se dobândeşte prin cerere adresată conducerii centrului comunitar românesc, cu condiţia înregistrării prealabile la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv.
Art. 3.

Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, este responsabil pentru înfiinţarea centrelor comunitare româneşti.
Art. 4.

Statul român, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pune la dispoziţia fiecărui centru comunitar românesc un sediu în care să îşi desfăşoare activitatea.
Art. 5.

(1) Centrele comunitare româneşti nu au personalitate juridică şi funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi artistic în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice.
Art. 6.

(1) Structura organizatorică, regulamentul de organizare şi funcţionare, numărul de posturi, rolul şi atribuţiile, precum şi categoriile de personal ale centrelor comunitare româneşti se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Centrele comunitare româneşti beneficiază de sprijin financiar sau material pentru:
a) desfăşurarea acţiunilor, proiectelor şi programelor iniţiate;
b) achiziţionarea de manuale, cărţi de specialitate, cărţi de lectură sau alte publicaţii în limba română;
c) desfăşurarea unor cursuri educaţionale în limba română;
d) organizarea unor evenimente care au ca scop celebrarea principalelor evenimente naţionale sau religioase
e) organizarea unor ateliere cu caracter artistic, religios sau sportiv.

(3) Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni stabileşte la începutul fiecărui an bugetar cuantumul sprijinului financiar şi suma ce se alocă lunar fiecărui centru comunitar românesc pentru fiecare categorie de cheltuieli.

(4) Centrele comunitare româneşti se finanţează din următoarele surse:
a) bugetul Ministerului Afacerilor Externe;
b) donaţii, sponsorizări sau orice alte surse legal constituite.

Art. 7.

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 8.

Guvernul României stabileşte normele metodologice de aplicare a prezentei legi în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Publicat pe

Astăzi, 31 Mai, Ziua Mondială Împotriva Fumatului

ziua mondiala impotriva fumatului

În fiecare an, începând din 1988, Organizaţia Mondială a Sănătăţii marcheaza Ziua Mondială Împotriva Fumatului, în 31 Mai. Prezentăm 11 date reci, bazate pe studii ale OMS despre efectele fumatului:

  1. La fiecare 6,5 secunde, un om moare din cauza fumatului (Organizaţia Mondială a Sănătăţii);
  2. Fumătorii sunt mai predispuşi să dezvolte boala de piele numită psoriazis;
  3. Cataracta, o afecţiune în care cristalinul devine opac, este cu 40% mai frecventă la fumători. Fumatul se asociază şi cu degenerescenţa maculară senilă, o boală oculară provocată de degradarea parţii centrale a retinei;
  4. Fumatul provoacă o îmbătrânire prematură a pielii, prin distrugerea proteinelor care conferă elasticitate pielii, micşorarea aportului de vitamina A şi scăderea circulaţiei sangvine;
  5. Fumătorii au un risc de 20 de ori mai mare decât nefumătorii de a face o formă de cancer;
  6. Există studii care arată că fumatul contribuie la apariţia cariilor dentare;
  7. La marii fumători, capacitatea de transport a oxigenului este redusă cu 15%. Oasele fumătorilor devin mai fragile şi riscul de osteoporoză şi fracturi este mai mare;
  8. Efectele pe termen lung la fumători înseamnă: boli respiratorii, cardiovasculare, ulcere, avort spontan, afectarea calităţii spermei, trombangeita obliterantă (gangrena şi amputarea membrelor inferioare) s.a. ;
  9. Fumătorii pasivi (expunerea zilnic, timp de 8 ore, la fumul de ţigară) pot dezvolta aceleaşi boli ca şi fumătorii;
  10. Femeile care fumează îşi îmbolnăvesc corpul, pot pierde sarcina, iar copiii nascuţi din mame fumătoare vor avea multe probleme de sănatate (infecţii respiratorii mult mai frecvente în primii 2 ani de la naştere, afecţiuni respiratorii, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni ale pielii s.a.);
  11. Conţinutul în nicotina al ţigării face să se instaleze dependenţa. Filtrele reţin doar gudronul conţinut, nu şi nicotina!

Fumatul are efecte grave pentru sănătatea dumneavoastră. Renunţaţi acum. Începeţi de azi !

Dr. Loti Popescu
Master European Promovarea Sanatăţii şi Educaţie pentru Sănătate
Coordonator P.N.V
DSPJ Constanta

Publicat pe

Te gandesti la viitorul copilului tau? Iata cum poti sa-i asiguri banii pentru facultate

bani pentru facultate

Educaţia este unul dintre cele mai importante cadouri pe care i le poţi face copilului tău, pentru a-i oferi un start bun in viaţă. Explorăm posibilităţile pe care un părinte le poate avea pentru asigurarea resurselor financiare necesare educaţiei copilului, de exemplu.

Ca să te asiguri că ai resursele financiare necesare atunci cand va merge la facultate poţi opta din timp pentru o asigurare de viaţă de tip rentă de studii.

Tu decizi cât vrei sa pui deoparte, pentru ce perioadă şi cum vor fi primiţi banii de către copil, în funcţie de propriile posibilităţi şi nevoi.

