Are loc în perioada asta a anului o numărătoare a românilor numită recensământ, nu se întâmplă des, ultima a fost acum unsprezece ani când chiar avea sens să ne numărăm doar înăuntrul granițelor, nu începuse exodul plecaților, eram 20.121.641 în 2011 în țară conform rezultatelor unei numărători controversate la acea dată. Plecații nu s-au pus la număr, PSD nu avea scoruri mari în diaspora nici atunci.
Anul acesta, în 2022, are loc numitul recensământ 2021. Veșnica inadecvare românească imposibil de vândut credibil lovește din nou, în 2022 se face recensământul 2021, cel de anul trecut. Să ne amintim că doi ani la rând Covid era noul coronavirus, de vechiul coronavirus ne plictisisisem și să-l uităm ne ziceau. Deci anul acesta, în 2022, statul organizează recensământul de anul trecut, 2021.
Dacă ai mai mult de un an plecat stabilit înafara granițelor nu mai contezi pentru statul român, nu este interesat să știe de tine pe unde te-a aruncat destinul nici măcar ca notă de subsol într-o rubrică statistică, nu ești numărabil și se ferește ca de tămâie de o numărătoare bine făcută. Ești o eroare statistică cu care nu ar ști ce să facă, românii plecați nu există.
Recensământ înseamnă numărătoarea unul câte unul a tuturor posesorilor de buletin sau pașaport românesc pe unde or fi ei, cetățeni români toți. Nu doar a celor care își plătesc fondul de rulment la o asociație de locatari din Tecuci sau Turda, cei care o fac la primăria din Valencia tot români sunt. Recensământul românesc îi exclude pe românii din Roma, Madrid, Berlin, Londra, Quebec, Odessa sau Paris. Sunt ei mai puțin români? Deranjează acceptarea numerelor mari?
Circulă o vorbă, românul când are de primit numără în mii de lei iar când are de dat în milioane de lei vechi, și pare că asta este cheia de citire a legislației în baza căreia recensământul 2022 are loc:
Nimic nu ar fi putut interzice autorecenzarea oricărui cetățean român oriunde s-ar fi aflat, măcar ca o categorie statistică pentru întregirea tabloului general privind numărul real de posesori de buletin românesc la momentul vară 2022 pentru o recenzie cinstită. Nu s-au aventurat în ape tulburi politicienii de la București.
Ar fi deranjat oficializarea unui volum de cinci milioane de români stabiliți peste granițe, ar fi presupus asumarea recunoașterii obligațiilor către aceștia din partea statului român care preferă de ani de zile să considere diaspora limitată la înghesuiții de nevoie în posesorii de pașapoarte CRDI, vreo șapte sute de mii.Când le convine suntem doar șapte sute de mii plecați iar recenzarea tuturor ar fi tulburat apele.
O privire mai atentă asupra legislației în baza căreia se face recensământul 2022 scoate la vedere că nici măcar partidele considerate frecventabile nu au avut de adăugat la lege amendamente în ideea lărgirii spectrului numărătorii care să ne includă și pe noi.
Suntem în continuare cetățeni români, cu buletin românesc, proprietăți în țară, taxe împărțite, interes pentru viitorul alor noștri rămași.
Atât s-a putut? Poate la viitorul recensământ, care îl mai apucă.