Povestea noastra incepe intr-o duminica a lunii august 2015. Vacanta este una atipica pentru oricine altcineva, tip maraton infernal. Aceeasi vacanta se poate face insa in 2 saptamini sau se pot reduce obiectivele.
Mi-a fost destul de dificil sa aleg ce merita vizitat din toate recomandarile de pe internet, cautind distante, fotografii si impresii.
Plecind dimineata devreme din Barcelona, am parcurs peste 400 km pina la prima destinatie. Am reusit sa vedem in prima zi Uzes, L’Isle sur la Sorgue, Gordes si Roussillon, parcurging inca 200 km. Merita vazute pentru pitorescul fiecaruia, aspectul medieval, stradutele pline de farmec si magazinele care te imbie sa cumperi orice. Pentru cazare am ales Mazan, un sat destul de mic, unde am stat la pensiunea Loupitchoun84. Cocheta si primitoare, gazda foarte draguta, dar satul mic si fara multe locuri de vazut. Printre invatamintele trase inca din prima zi se numara: francezii au radare peste tot, la orice viteza, pe orice tip de drum, anuntate sau nu, insa foarte dese. Plata autostrazii se doveste a fi o aventura, pentru ca merge doar cu cardul de credit (pe care uneori aparatul decide sa nu il citeasca) sau cash. Parcarea se plateste cam in toate oraselele mici, norocul nostru insa ca nu a verificat nimeni, pentru ca nu prea functionau aparatele sau nu ne-am descurcat noi sa platim. Cel mai important, francezii au ore fixe de masa, in afara carora nu te serveste nimeni cu mincare. Prinzul nu mai este tipic spaniol, ci intre 11.45 si 14 de regula. Asa ca totul iese dupa cum iti e norocul. Din cauza orelor stricte, nu ma pot lauda cu faimoasa bucatarie frantuzeasca dupa prima zi, ci cu un biet hamburger si o salata italiana. Poate avem mai mult noroc totusi in orase mai mari…
Ziua a doua se continua intens, conform traditiei. Astazi vedem Aix-en-Provence, Les Beaux de Provence si Saint Remy de Provence. Desi drumul se poate face pe autostrada (cu plata), recomand cu incredere drumurile mici. Nu sint aglomerate, se merge uneori cu aceeasi viteza ca pe autostrada, soseaua este mult mai apetisanta (soferii vor intelege la ce ma refer), iar peisajul infinit mai frumos. Desi Aix-en-Provence nu a fost asa de spectaculos cum ma asteptam, merita vazut intr-o vizita de maxim o jumatate de zi. Les Beaux de Provence este spectaculos, un oras-cetate pe virf de stinca, cu restaurante care merita drumul si o priveliste foarte frumoasa. Saint Remy de Provence nu a fost pe gustul meu, insa amatorii de pictura ar fi fost mult mai impresionati de picturile lui Van Gogh raspindite pe 1 km in oras, pe strada care ii poarta numele.
Si dintr-una in alta, am ajuns sa vizitam si ceea ce este supranumit Grand Canyon-ul Europei, respectiv Gorges du Verdon. Am ales un traseu care nu implica taxe de drum, cel mai scurt ca distranta, dar cel mai lung ca timp. GPS-ul folosit de google are o vointa proprie numai de el cunoscuta, astfel incit a ales cele mai ascunse si cel putin dubioase stradute cu putinta. A se remarca faptul ca in Franta drumurile care strabat tara sint extrem de inguste, astfel incit conduci cu teama de a vedea o masina venind din sens opus. Uneori abia am avut loc pe toata soseaua doar cu masina mea, insa am senzatia ca nu mai stia nimeni strada, atit era de ascunsa, iar asfaltul parea proaspat turnat special pentru mine. Avantajul de a conduce prin locuri mai mult pustii este ca te poti bucura de privelistea cimpiilor de lavanda (in sezon, evident). Norocul nostru ca in august deja se culesese, altfel nu cred ca ne-am fi putut desprinde de cimpiile inflorite. Cele mai proaste experiente pe care le-am avut (cam in fiecare zi de altfel) sint legate de aptitudinile francezilor pentru limbi straine (am ajuns mai degraba sa invat eu franceza decit sa ma pot intelege cu francezii in orice alta limba) si acoperirea pe partea de telefonie mobila (lipsa sau foarte slaba, atit la apeluri telefonice, cit si la serviciul de date). In ceea ce priveste insa obiectivul zilei, a meritat din plin excursia de cca 400 km dus-intors. Canionul se poate vizita pe ambele parti si este la fel de spectaculos. Locul este plin de turisti care practica multe sporturi (acvatice sau aeriene) sau pur si simplu fac o baie in apa de o culoare greu de descris a lacului St Croix.
Ca ultima destinatie in Provence, inainte de a ne indrepta spre Cote d’Azur, am vizitat in a patra zi Avignon-ul. Merita din plin o jumatate de zi sau chiar mai mult. Este interesant, pitoresc, primitor si plin de viata. Intimplator, in perioada in care am fost aveau si spectacol de lumini noaptea la palatul papal. O adevarata incintare, il recomand cu mare incredere.