De regulă durata asigurarii este cuprinsă între 5 şi 20 de ani. Primele de asigurare pot fi plătite anual, anticipat sau eşalonat în rate anuale, semestriale, trimestriale sau lunare.

La finalizarea contractului, copilul va primi banii fie lunar, fie anual, in funcţie de cum a decizi, timp de 4 până la 15 de ani, incepând de la termenul stabilit prin contract, indiferent dacă la acest termen asiguratul va fi sau nu in viaţă.

Astfel te poti asigura că, indiferent de situatie, copilul tau va beneficia de educaţia pe care o doreşti pentru el.

Ce riscuri acopera o asigurare de tip renta de studii?

În cazul pe care l-am studiat astăzi, fiind vorba de o asigurare de viaţă la bază, produsul oferă acoperire şi pentru asigurat – cel care semneaza contractul – şi pentru beneficiar – copilul care va primi renta de studii.

Asigurarea de baza acopera urmatoarele situatii:
-Plata sumei asigurate sub forma de renta de studii, indiferent daca asiguratul va fi in viata sau nu, la termenul de expirare al politei.
-Scutire de plata a primelor de asigurare in caz de deces din accident sau boala infectioasa acuta;

In plus, prin acoperirile suplimentare, te protejezi si de urmatoarele riscuri:
-Deces din accident
-Invaliditatea permanenta totala sau partiala din accident
-Fracturi ca urmare a unui accident
-Arsuri ca urmare a unui accident
-Invaliditate temporara din accident
-Invaliditate temporara din boala

Campanie de informare a publicului realizată cu sprijinul Asirom.

Publicat pe

E Timpul Bujorilor, e să ne potolim Dorul…

bujor

Din Legendele Moldovei

Legenda Bujorului

Cică a fost odată un flacău pe nume Bujorel, frumos ca un soare și sfios ca o fată mare.

Intr-o zi îl trimite taică-său în pădure la cosit fîn. A cosit el toată ziua, iar seara, obosit, a hotărît să se culce într-un luminiș. Și-a așternut cîteva brațe de fîn mirositor și după munca grea a adormit buștean.

S-a trezit ceva mai tîrziu de miezul nopții, fermecat de o muzică atrăgătoare, ce venea nu se știe de unde.

Cînd a deschis ochii, Bujor a văzut în jurul său o horă de fete, care de care mai frumoase. Albe toate, ca spuma laptelui, abia acoperite de niște văluri străvezii. Erau Zînele Pădurii, ce veniră să întindă hora în poiana fermecată, unde dormea flăcăul.

Fiecare îi făcea semn lui Bujorel să vină, să se prindă in joc. Dar sfiiciunea îl ținea pe loc, sta înmărmurit, simțind, că roșește ca para focului. Degeaba îl îndemnau zînele.

Pe neașteptate, însă, în satul vecin cîntară cucoșii. Zînele au dispărut, cîntecul a amuțit, iar în mijlocul poienii, pe locul unde adormise flăcăul, a răsărit o floare de culoarea sîngelui, căreia lumea i-a zis Bujor, după numele flăcăului.

Așa s-au răzbunat Zînele Pădurii pe flăcăul care nu îndrăznise să aleagă pe nici una din ele.

Știați că,

– în vechime, bujorii erau folosiți pentru tratarea unei mari varietăți de afecțiuni, precum dureri de dinți, dureri de cap sau anchiloze. Se spunea că aceste flori ar putea oferi protecție împotriva unor posesiuni demonice sau a deochiului , ele fiind amplasate de-a lungul drumului către ușa de intrare a caselor;

– Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori, asta încă din cele mai vechi timpuri. Prima lor consemnare în documente datează de acum 4 mii de ani;

– În cultura chineză bujorul se numește Floarea Împăratului. Vechii greci numeau bujorii după Paeon, medicul zeilor greci. Bujorul rămâne un simbol al prosperității, iar explicația este foarte simplă: inițial, el putea fi cultivat numai de cei bogați, care făceau parte din elita socială a Japoniei, astfel că floarea a fost imediat asociată cu bogăția. La greci existau legende care povesteau de puterile florii: se spunea că există niște forțe puternice în bobocii de flori care strălucesc în nopțile cu lună plină, iar bujorul se încadrează în acest criteriu;

Publicat pe

Începând cu luna Iulie românii din străinătate vor putea plăti online taxele și impozitele locale

plati online

Românii din străinătate vor putea plati online taxele și impozitele locale, inclusiv cu cardurile emise de băncile din țările în care muncesc, în maximum o lună de zile, a declarat, luni, Marius Bostan, ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, în cadrul conferinței dedicată împlinirii a 5 ani de Ghișeul.ro.

Modalitatea prin care se va face efectiv tranzacţia va presupune utilizarea platformei on-line pe care Ministerul Finanţelor o gestionează şi care la ora redactării acestui articol nu este încă accesibilă din afara ţării. Subiectul se referă la taxele şi impozitezele locale pe care românii care locuiesc în afara României nu le puteau gestiona direct şi nu se referă sub nici o formă la taxe sau impozite pe care aceştia le datorează în ţara în care locuiesc.

