- Logodna s-a terminat, diaspora nu livrează pentru PSD
- Experimentul Ministerul Românilor de Pretutindeni se termină aici
Sărbătorile s-au terminat, e vremea să ne punem fețele de oameni preocupați pentru ziua de mâine și să ne numărăm bănuții de pâine. Te uiți spre România și vezi că e groasă. Asta este ceea ce se înțelege din recenta luare de poziție a premierului Tudose în ceea ce privește remanierea guvernamentală pe care o crede necesară.
Conform recentelor declarații șeful guvernului de la București vede înființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni ca pe un experiment ratat. PSD a patinat anul trecut într-un moment când totul era lapte și miere, câștigaseră alegerile fără ca diaspora să poată avea vreo părere și, credeau ei, de ochii lumii merităm un minister.
Dintr-o prostie, în căldura beției provocate de amețitoarele procente obținute grație absenteismului pretențiosului electorat românesc, PSD a înființat, ca măsură a generozității baronilor de Dâmbovița, Ministerul Românilor de Pretutindeni. Născut mort, fără mijloace, oameni din diaspora, studii anterioare sau vreo expertiză, nu este nici o surpriză că s-a găsit cineva cu minime cunoștințe de aritmetică în partid care a tras concluzia: nu ne servește.
Nu servește pentru că nu livrează. Diaspora nu a fost vreodată locul care să nutrească bazinul electoral PSD, partid identificat de marea majoritate a celor care trăiesc în afara granițelor cu motivele pentru care astăzi nu sunt alături de părinți. Nu este și nici nu va fi locul din care partidele populiste să își poată trage seva, voturile diasporei sunt scumpe, indiferent dacă vreodată vom avea drept de vot real la parlamentare.
De ochii lumii însă, ministerul românilor de pretutindeni dădea bine, nu știu dacă nu cumva era chiar ieftin; pentru mai nimic bugetat și nimic aportat rezultatul de imagine era chiar mare pentru cine are ochi să vadă. Două milioane de euro pentru un minister înseamnă doar banii de apă minerală și salarii. Pentru Tudose însă, orice capitol bugetar este vital, a tăiat din toate părțile și tot pe roșu se închide.
Da, știu că este ușor de dat cu părerea de la trei ore în avion depărtare, din Barcelona unde sunt 22 de grade iar dușmanul de clasă e turistul care trece năuc pe roșu la semafor dar poate că distanța e un avantaj. Cu cât mai mare depărtarea de locul faptei cu atât mai bine. E frumos aici, cald, plaje frumoase, să tot vii în delegație. Oficialii știu asta. Mese întinse și paella pentru toată lumea că nu ne doare gura.
1.400 de nou-născuți din părinți români în Catalunya doar anul trecut. Speram să le putem spune povești în limba română măcar celor mai mărișori, născuți aici în ultimii cinci-șase ani și poate, cine știe, vom putea să ținem librăria românească deschisă pe banii noștri în continuare. În fond nu sunt copiii lui Tudose. Ai PSD-ului nici atât. Credeam că sunt copiii României dar ne-am înșelat. Și micuții noștri nu au nici o problemă să uite limba română sau uite să se uite spre România (sic.).
Tudose nu e Cioloș iar PSD nu e Europa. Asta am învățat în ultimul an privind spre țară ca americanul din Pearl Harbor la cuirasatul scufundat de torpilele japoneze care nu aveau cum să existe.
