Ambasadorul României în Germania Emil Hurezeanu – ”România are CEVA ce Europa tot încearcă să obţină şi NU REUSESTE!”

emil hurezeanu

”Romania are CEVA ce Europa tot încearcă să obţină şi nu reuşeşte!”

Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, a explicat, la Realitatea TV, care este marele atu al României, pe care Europa a încercat să îl atingă, dar nu a reuşit.

 

Emil Hurezeanu a vorbit despre diferenţa dintre Europa şi România:

Noi avem această diversitate federalistă naturală, de popor european. Noi avem ce încearcă astăzi să facă şi nu reuşeşte Europa: adunând petice de naţiune, de limbi, suntem într-un mic bruiaj al armonizării federaliste europene, nu reuşim să fim o federaţie, ca America, în Europa, ci suntem doar o confederaţie cu interese parţiale, România este de mult. Are aceeaşi limbă, aceeaşi cultură şi nişte tensiuni interioare care o fac foarte aptă să reziste, să fie cea mai mare şi mai rotundă ţară, în ciuda pierderilor pe care le ştim, din 1918 şi până astăzi.

România nu este o ţară cu răzbunări istorice neaşteptate. Mulţi istorici spun că românii au şi ei motive să fie nemulţumiţi, suntem o ţară încercată din punct de vedere economic, s-ar putea ca Brexit-ul să îi facă pe românii sărmani care merg să lucreze în Europa şi mai sărmani, dar nu există un decont istoric, împotriva Germaniei sau Europei.

Noi nu am avut o contopire a elementelor, totul rămâne aşa cum este, cu propria identitate. Nu am avut multiculturalitate ostentativă. Ne-am lăsat în pace unii pe ceilalţi. Asta se numeşte interculturalitate„

Sursa: realitatea.net

Mărţişoare, mărţişoare – pentru Mămici şi Domnişoare

atelier martisor barcelona

Credeaţi că mărţişoarele apar aşa, din neant, pur şi simplu pe un raft unde mergeţi să le cumpăraţi când vine ziua potrivită? Ei nu, nu e chiar aşa. Cu timp înainte mâini iscusite împletesc, taie, cos, lipesc, .. mă rog .. mărţişoresc(?!) micile bijuterii pe care le oferim dragelor noastre la început de primăvară.

Martisor Barcelona 2016

Atelierul Mărţişor, pe care l-au organizat EştiMoldova împreună cu prietenii şi susţinătorii lor ieri după amiază în Barcelona, a pus pe mesele de lucru ale micilor meşteşugari materialele necesare confecţionării a câtorva zeci de mici bijuterii cu care se vor mândri mămicile şi domnişoarele care le vor primi.

atelier martisor

A fost nevoie de asemenea de „combustibil” pentru ca mânuţele dibace să poată funcţiona, drept pentru care platourile cu prăjituri de care mamicile s-au îngrijit s-au bucurat de mare atenţie (a fost prezentă chiar şi o oală de sarmale pentru cine a avut nevoie de un ajutor mai serios).

prajituri robarna

Participarea a fost o surpriză, după ce la atelierul precedent participarea a fost mare, de data asta spaţiul s-a dovedit aprope neîncăpător, semn că vrem să ne întâlnim o sâmbătă dupa amiază, că ne place să ne cunoaştem, să socializăm.

estimoldova martisor

prietenie robarna

Mărţişorul este unul dintre lucrurile care ne lipsesc trăind afară, sărbătoarea nefiind una pe care localnicii să o cunoască, astfel că a trebuit să treacă ani până să pot oferi dragelor mele un mărţişor cu şnuruleţ alb-roşu, nu aveam de unde să îl cumpăr. Cu atât mai mult iniţiativa lor este de lăudat.

bucurie robarna

Mărţişoarele originale confecţionate în cadrul atelierului împreună cu cele pe care un creator de artă le oferă le veţi putea cumpăra fireşte, vor fi expuse. Preţurile nu sunt mari iar bucuria dragelor voastre va fi imensă.

diploma martisor

 

 

 

Informare despre votul prin corespondenţă – Barcelona

informare

Şedinţa de informare care a avut loc duminică la Consulatul Romaniei la Barcelona  a fost una oarecum inedită. Pentru numărul oficialilor prezenţi, pentru temele abordate şi datorită componenţei delegaţiei oficiale prezente.

Au fost acolo MAE prin dl Ministru Dan Stoenescu, experţi din departamentul tehnic însărcinat să facă să funcţioneze sistemul propus de legea votului prin corespondenţa dl. Iulian Alexandru Ivan –Director la directia control electoral, instruire si coordonarea activitatii in teritoriu –Autoritatea Electorale Permanenta ROAEP şi dl Cristian Petraru – Sef Departament la Departamentul de Organizare a Proceselor Electorale –Autoritatea electorale Permanenta ROAEP- precum şi un reprezentant al parlamentului dl Aurelian Mihai deputat PNL.