Lansat în anul 2011, Ghișeul.ro este un proiect derulat în parteneriat de Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR) și Asociația de Plăți Electronice din România (APERO), care permite plata online cu cardul a taxelor și impozitelor locale.

Publicat pe

Care este tipul tău de ten? Află cum să îl îngrijeşti

tipul de ten

Bună duminică, dragele mele prietene,

Din nou la ziua noastră de relaxare iar călătoria în lumea înfrumuseţării merge mai departe cu prezentarea tipurilor de piele şi de asemenea vă voi prezenta factorii care influenţează diferite probleme ale acesteia cât şi modalităţi de îngrijire.

Astăzi vă voi vorbi despre:

– pielea sensibilă ale carui simptome sunt: roşeaţa, iritaţia, descuamare. Factorii care influenţează aceste simptome sunt aerul poluat, fumul de ţigară, gerul, soarele puternic. Partea cea mai sensibilă este cea a feţei care fiind puternic vascularizată este afectată într-un procent mai mare decât alte părţi ale corpului. Aşadar, la acest tip de piele trebuie acordată o îngrijire atentă şi delicată, necesitând produse pe bază de concentrate de fitosteroli extras din rapiţă, acesta ajutând pielea să primească umiditatea de care are nevoie,regenerând lipidele.

–pielea grasă este cea care secretă mult sebum, având exces prea mare de secreţii lipidice. Acest tip de piele prezintă pori deschişi, luciu şi are tendinţa de formare a acneei şi a punctelor negre.Î n cazul acestui tip de piele se recomandă creme cu PH 5,5 care inhibă dezvoltarea bacteriilor, încercând în acelaşi timp să pondereze învelişul acid al pielii. Sunt recomandate produse pe bază de Pantenol care distrug bacteriile raspunzătoare de formarea coşurilor şi comedoamelor, dar menţine pielea hidratantă si protejată.

–pielea mixtă este, aşa cum spune şi denumirea, un mix de  părţi normale sau grase şi părţi uscate. Combinaţia tipică la pielea mixtă este zona T-ului, zona grasă cu pori lărgiţi, lucioasă sau cu puncte negre şi pielea uscată şi anume, părţile laterale cum ar fi tâmplele, maxilar şi obrajii care au un aspect ridat şi deshidratat. Este recomandat ca metodă de ingrijire folosirea de produse pe bază de Pantenol în zona grasă după care aplicarea în zona uscata a unei creme uşor absorbante pe zona care are tendinţe de uscare.

Deoarece există mai mulţi factori care influenţează problemele pielii noastre cum ar fi: mediul înconjurător, nutriţie,c limă, îmbătrânirea pielii, recomand în primul rând o demachiere atentă şi consecventă a pielii, în fiecare seară cu produsele recomandate în funcţie de tipul de ten specific, odihna care îşi pune amprenta rapid pe tenul nostru, consumul de alimente în special legume şi fructe care nu ar trebui sa lipsească sub nici o forma din dieta noastră zilnica şi nu în ultimul rând, consumul de lichide, aceasta însemnând apă în cantitate minima de 2 litri, care are puterea de a ne „curăţa interiorul” într-un mod incredibil, stopând foarte multe probleme să iasă la suprafaţa pielii.

Acestea fiind povestite, vă las în compania celor dragi cu rugămintea de a avea grijă de voi, pentru a rămane frumoşi atât pe interior cât şi pe exterior cât mai multă vreme.

Duminică plăcută, sănătoasă şi să ne revedem cu bine la următoare epistolă.

A voastră

Diana Vătafu

Publicat pe

Invitaţie la Serbarea Câmpenească de la Tarragona

serbare campeneasca tarragona

Astăzi, Duminică 29 Mai 2016, în special pentru cei care locuiţi în zona Tarragona, Reus dar şi pentru cei care locuiesc mai departe şi sunt amatori de o excursie la Altafulla Asociaţia Socio-Culturală a Românilor din Tarragona coordonată de Dan Ancu organizează împreună cu Parohia Ortodoxă Română din Tarragona prin preotul Vasile Băltăreţu o mare Serbare Câmpenească.

Organizată într-un cadru natural primitor, Serbarea Câmpenească Tarragona va găzdui un mare concert de muzică populară susţinut de artişti din toate colţurile ţării: Marcel Tomoioaga, Cristi de la Vâlcea, Marius Mandocu, Vasile Tivadar, Benone Buhnila, Elena Bosinceanu, Ani Socai, la care sunteţi invitaţi toţi, cu mic cu mare. Entertainerul serbării este DJ MYC care ne asigură că va fi lume multă, vreme bună şi că vă veţi simţi extraordinar.

Spectacolul va începe la ora 14,00 iar locaţia este: C/ Cami de L’Ermita 35-C.P.43893 Altafulla – Tarragona. Click pe link, se deschide în Google Map pe mobil, pentru navigator.

