Astăzi, 14 noiembrie, se lasă sec de Postul Crăciunului sau de „Dulcele toamnei”. Legenda spune că acest post a fost hotărât de Maica Domnului bătrânului Crăciun, pentru cruzimea sa. Acesta, când a auzit că soţia lui a moşit-o pe Fecioara Maria la Naşterea lui Iisus Hristos, i-a tăiat mâinile. Dar Maica Domnului i-a făcut la loc mâini de aur. De atunci se spune că moașele au „mâini de aur” și li se dă în dar o bucată de pânză care se numește „mâneci”.
Alte legende spun că acest post se ţine în amintirea Fecioarei Maria, care, în această perioadă, fugea şi se ascundea de ruşine că era însărcinată. Acum se fac petreceri cu mese îmbelşugate, cu carne, brânză, plăcinte şi băutură, cu pocnete de puşti şi pistoale, între grupuri de familii înrudite. Prin unele părţi sunt serbate trei zile: ajunul lăsatului de sec, lăsatul secului şi „spolocania”, când „îşi spală gura” la crâşmă. Cele trei zile sunt ţinute, mai ales de frica lupilor, fiind, de fapt, sărbătorile pe care le-am mai pomenit sub numele de „Filipii de toamnă”.
Prin satele Olteniei, există obiceiul ca, după masă, toate oalele să se aşeze cu gura în jos, pentru a fi feriţi de pagubă toţi membrii familiei.
Un alt obicei, întâlnit în Transilvania, constă în adunarea, într-o faţă de masă, a resturilor de mâncare rămase de la ospăţul lăsatului de sec. Acestea se aruncă afară, spre răsărit, pentru păsările cerului. Totodată se rosteşte: „Eu vă dau hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite!”. În felul acesta se crede că, mai ales, vrăbiile nu vor mai mânca seminţele şi recoltele de pe ogoare.
Toti românii au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Fetele din Bucovina, începând de astăzi, strângeau în fiecare zi câte o surcică, cu care, în ajunul Crăciunului, vor fierbe crupe fără sare. Aceste crupe erau lăsate pe masă, pentru ca umbra ursitorului, care se credea că vine pe cahla sobei, să aibă din ce se ospăta.
De la începutul postului de Crăciun, încep şi pregătirile pentru sărbătorile de iarnă: se constituie cetele de colindători, se stabilesc rolurile în spectacolele de jocuri cu măşti şi de teatru popular, se fac repetiţii, la clăci sau şezători, în nopţile ce sunt din ce în ce mai lungi. Acum se cunosc noile generaţii de tineri, care plănuiesc, pentru „câşlegi”, viitoarele nunţi.
În anii în care 14 noiembrie cade în zi de miercuri sau vineri (cum s-a întâmplat în anul acesta, 2018), postul se „lasă” cu o zi mai devreme. Așadar, astăzi este prima zi de post.
Se spune ca nu e bine sa arunci resturile de la masa de Lasata Secului decat spre Rasarit, altfel pasarile vor ciuguli toata recolta de boabe. Pentru a fi feriti de pagube, gospodinele trebuie sa aseze oalele cu gura-n jos.
Lasatul Secului se tine ca aparare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindina.De Lasatul Secului se fac si ultimile nunti pana la sarbatorile de iarna, pentru ca de pe 15 noiembrie, incepe Postul Craciunului.
La Lasatul Secului, usile si ferestrele caselor, dar si portile gospodariilor, sunt unse cu usturoi, pentru ca spiritele rele sa fie alungate. Uneori, relele se alunga si cu prin zgomote si impuscaturi.
In ziua de Lasata Secului se dau de pomana turte de malai pentru morti si vii.
NU IMPRUMUTA PE NIMENI CU NIMIC: Aceasta credinta populara este valabila in special in zonele de munte. Nu e bina sa dai obiecte cu imprumut in prima zi de Post si asta pentru ca lupii vor da tarcoale casei tale. De asemenea, cel ce imprumuta pe cineva cu bani de Lasata Secului nu va avea parte de ei de sarbatori.
Și nu uitaţi că postul nu este doar o perioadă de abstinenţă de la alimente interzise, ci şi de sobrietate, de ţinută morală ireproşabilă. Până la urmă, ajungem la vorba veche: nu e păcat ce intră pe gură, ci mai ales ce iese pe gură!