Numărul mare al oficialilor care au făcut deplasarea la Barcelona denotă intenţia unei acţiuni de promovare de amploare şi credibilă a legii privind votul prin corespondenţă. Nu discutăm aici dacă obiectivul acţiunii merită efortul, păstrându-ne rezervele privind utilitatea implementării procedurilor votului prin corespondenţă, prezentată ca fiind o alternativă viabilă la votul tradiţional, în încercarea de a se evita disfunctionalităţile pe care sistemul electoral le-a demonstrat la precedentele alegeri.

Reprezentantul MAE din departamentul care se ocupă de implementarea sistemului descris în legea de organizare al votului prin corespondenţă a explicat destul de exact procedurile, beneficiile şi limitările pe care votul prin corespondenţă le presupune. Trebuie spus ca procesul este cel rezultat din hotărârile parlamentului, ne place sau nu.

Vizita ministrului delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, la Barcelona, Regatul Spaniei

Sistemul presupune înregistrarea cetăţeanului în listele MAE cu mult timp inainte de vot, procedura de corespondenţă utilizând plicuri securizate cu imprimatele necesare votului obligând la comunicarea unei adrese poştale fixe. Asta poate fi o problemă în condiţiile în care mulţi dintre noi schimbă două adrese pe an.

Pe de alta parte, votul trebuie introdus în plic şi trimis cu cîteva zile înainte de data efectiva a votului şi asta este cu adevărat o problemă. Trebuie să fii foarte hotărât pe cine vrei sa votezi pentru că nu vei prinde nici macar partea finala a dezbaterilor electorale şi nici nu te mai poţi răzgândi odata votul trimis.

Există de asemenea posibilitatea, prevazută în noua lege electorala, de înfiinţare a unor secţii de votare suplimentare, condiţia fiind ca cel puţin 100 de persoane să o solicite. Şi aici ar fi de spus că există condiţii specifice care trebuiesc îndeplinite, una dintre ele fiind aceea că se poate vota doar acolo odată ce te-ai înscris.

Această ultimă prevedere a legii este probabil cea mai utilă în ceea ce ne priveşte, rămâne de văzut în ce masură va putea fi aplicată având în vedere că presupune un mare efort logistic din partea consulatului şi a comunităţii de români din zona în care se vor înfiinţa chemată să se implice în organizarea secţiei de votare suplimentară.

Rămâne de văzut de asemenea care va fi noua metodologie de lucru aplicabilă colaboratorilor care se vor implica în comisiile electorale, metodologie despre care domnul ministrul spune că este în lucru.

Dor de inocenţă

copilarie

Copilăria mea a avut sat la picioare şi drumuri de praf răscolit să-şi joace anii, sânge murdărit genunchilor, apă în pumn şi o fericire dolofană şi nesupusă.

În părul spălat mamaia- mama împletea apă de ploaie şi cenuşă de lemn proaspăt mort în sobă,mâncarea era funigoasa şi cu gust de om ce stă deasupra ei să nu se taie, dulciurile, invenţii de lapte clăbucit şi zahăr alb.

Aveam albie numai a mea pentru obosit somnul şi o poftă de fugă ţigancă ce întârzia sfârşitul lumii prin noapte.

Păpuşi, trei, şi toate oameni şi verişoare primare. Două de drept, mama mea tatăl lor, şi una care s-a lăsat mie, vara de verişoare, că lamureala bună să dăm aspectului.

Eram toate frumoase de ras în fiecare zi, înalte cât trebuie să putem doborî de bunătăţi podul bunicilor,hainele ne erau dragi în măsură egală pentru că fuseseră proprietate tuturora în ani diferiţi.

Grădiniţă, care era şi şcoală de mici, nu avea psiholog, doar Doamna. Care era şi vecină de peste drum.
Învăţăm cu stele de hârtie creponată în piept şi deasupra minţii şi albinele iscăleau cusătură roşie pe carne vindecată mai apoi în crustă de salivă.

Şi cine a avut de trăit a trăit, şi cine a vrut să-nvarta lumea în buzunar rotocol i-a dat, şi cine a vrut să şadă, simplu, a stat.

Asta, confirmată istorie, că niciunul din noi nu citea sub pupitru pe Kant, ediţie infantilă prescurtată, cu poză în dreptul imperativului categoric. Şi asta că niciunul nu-şi liniştea tremur de gânduri pe clape de pian.

Eram doar copii şi asta făcea toţi banii ¡

Vizita ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în Republica Federală Germania

romano-ruse
Tip:

Comunicat de presă

Data:

26.02.2016

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, și consilierul de stat pentru relația cu românii de peste granițe, Sandra Pralong, au avut astăzi, 26 februarie 2016, în cadrul vizitei întreprinse în Republica Federală Germania, o serie de întrevederi cu Herta Daniel, președintele Federației Sașilor Transilvăneni şi cu Peter-Dietmar Leber, președintele Asociației Șvabilor Bănățeni din Germania.