Un număr de telefon la care puteţi cere amănunte:
INFO, tel+whatsapp- 642 84 67 61

Publicat pe

La Mulţi Ani Pretutindenarule!

la multi ani pretutindenarule

„Nu tu un mic, un ciolan cu fasole, un steag…, Ce fel de serbare e asta?”

Duminică, 29 mai 2016, este Ziua Românilor de Pretutindeni şi, ca bun român, mă bucur pentru ei. Mă îndoiesc că ştiaţi asta, aşadar aflaţi acum că cineva, anul trecut, a hotărât că Românii de Pretutindeni trebuie să aibă o zi a lor, stabilind că ultima duminică din luna mai, ar fi potrivită pentru aniversare. A uitat să le spună şi lor asta.

De ce folosesc persoana a doua? Pentru că nu mă simt un român de pretutindeni (mi se pare o altă formă de a spune ‘de nicăieri’) şi nu mă simt identificat cu grupul definit astfel, căruia îi este dedicată festivitatea asta. Fac parte în schimb din Diaspora (economică sau istorică, mai veche sau mai nouă, nu contează) aşa cum este ea definită şi înţeleasă ca fiind totalitatea cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor ţării indiferent de motive. Cât trebuie să fi trăit afară ca să faci parte din categoria asta nu e clar însă contează mai puţin, lucruri mai importante rămân neclare. Cred, totuşi, că unul care trăieşte ani la rând, 11 luni din 12, dincolo de graniţe face parte din Diaspora. Încetaţi să îl mai consideraţi navetist că nu este.

Formularea ‘Români de Pretutindeni’, total nefericită în opinia multora îşi are originea în tentativa disperată a departamentului de a împăca orgoliile disperselor parohii zonale ale Diasporei care nu s-au pus vreodată de acord în ceva. Nu aveau cum să se pună de acord în asta. Dar dacă nici măcar în definirea grupului ţintă nu eşti inspirat cred că ai cel puţin o problemă, sau poate că nu pui întrebările corecte.

Amuzantă este încercarea de identificare a nevoilor diasporei, nevoi cărora oficialii ministerului vor să arate că le pot oferi soluţii, pentru că în ultima vreme au existat intenţii de aplecare spre comunităţile din afara graniţelor. Întrebarea pe care o pun eu este soluţii la ce? Ne aflăm în situaţia caraghioasă în care cineva de la care te aştepţi să te ajute vrea să o facă dar nu ştie exact ce vrei iar tu nu eşti în stare să îi explici pentru că tu ştii doar că nu ţi-e bine. Medicul căruia îi spui că ai ameţeli dar arăţi cu degetul spre ficat te trimite la analize, ştie că nu ştie şi nu prescrie reţete după ureche. Ori, de ani de zile încoace bucureştiul nu face altceva decât să ne numere. Analize încă nu face nimeni iar rezultatele măsurilor propuse pentru aplicarea votului prin corespondenţă, de exemplu, tind să arate ca o soluţie la o problemă care nu există, un efort inutil demn de o cauză mai bună.

Mă alătur totuşi  mesajului Domnului Ministru pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi le urez şi eu, de aici din Diaspora, tuturor Românilor de Pretutindeni La Mulţi Ani!

Darul, masa şi orchestra sunt în ţară, nu le aşteptaţi, că ‘nu sunt bani’.

Publicat pe

Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită din 2015 în ultima duminică a lunii mai.

ziua romanilor de pretutindeni

Mesajul Ministrului Delegat pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni cu ocazia sărbătoririi Zilei Românilor de Pretutindeni.

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, afirmă că diaspora trebuie să înțeleagă faptul că reprezintă „o forță pentru România”

„Ca român, care a trăit timp îndelungat în diaspora, știu cât de important este ca românii de pretutindeni să se implice în dezvoltarea țării ca parteneri strategici și, mai presus de toate, ei trebuie să fie mereu conectați, să fie uniți și să înțeleagă faptul că sunt o forță pentru România”, a transmis ministrul Stoenescu, într-un mesaj cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni.

În opinia sa, este importantă menținerea legăturii între cei care au rămas acasă și cei care ‘au trecut granițele’.

„Sărbătoarea Zilei Românilor de Pretutindeni este un bun prilej de a le ura ‘La mulți ani’ tuturor românilor care trăiesc în afara granițelor. Este important să menținem puternică legătura între cei care au rămas acasă și aceia dintre noi care au trecut granițele sau peste care granițele au trecut. Îmi doresc ca acest mesaj să ajungă în comunitățile noastre de peste hotare, în același mod în care îmi doresc ca inițiativele noastre, care vin în sprijinul românilor din străinătate, să fie cunoscute în comunitățile românești din lumea întreagă”, a spus Stoenescu citat de agerpres.

Publicat pe

Legale – De ce o legalizare cu Apostila de la Haga este o problemă şi ce nu ştim despre asta?

legalizare cu Apostila de la Haga

Una din problemele cu care se confruntă frecvent cetățenii români aflați pe teritoriul Regatului Spaniei atunci când au de demarat diverse proceduri legale și administrative este aşa numita legalizare cu Apostila de la Haga a documentelor emise de autoritățile române.

