Decalajul salarial care există între bărbați și femei îngrijorează și este cuantificat cu exactitudine. În Spania este de aproape 12%, în timp ce media europeană este de aproximativ 14%. Cu toate acestea, un alt decalaj legat de sex și mai mult mai amplu, trece neobservat, anume decalajul între pensii, cuantificat în Spania la aproximativ 34%. Aceasta este a șasea cea mai mare cifră din UE, unde media se ridică la 37%.
De ce este atât de urgent să oferim o interpretare de gen sistemelor de protecție socială? Deoarece reformele efectuate până acum nu au mai fost regresive, ci „oarbe” față de perspectiva de gen.
Potrivit unui raport întocmit de UGT Madrid, decalajul salarial apare ca urmare a acumulării de situații cu care se confruntă femeile muncitoare:
1. O mai mare nesiguranță în muncă
Femeile suferă într-o măsură mai mare insecuritate în câmpul muncii. Prezintă procentaje mai mari de angajare temporară (nu acumulează vechime), un număr de angajări cu jumătate de normă mai mare, cu reducerea consecutivă a salariului etc.
2. Discriminarea la locul de muncă
Discriminarea directă este interzisă de lege și este ușor de raportat în instanță, cu toate acestea, discriminarea indirectă este frecventă la locul de muncă și este mult mai dificil de detectat. Una dintre cauzele decalajului salarial este aceea discriminare ascunsă și deghizată care are loc în elaborarea criteriilor și tehnicilor de selecție și promovare a personalului. Departe de a fi obiective și neutre, ele favorizează în principal bărbații în detrimentul femeilor.
3. Diferențierea locurilor de muncă și a sectoarelor pentru femei și bărbați
În general, femeile sunt concentrate în locuri de muncă care se caracterizează printr-o remunerație și o valoare socială mai mici și care sunt, în mare măsură, o extensie a activităților care au fost atribuite social și tradițional fiecărui sex. Este așa-numita segregare orizontală. Astfel, femeile sunt în special legate de acele ocupații legate de serviciile de sănătate și îngrijirea oamenilor, care, în ciuda importanței lor, se află tocmai printre cele cu cele mai mici salarii.
4. Practici laborale și sisteme salariale
Există practici care nu se aplică în mod egal femeilor și bărbaților în domenii precum formarea sau dezvoltarea profesională. Există, de asemenea, diferite forme de remunerare: stimulente (pentru productivitate, disponibilitate etc.), suplimente (ture nocturne, toxicitate, munci periculoase …), bonusuri, salariu în natură, (mașină, casă responsabilă de companie), etc. Femeile sunt adesea afectate de reduceri ale bonusurilor și stimulentelor salariale în comparație cu bărbații. Remunerația suplimentelor pentru toxicitate sau dificultăți este frecventă în slujbele îndeplinite în principal de bărbați, în timp ce în funcțiile tipice feminine nu sunt plătite sau sunt plătite sub valoarea care le corespunde.
5. Subevaluarea muncii și abilităților femeilor
În locurile de muncă în care există o prezență mai mare a femeilor, salariile tind să fie mai mici. În schimb, locurile de muncă cu o prezență mai mare a bărbaților sunt mai bine plătite. Capacitățile considerate „în mod tradițional feminine” sunt subevaluate deoarece sunt considerate a reflecta „caracteristicile” și nu capacitățile și competențele dobândite. Această atitudine are un impact negativ asupra salariilor femeilor.
6. Prezența redusă a femeilor în funcții de conducere și la nivel înalt
Este așa-numita segregare verticală. Acest concept care se referă la distribuția dezechilibrată a bărbaților și femeilor la diferite niveluri de responsabilitate. Astfel, în general, promovarea locurilor de muncă pentru femei este mai lentă și mai laborioasă, deoarece există mulți factori care le îngreunează accesul la cele mai înalte niveluri ale ierarhiei profesionale. Acest „tavan de sticlă” sau „podea lipicioasă” determină femeile să promoveze într-o măsură mai mică, ceea ce va însemna acest lucru în salariile lor pe parcursul vieții lor profesionale.
7. Tradiții și roluri de gen
Tradițiile și rolurile de gen determină rolul pe care îl joacă femeile și bărbații în societate, începând de la o vârstă foarte fragedă. Aceste tradiții și roluri de gen influențează, de exemplu, alegerea studiilor făcute de băieți și fete. Interesant este faptul că studiile pe care femeile le aleg, legate în mod clar de rolurile de îngrijitor pe care societatea le atribuie (servicii sociale, asistență medicală, educație) sunt cele care vor avea oportunități profesionale cu cea mai mică remunerație salarială.
8. Concilierea vieții profesionale și a familiei
Responsabilitatea pentru îngrijirea în mediul familial revine în principal femeilor. Acest lucru face ca femeile să lucreze mai puține ore decât bărbații. Concedii de absență, licențe, reduceri ale programului de lucru etc. Ele sunt folosite pentru a încerca să reconcilieze aceste responsabilități familiale cu munca plătită.
