Marturisesc ca atunci cand vine vorba despre problemele din Romania ma gandesc la ce vad in primele pagini ale ziarelor – coruptie, promiscuitate, nesiguranta, … pot continua la nesfarsit.
Ce nu realizam este ca exista nesiguranta aia primara, a lipsei bucatii de paine si a sticlei de lapte pe masa unui copil de zece ani. Am fost nevoit sa reconsider insasi fundamentul ratiunii mele de roman cu salariul in euro.
Bag de seama ca despre el, copilul ala de zece ani, nu scrie nimeni, nimic, in afara de cazul in care ajunge obiectul vreunei afaceri cu iz murdar. Si copilului ala ii e foame, domnule! Si e rupt in turul pantalonilor mosteniti de la un frate mai mare! Ii e frig doamna! Il dor talpile ranite in tenesii sparti de gerul iernii!
Mi-am dat si eu cu parerea in discutii diverse pe tema lipsei de solidaritate a romanilor. As fi vrut sa spun „comunitatii romanesti” dar greseam: care „comunitate”? Romanii ziceam, se marginesc sa-si dea cu parerea, un neam de Mitici. Ne dam cu parerea, opinam, avem idei putine dar fixe si de nestramutat despre cum am organiza noi lumea asta daca am avea o putere. Doar ca ne rezumam la vorbe, cand e de bagat mana in buzunar sau intr-un telefon pentru o cauza care nu ma priveste pe mine sau pe unul din casa, elanul se estompeaza, energia aia care parea ca o sa mute muntii se disperseaza intr-un: „da sa faca altu si pun si io bani p’orma”. Un soi de marinimie de-aia ‘pe caiet’, pe banii altuia. Si apare ca un laitmotiv clasica scuza care functioneaza de fiecare data: ‘si daca fuge ala cu banii’. Adica, cum ar veni, daca fuge ala cu banii si eu cad de prost? Pe Mitica nu il doare atat de tare suma pe care eventual a pierdut-o cat sa nu cada de prost. Ca il cunoaste si pe el lumea!
In felul asta diverse tentative de organizare a cate unei actiuni au esuat lamentabil in interminabile discutii si scuze puerile.
Pe fondul asta descopar aproape de mine oameni care fac lucruri, ajuta. Pachete trimise in tara catre destinatii precise, alimente sau haine adunate de la gospodarii din zona in care traiesc, dau masura omeniei conationalilor.
Imi imaginez ca nu le-a fost usor sa asigure toata logistica aia, de la adunat fiecare sticla de ulei, hainuta sau conserva de peste de pe aiurea unde sunt imprastiati romanii, la gasit un transportator care sa vrea sa puna osul, pana la organizarea predarii pachetelor la destinatie.
Ma unisem la actiunea „plateste o cafea pentru urmatorul” de la mine din cartier ca era guay, trendy, mi se parea ca sunt Onassis. Stiti ceva, m-am sucit. O cafea costa 1,20 – fix cat trei conserve de ton de la Carrefour. Trimit alea trei conserve la Arbucies, parintelui Adrian Apostol, Parohia Sfantul Stefan cel Mare, dumnealui o sa stie exact unde e mai mare nevoie de ele.
Iar daca nu oi sti cum sa fac asta am sa o intreb pe inimoasa care misca lucrurile acolo pe Stela Vidrascu – Vicepresedinta Asociatiei Centrul Cultural Roman din Catalonia.
Cu stima,
Un Mitica
Cititi aici prezentarea actiunii lor:
[quote_box_center] DIN SUFLET PENTRU ROMANIA
Asociația „Centrul Cultural Român din Catalonia”, împreuna cu parohia „Sfântul Ștefan cel Mare” din localitatea Arbucies, provincia Girona, au continuat, campania „Din suflet pentru România”, initiata anul trecut. De data aceasta, actiunea a constat in colectare de dulciuri , haine si jucarii pentru centrele de copii din România. Dupa colectarea si trimiterea a 200 de litri de ulei comestibil la Centrul de Îngrijire și Asistență din Târgul Neamț, incepand cu luna martie, s-a continuat campania de a strange dulciuri, haine și jucării pentru pentru copii din România.
In prima faza s-au trimis pachete in judetul Teleorman, in urma apelului vazut pe o retea de socializare facut de preotul Bogdan-Cristian Danu ,la oamenii cu suflet mare ,indrumandu-i să cumpere haine pentru copiii săraci din satul Negrenii de Sus (cei mai mulţi dintre copiii de aici au un singur rând de haine), campania lansată sub denumirea „Îmbracă un copil de Sfântul Paște” , pentru cei aproximativ 60 de copiii din Negreni. La minunata iniţiativa a preotului, s-au alaturat multi oameni de bine, printre care si noi , gandindu-ne sa oferim un dram de bucurie acestor copii.
Urmatorul transport a fost trimis in judetul Hunedoara , localitatea Petrila unde cu ajutorul parintelui Adrian Boanta, pachetele au ajuns la Organizatia (ONG) :”Salvati copiii”- Filiala Hunedoara.
Ajutoarele au ajuns în România, gratuit, cu ajutorul firmei de transport Atlassib. Multumim atat parintelui Adrian Apostol, Parohia Sfantul Stefan cel Mare din Arbucies, cat si tuturor persoanelor care au participat in numar mare la strangerea acestor lucruri si in mod special firmei ATLASSIB pe care il avem partener oficial al campaniei.
Vom continua aceasta actiune de colectare care de data aceasta va fi destinata famililor nevoiase , care au o situatie materiala precara. Astfel, daca te afli in posesia unor lucruri care nu-ti mai fac de trebuinta si iti doresti sa faci o fapta frumoasa, te asteptam sa ne dai de stire. Orice lucru, cat de neinsemnat ar fi, isi poate gasi utilitatea in vietile unor oameni care se confrunta cu situatii grele in viata!
Doamne ajuta!
Stela Vidrascu
Vicepresedinta Asociatiei Centrul Cultural Roman din Catalonia” [/quote_box_center]
