Pe parcursul secolului trecut coeficientul intelectual al tuturor oamenilor de pe planetă a crescut cu 3% în fiecare generație, evoluție pe care savanții au denumit-o „efectul Flynn”. Câteva teorii științifice au încercat să explice această spectaculoasă evoluție a minții umane printr-o alimentație mai bună, o grijă pentru sănătate, învățământul universal sau lumina artificială accesibilă la costuri reduse. Fără îndoială se pare că tendința de creștere a inteligenței umane se estompează.
Cercetători norvegieni au ajuns la concluzia că inteligența tinerilor a început să scadă cu un ritm de cel puțin 7% pe fiecare generație. Cum s-ar spune devenim, pe măsură ce trece, mai proști. Curba descendentă a început cu cei născuți în 1975, care au ajuns la vârsta adultă la începutul anilor nouăzeci. În opinia autorilor studiului publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), motivul nu este unul legat de genetică ci direct legat de aspecte medio-ambientale cum ar fi schimbări în metodologia de învățare ori sacrificarea tipăriturilor în favoarea ecranului de calculator sau smartphone.
Echipa științifică de la Centrului de Investigații Ragnar Frisch din Norvegia a analizat rezultatele unui test de coeficient intelectual al unor tineri bărbați care au intrat în serviciul militar obligatoriu în perioada 1970 – 2009. În total au fost contabilizate 790.000 de eșantioane. Studiul datelor a permis identificarea involuției notelor relative la coeficientului intelectual cu o medie de 7% pe fiecare generație, o evidentă inversare a rezultatelor comparative cu cele înregistrate pentru cei născuți înainte de 1975. Născuții în 1991 au obținut cu 5% mai puțin decât cei care s-au născut în 1975 și 3% minus comparativ cu cei din 1962.
Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Studii anterioare indicau că persoanele cu un coeficient intelectual mai redus aveau de regulă mai mulți copii, motiv pentru care aceștia își propagă genele cu mai multă frecvență. Totuși cercetătorii cred că motivul nu este unul genetic ci unul relaționat cu mediul social. Fără să tragă concluzii, aceștia sugerează că schimbările din obiceiurile de consum educațional în care se acumulează cunoștințele matematice sau limbile străine, preferința pentru televiziune și ecrane de calculator sau smartphone în defavoarea cărților tipărite ar putea sta în spatele actualei noastre căderi spre prostie.
Forme diferite de măsurare a inteligenței
Înainte de a se alarma, echipa de cercetători avertizează că ceea ce numim inteligență, în era digitală, ar putea să nu fie același lucru cu ce se credea că este acum 40 de ani. Prin urmare, să nu poată fi măsurată prin probele pe care le utilizau pentru măsurarea coeficientului de inteligență cu metode tradiționale.
Oricum ar fi, nu este prima dată când mediul științific avertizează de această cădere în inteligența umană. Două studii britanice anterioare dădeau deja ca certă scăderea de 2,5 până la 4,3 pe deceniu. Un studiu, publicat în 2013, subliniază că femeile și bărbații din epoca victoriană (1837 – 1901), remarcată printr-o mare efervescență științifică, inventivă și artistică, erau mai inteligenți decât noi. În cazul acela afirmația se baza pe compararea timpului de reacție la stimuli vizuali obținută în urma probelor realizate între sfârșitul secolului XIX și timpurile noastre. Aparent, avem o viteză a reflexelor, unul dintre măsurile inteligenței intelectuale, mai slabă decât a strămoșilor noștri.
Un studiu foarte controversat la timpul său însă căruia echipa de cercetători norvegieni pare că îi dă dreptate.
sursă foto: ABC
