Cei 56 de miniștri de externe și de apărare ai UE reuniți luni la Bruxelles au convenit accelerarea procesului pentru îmbunătățirea cooperării militare în afara NATO a statelor membre, pentru a pregăti Uniunea să răspundă unui eventual izolaționism al SUA după alegerea lui Donald Trump ca președinte.
Oficialii europeni au fost de acord, pentru prima dată, cu un plan privind trimiterea unei forţe de reacţie rapidă care poate interveni în afara Europei. pentru stabilizarea situațiilor de criză înainte ca astfel de misiuni să fie preluate de „Căștile albastre” ale ONU.
O altă propunere, acceptată chiar și de Marea Britanie, în cele din urmă, este cea pentru noi cartiere generale militare europene care să fie folosite însă doar pentru misiuni civile, neoperative, de exemplu pregătirea soldaților în Irak.
Comisarul pentru politică externă, Federica Mogherini, a insistat însă că planul convenit la Consiliul miniștrilor de externe și apărare nu prevede formarea unei armate europene, statele membre păstrându-și controlul asupra armatelor naționale. Este vorba mai degrabă despre impunerea Europei ca o “superputere ce crede în multilateralism și cooperare.”
Șefa dimplomației europene a declarat că UE intenționa acest lucru înainte de alegerea lui Trump (datează de după atacurile teroriste de la Paris, din 2015) și decizia Uniunii de îmbunătățire a cooperării în acest domeniu va fi binvenită în SUA. Ar trebui să fie salutată și de președintele ales de la Washington, Donald Trump, care le-a cerut aliaților să-și onoreze obligațiile asumate în cadrul NATO, respectiv alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării.
Ea a adăugat că este încă prea devreme pentru a ști ce va face Donald Trump, dar “există o nevoie a europenilor de a avea singuri grijă de ei” în termeni de securitate.
Planul, susținut de Germania, Franța Italia și Spania, va permite achiziții coordonate de echipamente militare (funcție de nevoile statelor și UE), precum și activarea forțelor comune de intervenție rapidă, care există deja, dar nu au fost folosite până acum.
Așa-numitele „grupuri de luptă” ale UE sunt operaționale din 2007, au o dimeniune similară unul batalion – 1.500 de militari, dar nu au fost utilizate niciodată până acum.
Potrivit planului acceptat luni, aceste grupuri de luptă vor fi finanțate de la buget UE și ar putea exista unele facilități fiscale (precum acceptarea depășirii deficitelor bugetare) pentru statele care vor să investească mai mult în apărare.
Achiziții coordonate de echipamente presupune schimbul de infomații între statele membre pentru dezvoltarea capabilităților pe baza unei mai mari convergențe a necesităților:
- politica și cheltuielile în materie de apărare rămân prerogative naționale, dar niciun stat membru nu își poate permite să facă acest lucru în mod individual
- UE va asista statele membre și își va spori contribuția la securitatea și apărarea Europei, în conformitate cu tratatele
- Sincronizarea treptată și adaptarea reciprocă a ciclurilor naționale de planificare în domeniul apărării și a practicilor de dezvoltare a capacităților pot îmbunătăți convergența strategică între statele membre
Planul va fi semnat la Consiliul European din decembrie, iar detaliile financiare urmează a fi discutate anul viitor.
Doar cinci state membre NATO – Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, Polonia și Estonia – alocă în prezent 2% din PIB pentru apărare, conform cerințelor NATO.
Europa trebuie să poată acționa și fără SUA, dacă va fi nevoie
citește tot pe cursdeguvernare.ro