- Anul viitor, pe 26 Mai 2019, vor avea loc alegeri locale în Spania iar noi suntem absenți din politica orașelor în care trăim.
Nu avem consilieri în Barcelona cum nu avem în Sabadell, Terrassa, Hospitalet, Badalona, Guissona, Reus, Lleida, Zaragoza.
Spre deosebire de noi, colective mult mai puțin numeroase și-au votat acum trei ani reprezentanți în consilii. Localnicii ne reproșează că nu ne implicăm, nu propunem oameni pentru consiliile locale în ciuda numărului nostru foarte mare și au dreptate.
Din punctul lor de vedere lipsim la participarea cetățenească, suntem 10-15 -20 sau chiar 40 la sută din censul electoral în unele locuri, neparticiparea la viața orașului se simte și, mai rău, ne face invizibili. Acces la locuințe sociale ieftine, la locuri de muncă, la programe de învățământ subvenționate, drepturi religioase specifice, bani de la bugetul local pentru manifestări culturale, sunt doar câteva dintre lucrurile pe care comunitatea românească le pierde prin neimplicare, din neștiință. Avem dreptul la ele dar cineva trebuie să le ceară, nu vin de la sine, alții se luptă pentru ale lor.
Este momentul implicării în politică. Într-un partid românesc sau unul spaniol. Sau ambele.
Ne uităm spre România, sumăm statutul de diasporean în relația cu țara și cel de imigrant când ne referim la Spania, ambele compatibile cu cel de cetățean european, un cumul de avantaje care deasemenea presupun îndatoriri. Spre deosebire de cei din țară avem perspectiva europeană a cetățeniei noastre, înțelegem mai bine că avem avantaje din deținerea pașaportului românesc dar asimilăm greu că avem datoria de a ne implica în deciziile care ne privesc în calitate de cetățeni europeni. Dacă din țară sunt dificil de înțeles felul în care deciziile de la Bruxelles ne afectează viața de zi cu zi, trăind în Spania vedem că statutul României în structura comună europeană ne permite traiul după norme care ne sunt familiare, că avem un pașaport puternic și acces la o piață a muncii decentă.
Ani de zile am stat pe margine și am chibițat despre cum conduc unii și alții mersul comunităților din țară și din Spania, am simulat superior flegmatic că nu ne interesează, că nu e treaba noastră. În politica românească nu ne-am implicat din jena prost înțeleasă a celui plecat iar în Spania nici măcar nu ne-am pus problema că am putea impulsiona candidați la consiliile locale. Adevărul este că putem la alegerile locale de anul viitor să ne impunem chiar și primari în multe dintre comunele spaniole, atât de numeroși suntem. Este de înțeles astfel nedumerirea politicienilor spanioli, ei știu că dacă nu-ți place mâncarea pui mâna și ți-o faci, nu o să fie mai bună data viitoare dacă doar te plângi pe margine, trebuie să le recunoaștem meritul unei democrații sociale consolidate măcar.
Este nevoie de noi indiferent în care partid vom alege să ne implicăm, în filiala unui partid din țară sau într-un grup politic spaniol. Implicarea în politică aduce bătaie de cap, nici un avantaj imediat, este incomod, presupune inimă și stomac rezistent dar este necesară, cineva trebuie să o facă, altfel o vor face alții care nu sunt la fel de buni ca noi dar au mai puține scrupule. Ne suntem datori nouă dacă despre un partid din țară este vorba și le suntem datori vecinilor noștri din societatea de adopție dacă vorbim despre viața noastră cea de toate zilele.
Ne cunoaștem vecinii români din localitățile în care locuim, oricare dintre noi poate cere sprijinul oamenilor din jurul său, iar dacă nu dorește să iasă în față să propună pe cineva destul de activ pe care l-ar putea sprijini în oraș.
Prezentarea de ieri a USR de la Centrul Civic Pati Limona a avut ca punct principal neparticiparea românilor din Spania în politica reală, de partid. Aceasta după ce din discuțiile anterioare pe care USR Barcelona le-a avut cu politicienii locali atât la Primăria Barcelona cu Ada Colau cât și la întâlnirile cu lideri ai partidelor spaniole, Ciudadans, Comuns, Socialistes, IU, a reieșit perplexitatea liderilor partidelor de aici pentru absența totală a românilor din consiliile locale catalane. Nimeni nu înțelege de ce nu participăm la alegerile locale, toți ceilalți, mult mai puțin numeroși decât noi se bat pentru un consilier sau un primar.
Vedem în vremea din urmă că se alege praful, neimplicarea, abordarea suficient-flegmatică specific românească lasă locul unora care ne sunt evident inferiori ca pregătire dar care au ales să se implice, spre deosebire de noi care am stat pe margine spărgând semințe. În țară s-a ales praful. Vedem astăzi cum grupul care s-a implicat, cel care a adunat voturi la ultimele alegeri, conduce țara de o manieră cel puțin îndoielnică și nu ne place. USR Barcelona se prezintă ca una dintre variantele posibile de implicare, puteți alege oricare dintre filialele partidelor prezente în diaspora, important este să vă manifestați militanța, e momentul să acceptăm că politica nu e vreo ciumă pe care să o ducă alții, ne place sau nu este singura formă valabilă de manifestare a civismului astăzi.
Cum se desfășoară lucrurile în țară ne interesează prin prisma bunăstării familiilor noastre rămase acolo sau din cea a unei eventuale întoarceri la vatră, nu suntem indiferenți. Dar ne mai interesează și din alt motiv, pe care îl scăpăm din vedere: suntem cetățeni europeni, indiferent unde trăim, politica românească ne afectează direct. Dacă trăim în Londra, Frankfurt sau Barcelona, profităm de avantajele UE atâta vreme cât bucureștiul nu are fantezia de a scoate România din Comunitatea Europeană.
Este vremea să ne implicăm, să ne exprimăm, să ne cerem drepturile acolo unde trăim și pentru ai noștri. Participați la întâlnirile politice spaniole, la cele românești din diaspora, puneți întrebări, aflați cum vă puteți implica, toți vor dori să vorbească cu voi, să vă includă, toți au nevoie de participarea voastră, vor să știe ce aveți nevoie să facă pentru noi.