A venit insa vremea sa ne indreptam catre Cote d’Azur. Pe drum se pot vedea urmatoarele: Cassis (pentru cei care cunosc multe din orasele sau statiunile de pe Costa Brava nu este cu nimic mai special), Hyeres (nu am traversat pe insula, iar plaja nu are nimic special, am vazut in schimb orasul vechi, medieval si frumos, unde din pacate am sfirsit prin a minca la un restaurant italian, dar cu nume de rezonanta frantuzeasca), Bormes-le-Mimosas (aici nu am vazut plaja, dar centrul orasului construit pe deal ofera o priveliste impresionanta asupra marii si a intregului oras), iar spre final Saint Tropez (foarte asemanator cu Mamaia sau statiunile tipice de pe litoralul romanesc, cu masini aproape la fel de speciale ca in Romania 😉 dar atentie mare la plecarea din oras dupa amiaza – nu cred ca am prins vreodata un trafic mai infernal, nici in Romania, nici in Spania sau oriunde am mai condus: 3 km parcursi cu greu intr-o ora, incercind din rasputeri sa nu adorm la volan). Ca si cazare recomand hotelul Pilotel situat linga Antibes (pret rezonabil, conditii bune, linga parcul de distractii).
Urmatoarea zi este dedicata mai mult oraselor, incepind cu Nisa, urmata de Monaco si Monte Carlo, Menton, Antibes si Cannes. Centrul vechi din Nisa se aseamana destul de mult cu Barcelona, insa merita urcat in parc, de unde veti avea o panorama impresionanta asupra orasului si a marii. Cam toate plajele pe care le-am vazut sint formate din pietre, in schimb la nici o masa nu lipseste sticla cu apa potabila din partea casei. Monte Carlo seamana izbitor de mult cu Andorra, nu merita vizitat mai mult decit in trecere. Menton este numit perla Frantei si este ultimul oras inainte de a trece in Italia. Este un oras frumos, marginit intr-o parte de Mediterana, iar in cealalta de coline. Merita vazut intr-o plimbare si eventual incercata si apa marii. Antibes a devenit din ce in ce mai mult destinatia preferata pe Cote d’Azur a celor “posh / pijos”. Este un oras destul de mic, deloc fascinant, dar cu plaje cu nisip, multe dintre ele ascunse de ochii celor neavizati si destul de greu accesibile. Apa este foarte limpede, multe golfuri imprejurul orasului cu stinci de peste 5 metri, de pe care se pot face sarituri. Cannes este un oras luxos, opulent, in care se regasesc mai toate marcile de lux, dar care are un farmec deosebit seara, atunci cind luminile hotelurilor impunatoare de pe faleza se oglindesc in apa marii si cluburile de pe plaja se fac auzite de departe.
Ultima zi pe Code d’Azur am petrecut-o intr-un tur de forta trecind prin Grasse (oras celebru pentru parfumurile frantuzesti artizanale, ca Molinard, Galimard sau Fragonard – un orasel cochet care merita vizitat), Gourdon (un mic oras medieval unde nu am zabovit mai mult de citeva poze), Gorges du Loup & Cascades du Saut du Loup (cheile riului Loup si o cascada mica destul de reusita), St Paul de Vence (medieval si pitoresc, plin de magazine cochete si restaurante), Cagnes-sur-Mer (oras tipic de coasta, cu plaja formata din pietre mari dar comoda, insa cu o parte medievala sus pe deal care ofera o vedere frumoasa asupra orasului nou si a marii), si in final inapoi in Antibes pentru o plimbare pe malul maii in nocturna. Invatamintele zilei de astazi sint urmatoarele: nu alegeti niciodata benzinarii fara personal unde se introduce mai intii cardul, apoi se pune benzina si in final se taxeaza suma respectiva. Mi s-a intimplat in doua ocazii sa ma taxeze de 2 ori pentru aceeasi tranzactie, iar ultima oara, desi am alimentat de 35 de euro, am fost taxata 100. Primul drum acasa va fi clar la banca! Francezii astia…
Si cum nu se putea sa facem drumul de intoarcere fara sa mai vizitam ceva, am vazut de data aceasta Collioure. Foarte aproape de granita cu Spania, este un oras medieval, cu vinuri reusite, un castel frumos si evident plaja. Merita si ca excursie de o zi din Barcelona, pentru amatorii genului.
Din punct de vedere logística si costuri, am parcurs 2500-3000 km intr-o saptamina, cu cheltuieli pentru benzina in valoare de 300 de euro, taxe de drum platite in Spania si Franta de pina la 130 de euro si aproximativ 50 de euro pentru parcare.
Si astfel se incheie vacanta de august in Franta. Desi am mai fost cu alte ocazii si in alte zone ale Frantei, nu pot spune ca excursia in Provence si Cote d’Azur m-a impresionat in mod deosebit. Merita ca experienta, insa nu renunt si o sa revin in Franta, sub auspicii mai bune, plina de speranta si in cautare de noi aventuri interesante. Chiar daca, spre dezamagirea mea, cu toate locurile “fancy” in care am fost, nu am reusit sa vad nici macar o vedeta, cit de mica. Poate data viitoare, cine stie…
