- Țara aceea este bolnavă și nu politicul de astăzi la putere este maladia, poate fi una dintre cauze dar nu singura.
Mircea Cărtărescu se confundă astăzi cu România creativă peste granițe, unul dintre numele proprii, el singur înseamnă mai mult decât un Gaudeamus de succes întreg. Îl poți iubi sau poți să îi urăști scriitura de caracter burghez de pe poziții estetice dacă ești în stare să dezvolți minimal o sumă de argumente acceptabile dar nu îl poți ignora.
Este din ce în ce mai dificil de ignorat acceptarea în creștere pe care intelectualitatea europeană o acordă numelui Cărtărescu ajuns prin efortul traducătorilor de limbi diverse și la alții. Ecoul ni se întoarce în față, săptămâna trecută a fost premiul Thomas Mann, iar în urmă cu o lună El Formentor.
Sau, am putea să îl repudiem, stabilim că nu are vână românească și îi refuzăm apartenența la cultura neaoșă, putem face și asta, nu ar fi prima dată.
Zgomotul ne pune plapuma pe cap, pasul următor ar fi să îi întoarcem spatele, înfierarea bicisnicului și delimitarea de numele care îndrăznește să adune premii internaționale, eventual să repudiem îndrăznețul. Serios?
Portada aparține unei reviste din Uruguay care îl bănuiește pe scriitorul român că este în căutarea unui Nobel pentru Literatură.
¿Será el primer escritor en lengua rumana en ganar el Premio Nobel de Literatura, como vaticinan algunos críticos? Mircea Cartarescu (Bucarest, 1956) –de él se trata– obtuvo el premio Thomas Mann de Literatura 2018, dotado con 25.000 euros, concedido anualmente de forma conjunta por la Ciudad Hanseática de Lübeck y la Academia Bávara de Bellas Artes de Munich, según ha informado Impedimenta, la prestigiosa editorial española del autor, que ha publicado Nostalgia (cuentos), Las Bellas Extranjeras (cuentos), el volumen autobiográfico El ojo castaño de nuestro amor y la novela Solenoide, entre otros títulos. El jurado destacó que “durante las últimas cuatro décadas Cartarescu se ha convertido en la voz más importante de la literatura rumana, primero a través de sus volúmenes de poesía, luego a través de novelas, cuentos y ensayos”.
En el fallo del jurado –integrado por Friedhelm Marx, Michael Krüger, Birte Lipinski, Martin Mosebach, Hans Pleschinski, Gabriele Schopenhauer y Thomas Sprecher– se plantea que con Cegador, trilogía “desenfrenada y polifónica” Cartarescu “se ha inscripto en la literatura mundial”. Cegador será recuperada próximamente por Impedimenta en una traducción directa del rumano. El primer volumen, A la izquierda, se publicará en 2018, y luego seguirán Cuerpo y A la derecha. “Nunca he pensado en hacer otra cosa que no fuera escribir. A la edad a la que todos mis compañeros querían ser astronautas yo ya quería ser escritor y mis juegos fueron los libros desde un principio. Soy el primer intelectual de mi familia, mis parientes fueron obreros, pero mi padre rendía culto a los libros y tenía una biblioteca en casa; algo que despertaba la burla de algunos de sus conocidos, pero que a mí me vino muy bien”, recordó el escritor rumano en una entrevista.
