140 de ani de la alipirea Dobrogei la Patria Mamă

140 de ani de la alipirea Dobrogei la Patria Mamă

Trimite și altora


  • La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă.

Miercuri, 14 noiembrie 2018, se împlinesc 140 de ani de la unirea Dobrogei cu ţara, iar evenimentul este marcat la Constanţa printr-o suită de manifestări la care participă toate naţiile Dobrogei.

România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia în data de 14 noiembrie 1878, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie. Într-o proclamaţie emisă pe data de 14 noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei: „Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea desbătută şi încuviinţată de naţiune hotăreşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirei: viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituţiuni pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legiuita pedeapsă“.

Dobrogea, la momentul noiembrie 1878

Prof. univ. dr. Constantin Iordachi, de la Universitatea Central Europeană de la Budapesta, a studiat îndeaproape viaţa Dobrogei după Războiul de Independenţă din 1877, când regiunea a ieşit de sub stăpânirea otomană. Profesorul Iordachi este autorul lucrării „Citizenship, Nation-and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea into Romania, 1878-1913“, apărută în anul 2002 la editura University of Pittsburgh Press din Statele Unite ale Americii. „În timpul războiului ruso-turc, Dobrogea fusese ocupată de trupele ţariste, din aprilie 1877 până în noiembrie 1878.


Toti românii au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia în data de 14 noiembrie 1878, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie. Într-o proclamaţie emisă pe data de 14 Noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei că România îi va ocroti. De altfel, în numeroase ocazii, regele şi-a exprimat iubirea faţă de noua provincie şi a promis că Dobrogea va constitui punctul asupra căreia grija guvernării se va concentra în chip deosebit“, arată profesorul Iordachi. Istoricul precizează că, din punct de vedere legal, România a rupt relaţiile diplomatice cu Imperiul Otoman pe data de 10 aprilie 1877, în timp ce Rusia a declarat război Porţii pe 12 aprilie, iar trupele ruse au traversat frontiera românească şi au avansat spre Dunăre. „În virtutea acestor evenimente, autorităţile române au ales data de 11 aprilie 1877 ca marcând sfârşitul dominaţiei otomane în Dobrogea şi, retrospectiv, ca începutul administraţiei statului român în provincie (şi nu data de 14 Noiembrie, ce marcase luarea în posesie efectivă a Dobrogei).

Data de 11 aprilie 1877 ca sfârşit al dominaţiei otomane în provincie a fost stipulată ca atare în Legea privind organizarea Dobrogei din 1880 şi în Legea proprietăţii în Dobrogea din 1882. Selectând această dată, autorităţile române doreau să afirme că, încă de la începutul războiului ruso-turc, România fusese o ţară co-beligerantă care îşi câştigase independenţa pe câmpul de luptă, înainte de stipulaţiile si condiţionările adoptate mai apoi de Tratatul de la Berlin“, explică Iordachi.

Profesorul Constantin Iordachi menţionează că decizia autorităţilor române de a marca, retroactiv, începutul legal al administraţiei române în Dobrogea la data de 11 aprilie 1877 a generat însă numeroase controverse diplomatice între România şi Imperiul Otoman. „În 1882, după adoptarea noii legi privind proprietatea în Dobrogea, diplomaţia otomană a obiectat că, deoarece din punct de vedere juridic imperiul a pierdut drepturile teritoriale asupra Dobrogei numai în momentul adoptării Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878), data de 11 aprilie 1877 adoptată de legislaţia română ca marcând sfârşitul autorităţii otomane în provincie reprezenta o încălcare a suzeranităţii statului otoman. Prin urmare, statul otoman considera valabile în Dobrogea actele pe care le eliberase în perioada 11 aprilie 1877-13 iulie 1878. Aceste obiecţii au fost însă respinse de România“, arată cercetătorul.

Profesorul Iordachi face o radiografie a Dobrogei la momentul noiembrie 1878. Populaţia dintre Dunăre şi Marea Neagră fusese împuţinată de frământările militare. „Din cauza importanţei sale strategice, Dobrogea a fost deseori scena unor confruntări militare în timpul războaielor ruso-turce (1768-1878). Aceste confruntări au creat deseori anarhie în sistemul administrativ local şi au generat mari fluctuaţii ale populaţiei, ceea ce a afectat balanţa demografică şi relaţiile inter-etnice din provincie. Astfel, între anii 1770 şi 1784, circa 200.000 de tătari din Crimeea s-au refugiat în Dobrogea.

În urma devastatorului război din 1828-1829, populaţia Dobrogei a scăzut la 40.000 de locuitori, crescând apoi la 100.000 în 1850 prin reîntoarcerea celor plecaţi, dar şi prin colonizări masive. După Războiul Crimeii (1853-1856), Dobrogea a fost din nou repopulată cu peste 100.000 de tătari din Crimeea şi cerchezi din Kuban şi din Caucaz, cărora li s-au atribuit sarcini militare şi au acţionat ca o categorie privilegiată de trupe de frontieră.

În fine, războiul din 1877-1878 şi regimul ocupaţiei ruseşti în provincie a dus la emigrarea unui număr semnificativ de musulmani din provincie, estimat la circa 90.000 de persoane. La sfârşitul războiului, se impuneau astfel măsuri urgente de reconstrucţie economică, de stabilizare a administraţiei, de repopulare a provinciei, precum şi pentru crearea unor condiţii de integrare şi de dezvoltare economică a provinciei, în raport cu potenţialul său“, arată profesorul Constantin Iordachi.

Citeste mai mult: adev.ro/pbdr8j


Trimite și altora