În cadrul întâlnirilor organizate la Munchen, ministrul delegat Dan Stoenescu le-a mulțumit celor doi interlocutori pentru sprijinul acordat românilor şi etnicilor germani originari din România și stabiliţi în Germania. Oficialul român i-a reasigurat de întreaga susţinere şi deschidere a autorităților statului român, în contextul relațiilor bilaterale intense și dinamice dintre România și Germania, fiind subliniată importanţa cooperării economice între cele două ţări.

Ministrul delegat a reiterat faptul că minoritatea germană din România și comunitățile românești din Germania sunt un liant valoros între cele două state. Acesta a reconfirmat sprijinul pe care statul român îl acordă etnicilor germani în păstrarea și afirmarea identității, precum și în asumarea unui rol cât mai activ în cadrul societății.

Oficialul român a exprimat interesul părţii române  pentru lucrările şi concluziile celei de-a XIX-a sesiuni a Comisiei guvernamentale pentru minoritatea germană din România, care va avea loc în aprilie 2016 în Germania.

Vizita ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, și a consilierului de stat pentru relația cu românii de peste granițe, Sandra Pralong, în Republica Federală Germania va continua cu participarea oficialului român la seminarul susținut la Munchen de grupul REPATRIOT. Cu acest prilej, vor avea loc întrevederi cu reprezentanții comunității românești din Munchen și Bonn, precum și sesiuni de informare privind noile modalități de vot, susținute de reprezentanții Autorității Electorale Permanente.

Concursul Maria Canals scoate pianele in stradă

maria canals

Mai multe puncte din oraş vor găzdui piane care vor fi la dispoziţia profesioniştilor sau amatorilor. Ca încălzire, înainte de începerea prestigiosului concurs de pian Maria Canals care va avea loc in oraş intre 5 si 8 martie si va aduce pe scena 82 de tineri pianişti din 22 de ţări care vor concura pentru marele premiu, există şi iniţiative care incearcă sa dea mai multă vizibilitate muzicienilor si de asemenea instrumentului vedetă al festivalului.

Se propune un concurs numit : “Tu cânţi? “care provoacă participanţii să înregistreze un video conţînând interpretarea lor proprie la pian. In plus, pianele se vor întoarce pe stradă urmând tradiţia împământenită în anii anteriori.

Pentru început, in 28 februarie vor fi instalate patru piane in Parcul Ciutadella. In cursul dimineţii se organizează ateliere de iniţiere si se vor programa evoluţii ale pianiştilor profesionişti de anvergură virtuoşilor Alba Ventura, Ignasi Terraza, Albert Guinovart o Lluís Coloma.

Parcul Ciutadella va fi numai punctul de pornire al unei adevarate invazii de piane care va ajunge sa acapareze 10 districte ale oraşului, aparte de alte puncte cum sunt FNAC in Paza catalunza, MACBA sau insuşi Passeig de Gracia, unde sâmbăta 5 martie se vor instala 10 piane la dispoziţia oricărui curios ce se încumetă să abordeze instrumentul.

Pianos al carrer
Data: de 28 de februarie la 8 de martie.
Preţ: gratuit.
Unde: Barcelona.
Mai multe informaţii in web del concurs Maria Canals.

Sursa: Barcelona Cultura

Repatriere – categoria şcolari. Scurtă istorie despre sistemul care te aşteaptă cu braţele deschise.

repatriere scolari

Promiteam o poveste concretă, despre părinţi şi şcolari. Desfăşurate în două sisteme de învăţământ total diferite şi foarte îndepărtate. Sisteme care au acelaşi scop, dar a căror abordări nu sunt nici măcar asemănătoare.

Cănd mi-am adus aici fetele, cea mică ştia să scrie şi să citească româneşte, făcuse clasa a I-a mai degrabă forţat. O dădusem la 6 ani, cu acest scop. Cea mare era la jumătatea clasei a V-a şi era o elevă cu perspective de performanţă. Îi plăcea matematica. Erau copii buni, aşa cum sunt toţi copiii noştri. Purtau deja trauma de-a fi fost părăsite, prima dată de mama lor, apoi de ambii părinţi. Fără mamă un an, fără ambii, jumătatea aceluiaşi an.