De ce acest tip de legalizare constituie o problemă?

Pentru că aceasta se poate obține doar din România, instituțiile cu atribuții exclusive în această direcție fiind Prefecturile, Camerele Notarilor și Tribunalele, iar căile legale pentru obținerea acestui tip de legalizare sunt, din păcate, puține. Practic, cetățeanul are la dispoziție doar câteva variante, și anume:

  1. Solicitarea legalizării cu apostila de la Haga prin intermediul oficiilor consulare (doar în cazul actelor emise de autoritățile administrației publice centrale și locale), procedură care durează maxim trei luni;
  2. Deplasarea titularului actului în România;
  3. Prin procură notarială, titularul împuternicind o altă persoană în acest scop;
  4. Prin împuternicire avocațiala;
  5. Folosind serviciile unor firme specializate, caz în care trebuie încheiat un contract cu acestea.

Din punctul de vedere al duratei până la obţinerea actului legalizat, varianta cea mai rapida – dar și cea mai puțin comodă – este cea a deplasării în România. În cazul în care se recurge la varianta împuternicirii unei persoane fizice sau a delegarii unei persoane juridice de aici, timpul de așteptare este de maxim 10 zile iar costurile pornesc de la 60 de euro, putând ajunge până la 90 de euro.

În cazul actelor emise de autoritățile administrației publice centrale și locale (certificate de naștere/căsătorie/deces, certificate de stare civila – Anexa nr. 9, certificat de cazier judiciar, adeverințe privind calitatea de asigurat, eliberate de Casele de Asigurări de Sănătate ale județelor, și alte acte din categoria mai sus menţionată ), există și alte variante de obținere a legalizării cu Apostila de la Haga despre care extrem de puțini cetățeni români au cunoștință și cărora nimeni nu le face publicitate.

Prima ar fi aceea că, în Instrucțiunea Ministerului Afacerilor Interne nr.82/2010 privind organizarea și desfășurarea activității de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative, în Capitolul II, la Art. 6 punctul (2), litera b) se specifică foarte clar că “Aplicarea apostilei poate fi solicitată de: a). […], b). soțul/soția titularului actului ori de o ruda de până la gradul II cu titularul actului. […]”, caz în care este necesar să se facă dovada gradului de rudenie. Costul obținerii apostilei de la prefectură este de 25 RON, ceea ce înseamnă aproximativ 5,62 de euro la care se adaugă costul trimiterii documentului, care oscilează între 8 și 10 euro, depinzând de firma de curierat cu care se face expedierea. Se ajunge astfel la un total de 15 euro, timpul fiind același, de maxim 10 zile, în funcție de conexiunile firmei de transport.

O altă variantă, absolut legală, este aceea de a contacta personal o firmă din România, din orașul reședință de județ unde urmează a fi aplicată apostila, și de a solicita acesteia, în mod direct, efectuarea acestui serviciu. În acest caz, firma respectivă va trimite pe mail sau fax clientului formularul de contract pe care acesta urmează să îl încheie cu ei în vederea obținerii apostilei, formular pe care acesta îl va completa, îl va semna și îl va trimite împreună cu documentul pentru legalizare cu Apostila de la Haga, în Romania. Costurile în acest caz vor fi mult mai mici, pentru că acest serviciu se va achita la prețul pieței de servicii din România și nu la prețul pieței din Spania. Timpul, și în acest caz, va fi de aproximativ 10 zile calendaristice.

Trebuie menționat faptul că, în general, prefecturile eliberează apostila în aceeași zi în care se solicită acest lucru.

Iată, deci, că există și posibilități, economice, de obținere a apostilei. Totul este ca înainte de a demara orice acțiune în acest sens, să ne informăm temeinic pentru că doar așa putem evita să pierdem bani inutil.

Pentru orice detalii sau lămuriri suplimetare ne puteți contacta telefonic la numerele afișate mai jos sau ne puteți găsi la biroul nostru de pe strada Sant Joan de la Salle, nr. 35 din Barcelona (în imediata vecinătate a Consulatului General al Romaniei ).

Ingrid HODIVOIANU

Traductora – intérprete jurada de rumano

PIÑANA ABOGADOS

Servicii juridice si avocatura
Telefon: 662.11.26.06
E-mail: traduromspa@hotmail.com

Publicat pe

Mihaela Mihailovici expune la Shiva Monumental Barcelona

mihaela mihailovici

mihaela_photoMihaela Mihailovici expune pictură la Centrul de Artă Shiva Monumental din Barcelona. Expoziţia este una de referinţă pentru artista româncă şi face o trecere în revistă a activităţii creatoare a pictoriţei cuprinzând trei zeci de lucrări definitorii pentru Mihaela Mihailovici care cuprinde de la peisaj până la expresie lirică sau pictură abstractă.

„Ceea ce mă fascinează este figura umană, portretul în general, practic sunt o portretistă” ne spune pictoriţa. „Caut să captez esenţa emoţiilor, senzaţiilor şi sentimentelor privitorului”, adaugă.

