Imigratia din Europa Centrală, Europa de Est şi Sud-Est în statele vestice imediat după căderea cortinei de fier a fost un fenomen „neobişnuit de amplu” şi de persistent, care a implicat şi implică în special tineri bine pregătiţi profesoional, conform unui studiu IMF.
România este cel mai mare exportator de resurse umane în Comunitatea Europeană, cu o diaspora care reprezintă 17% din totalul populaţiei, conform datelor furnizate de către Naţiunile Unite.
În timp ce imigranţii şi ţările vestice care i-au adoptat au avut cel mai mult de câştigat de pe urma acestui fenomen, rezultatele pentru România au fost dezastruoase, citează raportul IMF. A dus la un declin demografic accentuat şi la limitarea dezvoltării economiei ţării. Emigraţia masivă este deasemenea văzută ca o cauză a perpetuării corupţiei politice din ţările Est-Europene, observându-se o legătură proporţională între mărimea disporei unei ţări şi percepţia asupra gradului de corupţie.
Efectele exodului sunt vizibile în special în România şi Bulgaria dar şi în ţările baltice, Lituania, Estonia şi Letonia. În ultimii 25 de ani aproximativ 20 de milioane de oameni au părăsit Europa de Est în căutarea unei vieţi mai bune în vest.
Declinul demografic are influenţe de asemenea asupra sistemului românesc de învăţământ. Între 2007-2009 facultăţile au avut 170,000 de tineri absolvenţi în fiecare an. Numărul lor a scăzut la o medie de 96,000 între 2013 şi 2016, după cum reiese din analiza făcută de Ziarul Financiar. Locurile din facultăţile româneşti în acest an sunt în număr de 62,000.
Scăderea numărului populaţiei active din ţară este strâns relaţionată cu emigraţia, aproximativ 3 milioane de români trăind în diaspora şi avându-şi alături copiii.