După mai multe peripeţii pe care le puteţi afla citind cartea mea, am reuşit să aducem fetele aici, în Spania. Anul şcolar era deja început, noi am ajuns undeva prin decembrie, cu două zile înainte de Crăciun. Imediat trecute sărbătorile, m-am interesat despre formalităţile necesare, le-am înscris şi curând am primit o invitaţie la un interviu. Fetele au fost testate în prezenţa mea, a unui psiholog şi a unei inspectoare. Chiar dacă ar fi fost analfabete, tot ar fi fost integrate după vârsta lor, în anii şcolari care le corespundeau. Aşa funcţionează aici. Nu mi s-au cerut nici acte doveditoare, nici fişe matricole, nici alte tipuri de adeverinţe. Dar pentru că nu erau nici pe departe analfabete şi pentru că am cerut eu expres, au fost repartizate la un colegiu din cele la care aici li se spune „concertate”. O parte subvenţionează statul, o parte părinţii, după cum desigur ştiţi. La jumătatea lui februarie, fetele erau deja eleve, aveau treningurile şcolare regulamentare ale colegiului şi au început lupta pentru integrare. Cam atât a fost istoria înscrierii lor la şcoală. Despre alegerea făcută, despre colegiul respectiv ar fi mai multe de spus, dar desigur, acum voi vorbi despre experienţa romănească, care probabil trezeşte mai mult interes din partea celor care citesc aceste rânduri.

Ne-am întors în 2008, cea mare avea deja 17 ani, cea mică 13. După vârstă şi anii de şcoală parcurşi, urmau clasele a XI-a, respectiv a VIII-a. Dificultăţile au început prin traducerea actelor, adică toate adeverinţele, foile matricole, declaraţiile şi tot ceea ce au mai cerut cei de la Inspectoratul şcolar. Noi ne întorceam din Catalunya şi cred că este cunoscut faptul că este absolut imposibil să găseşti un traducător autorizat în catalană, pentru că pur şi simplu nu există autorizaţie pe catalană. Traducătorii fac pe şestache treaba asta, care nu este nici pe departe legală, dar o fac ca să ajute efectiv clienţii disperaţi, care se văd în imposibilitatea de a-şi traduce şi autoriza actele. După ce am plătit nişte sume enorme ca să obţinem traducerile respective, au început drumurile la Inspectorat. În paralel, pentru că anul şcolar deja începuse, am căutat şcolile potrivite şi la mica înţelegere cu profesorii, fetele au început şcoala. Dar asta s-a datorat faptului că aveam pile, nu pentru că la Inspectorat s-a preocupat cineva de soarta lor. Prin octombrie ne-au chemat şi la Inspectorat şi am fost chiar surprinsă să constat că exista un birou special destinat copiilor repatriaţi, deci cineva era plătit să se ocupe exclusiv de ei. Am crezut că e un semn bun. În birou ne-a primit o tânără, care după o discuţie cu dosarele fetelor în faţă, ne-a sfătuit să dăm fetele în clasele a XI-a şi a VIII-a. Cea mare deja urma clasa a XI-a, în schimb pe cea mică am dat-o pe a VII-a, gândindu-ne că urmează examenul de capacitate, iar fata mea vorbea româneşte cu accent catalan şi nu prea ştia ce sunt alea diacritice. Apoi, ne-am gţndit, la ce bun atâta grabă, are timp să tot facă şcoală, n-o fugăreşte nimeni. Tânăra inspectoare a încercat să mă convingă să dau fata mică cu o clasă mai sus, dar de cea mare nu a comentat nimic, toate păreau în regulă.

A trecut primul semestru, fiica mea cea mare a avut rezultate foarte bune, a fost printre primii zece ca medie generală, într-o clasă destul de bună, cu profil informatic. Deci, cu matematică din aceea grea, la un nivel mult superior a ceea ce se predă prin şcolile din Spania. Micuţa era la generala unde fusesem eu profesoară, toată lumea o iubea şi o răsfăţa, pentru că era delicioasă cu accentul ei de repatriată. Şi cu confuziile lingvistice, pe care a continuat să le facă mulţi ani, de fapt. Semestrul s-a încheiat, fără nicio veste de la Inspectorat, sau Minister.

A început al doilea semestru şi undeva prin februarie a căzut bomba. Micuţa trebuia să fi mers în clasa a VIII-a, dar dacă era în clasa a VII-a, nu deranja pe nimeni. Cea mare trebuia însă să regreseze pe clasa a X-a, pentru că aşa era procedura cu cei de la liceu. Bine, dacă am fi ştiut, n-ar fi fost nicio problemă, dar de ce tânăra de la biroul special creat pentru copiii repatriaţi, nu ne-a informat corect? Noi am fi dat fata in clasa a X-a, fără probleme, că doar nu era nicio grabă!

Ştiam cum funcţionează chestiunea cu reclamaţiile, pierdeam anul oricum. Aşa că am preferat să respectăm decizia. Problema a început când unii profesori au cerut echivalări peste echivalări, chiar şi la materiile la care fiica mea avea deja tezele si mediile de pe semestrul I. Unii au înţeles, alţii ne-au ameninţat că fata nu va termina la acest liceu, dacă nu va da toate diferenţele cerute la materia respectivă. Fiica mea era umilită şi batjocorită, noi priveam impotenţi cum sistemul ne calcă în picioare copilul. Am decis să o transferăm la alt liceu, în alt oraş. Până la urmă n-a fost o mişcare rea, fiica mea a terminat cu bine şi a luat Bac-ul din prima. Dar toate aceste întâmplări lasă urme asupra tuturor celor implicaţi, dar mai ales asupra lor. Copiii noştri.