La inaugurarea expoziţiei, care a avut loc vineri, 20 mai 2016, au participat alături de pasionaţi de artă şi colecţionari, Domnul Vice-Consul Cosmin Mitrea din partea Consulatului General al României la Barcelona precum şi reprezentaţi ai ASOCROM.

Expoziţia este deschisă la Centrul de Artă Shiva Monumental din Barcelona din Gran Via de les Corts Catalanes 743, deschisă sâmbătă de la 11,00 la 14,00 iar în cursul săptămânii 10,00-14,00 ; 17,00-20,30.

Manifestarea de închidere va avea loc miercuri, 01 Iunie, începând de la orele 19,00-22,00. Găsiţi link pentru hartă la finalul articolului.

Activitate didactică şi profesională

A facut parte din juriul a diferite concursuri de pictură şcolară;

Face parte din două asociaţii artistice: Pintors de Lloret, Lloret de Mar, Girona y Arte Sin Fronteras de Barcelona

Laureată a Premiului Artmajeur Silver Award în 2011 si in 2012.

Mihaela Mihailovici

Activitate didactică

Biocrearte, Blanes, instructor de desen si pictura artística pentru copii si adulti, 2011 – 2015
ASS La Plantera, Blanes, instructor de desen si pictura artística pentru copii si adulti, 2011 – 2015

Participări la expoziţii:

Expozitia Colectiva de arte Nonconformista, Muzeul de Istorie Iulian Antonescu Bacau, mai 1995
Expozitia Colectiva Espai Marina, Lloret de Mar, ES, martie 2011
Expozitia Colectiva Pintors de Lloret, Antic Sindicat, Lloret de Mar, iulie 2011
Expozitia Colectiva de pintura Espai Marina, Lloret de Mar, España, abril 2012
Expozitia Colectiva Biblioteca Municipal ,Salon de Pintors de Lloret de Mar, iulio 2012
Expozitia Colectiva Pintors de Lloret , Casa de Cultura, Lloret de Mar, iulio 2013
Expozitia Colectiva Ermitas de las Alegrias, Lloret de Mar, mai 2013
Expozitia Colectiva Internacional Fragmentos de realidad , Galeria GimArt Barcelona, octombrie 2015
Expozitia Colectiva Arte Sense Fronteres, LGEstilistes, Barcelona, octombrie 2015
Expozitia Colectiva Aqua, Centre Civico Barceloneta, Barcelona, noiembre 2015
Expozitia Colectiva hispano-rumano, Centro de Arte Shiva Monumental, Barcelona, noiembre 2015
Expozitia Colectiva Galerie Artes, Paris, Franta, representa de Goyart Internacional, España, 9-16 de noiembrie 2015
Expozitia Colectiva y fotografía, Salon de Invierno, Centre Cultural Collblanc, Barcelona, dicembre de 2015
Expozitia Colectiva, Salon de la Infancia, Espai Antonio Miro, aprilie 2016

Expoziţii personale

Exposicion individual de pintura al óleo, Espai Marina,Lloret de Mar, 9 de agosto-9 de setiembre 2013
Exposicion personal de pintura Mirar mas adentro, Casa Saladrigas, Blanes, 12 de abril – 15 de mayo de 2014

Acţiuni umanitare

Hospital Sant Juan de Dios, Artsolitari, decembrie 2016
Colaboratoare Fundatia Unes, contra el abandono infantil în cadrul Concertului benefic in Colegiul medicilor din Barcelona.

Publicat pe

Cine transmite Finala Champions 2016 sâmbătă seara de pe Stadionul San Siro din Italia

finala champions

Spaniolii domină şi anul acesta fotbalul european. Oricare dintre cele două echipe ar câştiga meciul de sâmbătă, trofeul Champions League şi milioanele de euro cu care UEFA premiază finalistele, ajung la Madrid. Sâmbătă 28 mai, la Milano, va avea loc reeditarea finalei din 2014, Real Madrid – Atletico Madrid, iar oraşul va fi împânzit de spanioli.

Fiecare club a primit câte 20.000 de bilete, dar fanii care plănuiesc să meargă la finală vor fi nevoiţi să scoată din buzunare o mica avere.

‘AS’ scrie că preţul mediu al biletelor pentru finală este de 2.300 de euro, aproape dublu faţă de preţul mediu al finalei din 2014, de la Lisabona.

La casele de pariuri Real Madrid apare ca favorită în fața celor de la Atletico pentru câștigarea Champions League din acest sezon.

Meciul va fi transmis de Pro Tv începând cu ora 21,00.

Publicat pe

Destine muzicale

destine muzicale

Tata iubea muzica bună. Am crescut într-un apartament minuscul, de cîţiva metri pătraţi, în care magnetofonul avea locul de cinste. Tata iubea jazz-ul şi rock-ul. Îi ascultam des pe Luis şi pe Ella, fără să ştiu că sunt Luis şi Ella şi fără să ştiu că muzica lor mi-l vor evoca mereu pe el. Pe el şi camera micită de mobilele înghesuite, de ficusul gigant din faţa ferestrei, de biblioteca gemând de cărţi, de covorul roşu, cu ciucuri pieptănaţi. De mama, căreia toată lumea îi striga să tacă, atunci când cânta. Fals, dar tare, după cum îi plăcea şi ei să spună.

