Bârfitorii spun că soţia lui Alfred Nobel a avut o aventură cu un matematician iar soţul încornorat a aflat, drept pentru care a decis să ignore matematicile din lista ştiinţelor pe care premiile le sprijină însă informaţia nu s-a confirmat niciodata.
Explicaţia este ca de obicei mai simplă decât atât şi lăsând la o parte speculaţiile de alcov, este mai probabil că pe Nobel nu l-a interesat deloc matematica, lucru dealtfel perfect demonstrat. Nobel a fost chimist, a inventat dinamita, a fabricat arme şi a avut de asemenea înclinaţie către afaceri, lucru care a făcut să reuşească să acumuleze o avere colosală graţie numeroaselor brevete de invenţie (a înregistrat mai mult de 350). Singurele numere care l-au interesat cu adevărat erau cele legate strict de bani.
Cu imensa sa avere, a lăsat ordin prin testament să fie premiate persoanele care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea anumitor discipline, cele care pe el l-au interesat mai mult, între ele negăsindu-se matematica.
În fiecare an se acordă premiul Nobel pentru fizică, chimie, medicină, economie, literatură şi pace. Premianţii sunt aleşi de către un comitet format din personalităţi şi organizaţii de prestigiu, care după o triere riguroasă a candidaturilor depuse, decid care sunt cei care au contribuit decisiv în anul anterior în fiecare domeniu.
Din 1901 se acordă aceste premii, însă matematicienii nu lucrează fără recunoaştere, de asta a avut grijă alt magnat, John C. Fields. Canadianul a oferit banii pentru ca această disciplină să aibă parte de un premiu meritat. Acest lucru se întâmplă din anul 1936 acordându-se două medalii, care ulterior au devenit patru.