Cea mică a terminat cu bine la un liceu bun, iar acum este studentă. Meditaţiile particulare cu care am susţinut sistemul românesc de învăţământ timp de 6 ani au avut rost. Până la urmă, doar asta a contat.

Ca o concluzie, sistemul ne-a îngenunchiat nu doar pe noi, ca părinţi. Şi ca o curiozitate, mi-aş dori să ştiu ce post ocupă actualmente tânăra de la Inspectoratul Cluj, care în 2008 deservea biroul pentru şcolarii repatriaţi şi dacă profesoara care mi-a ameninţat fiica că nu va trece niciodată de materia ei, conduce încă un liceu de renume din oraşul nostru natal?

Campania #DialogLaÎnălţime cu românii de pretutindeni continuă ‪

romano-ruse
BUCURESTI – 24 februarie 2016

Comunicat tip General in Administratie Publica, Media / Publicitate, Social

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a dialogat duminică, 21 februarie, în timpul unui zbor al unei companii comerciale pe ruta Barcelona-București, cu mai mulți români aflați la bordul cursei aeriene.

Campania #DialogLaÎnălţime cu românii de pretutindeni continuă ‪

„Am fost impresionat de interesul arătat de români față de țară și de dorința lor de a-și exercita dreptul de vot la alegerile din 2016. Mulți s-au declarat mulțumiți de existența opțiunii de a vota prin corespondență”, a declarat demnitarul român.

Dialogul face parte din campania #DialogLaÎnălțime, desfășurată de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), cu sprijinul Ministerului Transporturilor. Ministrul delegat va intra în dialog cu pasagerii curselor aeriene de pe rute europene pentru a răspunde la întrebări pe teme de interes pentru diaspora, mai ales despre noile modalități prin care românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pot să își exercite dreptul de vot în timpul alegerilor din toamna lui 2016.

Campania a fost lansată cu ocazia vizitei ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Regatul Spaniei, în perioada 19-21 februarie, și va continua în timpul mai multor zboruri operate de compania națională și companii aeriene comerciale către alte destinații europene.

Campania #DialogLaÎnalțime, realizată în premieră în România, face parte dintr-o serie de măsuri implementate de DPRRP destinate transparentizării și facilitării comunicării directe cu românii de pretutindeni.

Puteți accesa discuția dintre ministrul delegat și unul dintre interlocutori pe canalul de Youtube (https://www.youtube.com/watch?v=gNPRL_1kTtE&feature=youtu.be) al Ministerului Afacerilor Externe.

Despre Ministerul Afacerilor Externe

Informaţii suplimentare:Stadiul îndeplinirii principalelor criterii tehnice de acces în programul Visa Waiver (VWP)I. Securitatea documentelor de călătorie1. Începând cu 18 ianuarie 2010, sistemul de eliberare a paşapoartelor electronice (biometrice) a devenit funcţional la nivelul întregii ţări.2. Toate documentele de călătorie emise de statul român răspund, de asemenea, unor standarde de securitate ridicate.3. Este operaţional un mecanism de transmiterea către Interpol, în termen de 24 de ore, a informaţiilor legate de paşapoartele pierdute sau furate.II. Controlul la frontierăAu fost adoptate numeroase acte normative în vederea combaterii eficiente a activităţilor infracţionale transfrontaliere: – HG 324/2007, de aprobare a Strategiei Naţionale privind Controlul la Frontieră pentru perioada 2007-2010, conţinând măsuri de gestionare coerentă şi eficientă a frontierei de stat a României – HG 1122/2007, de aprobare a Strategiei Naţionale privind Migraţia (2007-2010), conţinând măsuri de control al migraţiei, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, acordarea de azil şi integrarea socială a străinilor – HG 1654/2006, de aprobare a Strategiei naţionale de combatere a traficului ilegal de persoane (2006-2010)III. Aspecte legate de imigraţie1. Implementarea la nivel naţional a formatului unic de permis de reşedinţă pe teritoriul României pentru cetăţenii statelor terţe, în conformitate cu prevederile Regulamentului CE 1030/20022. Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor acquis-ului comunitar în domeniul aziluluiIV. Acorduri de cooperare în domenii relevante semnate sau în curs de negociere cu partea americană1. Acordul între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Departamentul Energiei al SUA privind cooperarea în prevenirea traficului ilicit cu materiale nucleare sau radioactive, semnat la Bucureşti, la 15 septembrie 20082. Declaraţia între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) din România şi Departamentul Securităţii Interne din SUA privind principiile de cooperare în vederea întăririi măsurilor bilaterale de securitate pentru călătoriile internaţionale şi cerinţele Programului Visa Waiver, semnată la Washington, la 3 noiembrie 20083. Sunt în curs de finalizare negocierile cu partea americană cu privire la Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind activitatea ofiţerilor de securitate de pe aeronave (air marshals).

  • Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare
  • MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  • www.mae.ro

  • MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Duduie economia românească?

duduie economia

Oricare dintre noi are un televizor în casă şi urmăreşte ştirile din ţară. Cred că nu sunt singurul nedumerit la afirmaţiile guvernanţilor care spun cu toată gura ca ţara merge bine dar parcă ne uităm la alt film decât cei de la Bucureşti.

România are un venit pe cap de locuitor, raportat la paritatea puterii de cumpărare, de 55% din media Uniunii Europene. Dacă ne uităm la nivelul salariilor raportul este şi mai prost – o medie spre 30%, în vreme ce economia simte lipsa forţei de muncă. Asta înseamnă că în jur de 3 milioane de români muncesc în Occident pentru salarii pe care piaţa locală nu le poate plăti.

Salariile mici îi izgonesc pe români din ţară.

Asta este dilema actuală a economiei româneşti. Este „competitivă“ cât plăteşte salarii mici, sau plăteşte salarii mici şi va ajunge să nu aibă cui să le plătească pentru că cei calificaţi pentru posturile respective vor fi plecat deja afară pentru salarii de 3 ori mai mari.

Este foarte posibil ca majoritatea celor care intenţionează să se întoarcă să considere dublarea salariilor medii pe economie un stimul suficient pentru a renunţa la slujbele din Occident pentru a se întoarce. Este adevărat că nu doar salariile sunt pe lista motivelor pentru care ezită să se întoarcă însă ar putea fi un argument hotărâtor pentru a lua o hotărâre în sensul ăsta. Dar până una alta se pare că duduie economia numai în statisticile pe care le citesc în diagonală aleşii noştri.

Seară Românească – IT la MWC Barcelona

seară românească

„Seara franţuzească” ,” seara nemţească”, etc. se auzea în anii trecuţi printre participanţii la congres. Delegaţiile firmelor de IT prezente la congres au participat la întâlnirile informale organizate de alte delegaţii însă nu au avut până la ediţia de anul acesta un eveniment propriu la care să îşi poată invita partenerii de afaceri.

Cu o ‘Seară românească’ au încheiat ziua de ieri, 23 februarie, reprezentanţii celor 14 companii româneşti care participă la Mobil World Congress 2016 Barcelona în aceste zile.

Anul acesta, pentru prima dată în istoria participărilor companiilor româneşti la MWC, Ministerul Economiei şi Comerţului împreună cu Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software ARIES, au organizat  o ‘seară românească’. Invitaţi au fost reprezentanţii firmelor româneşti prezente la congres şi partenerii străini ai acestora.

Au fost prezenţi responsabili din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, din partea ARIES – dl. Daniel Giurea şi dna. Mihaela Ganciu din partea Agenţiei Caracteristic care asigură PR pentru ARIES-TM.  Gazde au fost dna. Geanina Boicu, Consul General al Consulatului General al Romaniei în Barcelona şi dl. Bogdan Bădescu, Consul Economic.

La finalul unei zile de activitate densă, au răspuns invitaţiei, unii dintre ei pentru prima data in Barcelona, apreciind atmosfera şi specialităţile (tapas) oferite. Locaţia perfectă şi servirea ireproşabilă au ajutat la reuşita acţiunii de „networking” între profesioniştii din IT. O menţiune pentru vinul de Recaş pe care dl Daniel Giurea a ţinut în mod special să îl recomande şi nu a greşit.

romania mwc barcelona
Foto: RoBarna

 

Dragobetele

dragobetele

“Azi e Dragobetele, se sărută fetele”. În fiecare an pe 24 februarie românii de pretutindeni sărbătoresc Dragobetele. Sărbătoresc ei şi „Sfântul Valentin” însă doar pentru că o sărbătoare în plus nu face rău nimanui.

Conform tradiţiei, astăzi bărbaţii trebuie sa fie în realaţii bune cu toate femeile. În această zi nu le este permis barbaţilor sa necăjească femeile sau sa se certe cu ele. În caz contrar, aceştia vor avea parte de o primăvară plina de ghinion şi un an greu.