N-am fost niciodată o enciclopedie în materie de muzică. N-am să ştiu să-ţi spun anii în care s-au scos albume de referinţă, nici numele unor solişti, cu atât mai puţin componenţa şi traiectoria trupelor pe care le-am îndrăgit. Poate că n-am să ştiu să-ţi spun nici măcar titlul unui album care-mi place, dar de pe care, dacă îmi fredonezi o piesă, voi şti probabil să-ţi cânt cel puţin refrenul.

Doar puţin mai târziu în timp am devenit mare fan ABBA, prima trupă pe care am descoperit-o singură, pe vremea când nu mă hotărâsem încă dacă-mi plac mai mult păpuşile, sau colegul cu ochi albaştri de la şcoală. Între ABBA şi restul muzicii care mi-a marcat adolescenţa trecerea s-a făcut fără bruscheţe. Am avut norocul să fiu nepoata unei mătuşi tinere, iubitoare de Beatles, Pink Floyd, Queen, Phoenix, Baniciu, Alifantis. Mi-am petrecut verile în camera ei de studentă, ascultând poveşti despre cum se cuceresc băieţii, despre dragoste, care e întocmai oxigenului. Despre zidurile dintre noi, despre lumi imaginare şi păsări care renasc din cenuşă. „Love is like oxygen” îmi aminteşte cel mai clar perioada mea de trezire muzicală, legată indisolubil de dragoste, despre care nu ştiam, dar despre care începeam să bănuiesc c-ar putea fi cea mai puternică trăire posibilă, capabilă fiind să inspire emoţiile din piesele care ne fascinau.

A fost apoi o perioadă în care muzica venea doar pe unde scurte, emise bruiat de VEF-ul rusesc, aşezat pe calorifer, sub fereastră, unde se prindeau cel mai bine emisiunile transmise de Radio Europa Liberă. Nu prea ştiam ce ascult, dar era evident că muzica venită pe undele occidentale mă atrăgea mult mai tare decât cea venită din studiourile naţionale cenzurate. Pare că toată muzica acelor vremuri îmi răsună în amintire cu bruiaje, până şi casetele pe care le ascultam erau înregistrări brute ale aceloraşi emisiuni şi vă asigur că nimeni nu strâmba din nas pentru calitate, fiind singura pe care puteam avea pretenţia s-o avem, în condiţiile date.

Primii şi cei mai buni prieteni mi i-am făcut ascultând Pink Floyd, în camere obscure, cu obloanele trase. Primele săruturi le-am primit pe muzica înregistrată bruiat, pe casete care se derulau cu creionul, de cele mai multe ori. Nu existau chefuri fără chitară, aşa cum existau puţine găşti de prieteni fără cel puţin un chitarist. Noi aveam mai mulţi, băieţii ciupeau corzile, iar fetele făceau vocile. Versurile erau mai degrabă adaptate, n-aveam textele originale, nici Google să le căutăm. Le învăţam din prea multă ascultare şi cred că le cântam cu tot cu bruiajele survenite în timpul înregistrărilor. În toate excursiile, chitara ne însoţea. În fiecare seară, la focul de tabără, muzica ne acompania. Erau câteva constante ale vieţii noastre, în acea epocă: chitara, muzica pe care noi singuri ne-o cântam, excursiile cu cortul, focul de tabără, slănina prăjită în vârf de băţ, pâinea cu ceapă roşie, pe care picuram grăsimea sfârâindă din slănină şi Florio, printre puţinele băuturi disponibile pe rafturile alimentărilor comuniste.

După ce a intrat în viaţa noastră discul „Interioare”, a lui Alexandru Andrieş, viaţa noastră ca muzicieni amatori a luat o turnură specială. Aveam discul de vinil, înregistrat de data asta fără bruiaje. Am învăţat textele, nu le-am reinventat şi le cântam cap coadă, inclusiv în ordinea în care ele se succedau pe disc. Nimic n-o să-mi evoce mai mult acele vremuri, afumate de focuri de tabără, cu miros de slănină prăjită-n băţ şi mahmureală cu aromă de Florio, decât muzica lui Andrieş.

Mare mi-a fost mirarea să cunosc un catalan, mare fan a lui Alexandru Andrieş. Un catalan, vorbitor de limba română, îndrăgostit de muzica unui cantautor român, despre care credeam c-am uitat până şi noi, românii. Enormă bucurie şi satisfacţie să-l descopăr impresionat de o muzică venită de atât de departe, din timp şi spaţiu. Fascinat de versurile lui, aşa cum fascinată am fost şi eu de muzica lui Alejandro Sanz, atunci când l-am descoperit, ajunsă aici, în Spania. Deloc surprinsă însă să redescopăr forţa unor versuri, puterea unor acorduri de chitară, care atât de firesc şi de natural ne leagă, pe noi oamenii. În acest caz, un Alexandru şi un Alejandro, meniţi să reamintească emoţia care ne uneşte şi care ne face să rezonăm, indiferent de zidurile ridicate între noi şi o lume imaginară, despre care mulţi am încetat să mai credem că este posibilă.