Pentru ca iubirea dintr-un cuplu sa rămâna vie, sărută-ţi perechea în ziua de Dragobete.

laura catalina dragomir
Laura Cătălina Dragomir

„Dând vama morţii, toate iubirile
între îndoială şi tăcere ştiu despre mine.
cel mai aproape a stat să îmi spună mâna stângă
aia dezbrăcată de trup în sens contradictoriu lumii
cea care nu duce partea aia
pe care mi-o privea învăţătorul ca pe o bolnavă a scrisului .
am înțeles că moartea mea se ştia că ora invitatului îs
înger
se spusese de multe ori cu numele meu ajuns.
doar eu crezusem că sărutul te scapă
ţinându-l în mine
mi se minunaseră înăuntrurile fără să îl atingă,
doar din existenţa suficientă.
suportat timpul,
toata iubirea cu mâna dreaptă
(am făcut ca toţi văzând drumul)
din pământul meu scoasă”

De: Laura Catalina Dragomir

De ce nu există Premiul Nobel pentru Matematică?

premiul nobel pentru matematica

Bârfitorii spun că soţia lui Alfred Nobel a avut o aventură cu un matematician iar soţul încornorat a aflat, drept pentru care a decis să ignore matematicile din lista ştiinţelor pe care premiile le sprijină însă informaţia nu s-a confirmat niciodata.

Explicaţia este ca de obicei mai simplă decât atât şi lăsând la o parte speculaţiile de alcov, este mai probabil că pe Nobel nu l-a interesat deloc matematica, lucru dealtfel perfect demonstrat. Nobel a fost chimist, a inventat dinamita, a fabricat arme şi a avut de asemenea înclinaţie către afaceri, lucru care a făcut să reuşească să acumuleze o avere colosală graţie numeroaselor brevete de invenţie (a înregistrat mai mult de 350). Singurele numere care l-au interesat cu adevărat erau cele legate strict de bani.

Cu imensa sa avere, a lăsat ordin prin testament să fie premiate persoanele care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea anumitor discipline, cele care pe el l-au interesat mai mult, între ele negăsindu-se matematica.

În fiecare an se acordă premiul Nobel pentru fizică, chimie, medicină, economie, literatură şi pace. Premianţii sunt aleşi de către un comitet format din personalităţi şi organizaţii de prestigiu, care după o triere riguroasă a candidaturilor depuse, decid care sunt cei care au contribuit decisiv în anul anterior în fiecare domeniu.

Din 1901 se acordă aceste premii, însă matematicienii nu lucrează fără recunoaştere, de asta a avut grijă alt magnat, John C. Fields. Canadianul a oferit banii pentru ca această disciplină să aibă parte de un premiu meritat. Acest lucru se întâmplă din anul 1936 acordându-se două medalii, care ulterior au devenit patru.

Mobile World Congress Barcelona

Mobile World Congress Barcelona

Am preferat să facem turul de forţă numit incursiunea în Mobile World Congress Barcelona în prima zi. Accesul nu este public şi totuşi aglomeraţia este mare, se vehiculează cifra de 90.000 de participanţi. MWC este punctul de întâlnire al profesionalilor din domeniul comunicaţiilor, cei care aleg apoi să ne ofere gadgeturile pe care le iubim atât.

oculus barcelona
Foto: RoBarna

Am să spun că Mobile World Congress este locul în care orice companie care este ceva în materie de comunicaţii sau domotică vrea să fie, principalul podium de prezentare al creativităţii în domeniu. Este motivul pentru care giganţii tehnologici desfăşoară o logistică imensă pentru doar patru zile de expoziţie.

huawei barcelona
Foto: RoBarna

Samsung, Telekom, LG, Huawei, IBM, Ericsson, Siemens, Vodafone sau Orange sunt acolo. CEO Facebook este acolo pentru a-şi impulsiona pariul VR Oculus împreună cu Samsung, câteva pavilioane naţionale, chiar continentale (o puternică companie sud-americană îşi prezintă oferta de reprezentare pe pieţele locale a fabricanţilor de oriunde).

telekom barcelona
Foto: RoBarna

Un cuvânt despre organizatorii pavilionului românesc la MWC care au venit şi anul acesta, semn că domeniul este unul interesant pentru politica economică. Delegaţia este compusă din reprezentanţii celor 14 companii participante cu interese în comunicaţii si domenii conexe. Am butonat telefoanele AllView – producătorul de smartphone român – despre care auzisem lucruri bune dar pe care încă nu le văzusem. Pentru o prezentare specializată a prezenţei româneşti vă recomand să citiţi aici.

mwc romania barcelona
Foto: RoBarna

De remarcat ca implicarea oficialilor de la Bucureşti, prin Ministerul Economiei si nu numai, este mai mare anul acesta , lucru confirmat şi de interesul pe care delegaţia din care a făcut parte Consulul General al României de la Barcelona l-a arătat ieri prin vizita pe care a făcut-o la pavilionul naţional.

smartphone apa
Foto: RoBarna

Evoluţiile în lumea telefoanelor mobile sunt mai puţin spectaculoase decât în alţi ani, ca şi cum ce era de inventat în materie de design, geometrie sau estetică s-a terminat de inventat şi este ora ca tehnologiile să se maturizeze. Pariul pentru următorul salt tehnologic este mai aproape de modul în care tehnologia se integrează în viaţa noastră decât de inventarea de dispozitive revoluţionare.

ericsson mwc
Foto: RoBarna

23 februarie, ora 10.00 – Președintele Klaus Iohannis găzduiește dezbaterea ‘Diaspora românească, vector de dezvoltare’

diaspora românească

‘Diaspora românească, vector de dezvoltare’. La eveniment participă și premierul Dacian Cioloș

Astăzi, Marţi, 23 februarie, între orele 10.00 – 14.00, la Palatul Cotroceni, are loc dezbaterea “Diaspora românească, vector de dezvoltare“, prilej cu care se discută despre valorificarea expertizei Diasporei românești în dezvoltarea țării.