Publicat pe

Promovarea literaturii române la Târgul de carte de la Madrid

Târgul de carte de la Madrid

Comunicat de presă

Madrid, 26 mai 2016

 

Promovarea literaturii române la Târgul de carte de la Madrid

 

Este pentru a cincea oară consecutiv când Institutul Cultural Român de la Madrid și Centrul Național al Cărții participă, cu stand propriu, la cel mai important târg de carte din capitala Spaniei, care se desfăşoară în Parcul Retiro.

Ediţia aniversară de anul acest va fi organizată în perioada 27 mai – 12 iunie şi marchează 75 de ani de la prima ediţie a acestui târg care reprezintă locul de întâlnire al cititorilor cu autorii preferaţi cu care pot discuta în cadrul sesiunilor de autografe, al meselor rotunde sau în cadrul lansărilor de carte care se desfăşoară pe parcursul întregului târg, atât în pavilionul de activităţi cât şi la standurile de carte.

Pe parcursul a 17 zile, târgul reuneşte 367 de standuri şi 479 de expozanţi, în marea lor majoritate librării și editori, care promovează cartea, lectura, activitatea editorilor şi instituţiilor care se dedică editării, distribuţiei şi vânzării de carte, pe aleea principală a celui mai mare parc situat în centrul Madridului. Deschiderea oficială va avea loc vineri, 27 mai şi se va desfăşura în  prezenţa Maiestăţii Sale regina Letizia a Spaniei.

Ţara invitată de anul acesta va fi Franţa, care va prezenta un program de activităţi centrate pe problemele mediteraneene, frontiere, migraţii şi refugiaţi. Totodată, programul de activităţi va celebra cel de-al patrulea centenar de la moartea lui Miguel de Cervantes.

În acest cadru natural în care lectura, cartea și scriitorii sunt actorii principali, ICR Madrid va prezenta la standul său o selecţie de peste 70 de titluri din traducerile literare în limba spaniolă, iar în seara zilei de 5 iunie, va organiza o întâlnire a cititorilor cu scriitoarea Gabriela Adameşteanu.

Întâlnirea va avea loc în contextul  lansării celei mai recente traduceri a volumului Drumul egal al fiecărei zile (El mismo camino de todos los días) de Gabriela Adameşteanu, publicat în 2016 de editura Xorki Ediciones, cu suportul financiar ICR. Cei prezenţi la eveniment se vor putea bucura şi de  prezenţa traducătorului volumului, Joaquín Garrigós Bueno şi a eseistei şi criticului literar Mercedes Monmanny, care vor prezenta volumul.

Acest eveniment reprezintă încă o dovadă a eforturilor ICR Madrid  şi ale Centrului Național al Cărții, care se implică activ în diverse etape ale tipăririi unui titlu în limba spaniolă, atât în cele premergătoare, cât și în cele ulterioare publicării acestuia. În prezent, datorită programelor de subvenții ale Centrului Național al Cărții, limba spaniolă este una dintre cele în care s-au tradus cele mai multe titluri din limba română.

De asemenea, pentru a răspunde numeroaselor solicitări din partea rezidenţilor români din Spania, ICR Madrid va aduce la standul său peste 90 de titluri româneşti care înglobează cele mai recente titluri din literatura contemporană, opere clasice, poveşti, manuale pentru învăţarea limbii române şi dicţionare.

 

Detalii suplimentare puteți obține la:

Institutul Cultural Român de la Madrid

icrmadrid@icr.ro

Telefon: +34 917 589 566

http://www.icr.ro/madrid/

Publicat pe

Barcelona – Top 5 între oraşele din Europa cele mai atractive pentru investitori.

barcelona top

Barcelona urcă trei poziţii anul acesta comparativ cu studiul din 2015.

Această cercetare, realizată de Ernst & Young (E&Y), care măsoară capacitatea de atragere a investiţiilor în diferite destinaţii europene, situează Catalunya ca lider al receptorilor de proiecte de investiţii străine.

O poziţie obţinută, precizează studiul, datorită creşterii cu 2,78% în volumul investiţiilor atrase pe parcursul anului trecut comunitatea autonomă, ajungând la un număr total de 111 proiecte, care reprezintă 44,8% din totalul investiţiilor străine în toate cele 17 comunităţi autonome din Spania.

Studiul concluzionează că Spania a închis anul 2015 cu o creştere de 7% în numere de proiecte de investiţii străine, în ciuda instabilităţii politice.

Între principalii investitori care iniţiază proiecte pe teritoriul spaniol sunt americani, francezi, germani, britanici şi japonezi, care pariază în general pe sectoare din industria manufacturieră, servicii financiare şi transporturi.