În discursul de deschidere Preşedintele a vorbit despre noua abordare a relaţiei cu Diaspora pe care Bucureştiul şi-o propune: „să privim diaspora ca pe o oportunitate” în ideea că „specialişti sau pur şi simplu români au ceva util de oferit ţării având experienţa de a trăi în ţări dezvoltate”.
„Prea puţini au planuri concrete de a se întoarce” dar chiar şi aşa „vă propun să ne gândim împreuna la formele prin care putem face legătura cu ei” a spus Preşedintele.

În continuare a spus că este de părere că românii din Diaspora au fost şi sunt un vector de dezvoltare pentru ţară şi că „trebuie sa îi cunoaştem cu adevărat şi să aflăm ce îi preocupă” iar emigraţia să devină o „chestiune de alegere şi nu de necesitate”. Drept pentru care „propun diasporei un parteneriat comun: transformarea romaniei”

La rândul său premierul Dacian Cioloş şi-a început discursul spunând: „pornesc de la ideea ca diaspora este parte a româniei şi aşa ar trebui abordată, nu aş face diferenţă foarte mare între cei care intenţionează să se întoarcă şi cei care decid sa rămână”. A prezentat liniile directoare ale noilor politici pe care Guvernul le propune, una dintre ele fiind – dezvoltarea satului românesc – cu cei plecaţi de la ţară şi au lucrat în agricultură – folosind instrumente finanţate din fonduri europene pentru investiţii în satele româneşti.

Printre speakerii evenimentului se numără președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Dacian Cioloș, Kingsley Aikins, fondatorul companiei Diaspora Matters, și alți experți, decidenți, antreprenori și oameni de cultură.
Întâlnirea va continua pe trei ateliere: Antreprenoriat, Finanţe şi Industrii creative; Agricultură şi Turism; Educaţie, Cultură şi Media.
În ultima parte a evenimentului vor lua cuvântul ministrul Marius Bostan, ministrul Dan Stoenescu şi Consilierul de Stat de la Administrația Prezidențială, Sandra Pralong.

Vizita ministrului delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, la Barcelona, Regatul Spaniei

mae

Tip: Comunicat de presă
Data: 22.02.2016

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat duminică, 21 februarie 2016, la sediul Consulatului General al României la Barcelona, la o sesiune de informare cu privire la noile modalități de vot pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Întâlnirea de la Barcelona a avut loc cu ocazia unei vizite de două zile a demnitarului român în Regatul Spaniei, în perioada 19-21 februarie 2016. Oficialul a participat, de asemenea, la întâlniri cu șefii oficiilor consulare din Regatul Spaniei și Portugalia, precum și la o întrevedere cu reprezentanții comunității românești din zona Madridului.

Ministrul delegat, însoțit de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorității Electorale Permanente, s-a întâlnit cu membrii mediului asociativ și cei ai comunității românești din Barcelona pentru a discuta despre noile prevederi legislative și procedurale din domeniul electoral care vizează persoanele cu domiciliul sau reședința în străinătate.

„Vocea comunității românești din Spania este esențială și trebuie să se facă auzită la București. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă românii din Spania se prezintă la vot. În acest sens, îi invit pe toți românii din Spania să se înscrie în Registrul Electoral astfel încât diaspora să aibă posibilitatea să își demonstreze forța de a schimba România în bine”, a declarat oficialul român.

Ministrul delegat a subliniat și contribuţia importantă pe care o are comunitatea românească din Regatul Spaniei, mai ales la nivel social și economic, în această țară. Demnitarul a mai adăugat că participarea membrilor comunităţii în structuri de reprezentare politică şi administrativă, la nivel local şi central, este esențială pentru promovarea intereselor românilor în relaţia cu autorităţile spaniole.

Totodată, oficialul român a abordat posibilitatea organizării de cursuri facultative de limba română, pentru consolidarea legăturii tinerilor cu țara de origine, prin însușirea unor cunoștințe legate de istoria, limba și civilizația românească.

Vizita la Barcelona s-a încheiat cu participarea ministrului delegat la o slujbă religioasă organizată la Biserica Ortodoxă românească Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Barcelona, precum și la o discuție cu enoriașii prezenți la centrul social al parohiei ortodoxe românești.