Aroganţa la adresa diasporei a celor care s-au perindat pe la putere în anii din urmă nu s-a terminat nici pe departe cu debarcarea lui Ponta. Mulţi ne ceartă pentru laşitatea de a fi părăsit ţara iar foarte puţini realizează că suntem încă aici din cauza lor. A trebuit să iasă din puşcăriile patriei un fost prim ministru ca să trecem de la stadiul de „fantome” în care ne încadrase alt gânditor, la cel de „indieni”.
Madrilenii au o problemă cu Barcelona, au o strângere de inimă atunci când trebuie să vină aici, o nelinişte pe care o rezumă numind Catalunya „teritorio comanche” ceea ce s-ar traduce prin loc nesigur populat de indieni sălbatici cu poftă de sânge şi scalpuri la brăcinar. Barcelonez fiind constat că nu mă deranjează apelativul „indian” şi mă amuză fluturii din stomac ai celor care odată ajunşi îşi dau cu palma peste frunte după ce catalanii îi numesc râzând proşti aroganţi şi îi aşează în capul mesei.
Asta suntem, noi cei din diaspora, pentru stăpânirea bucureşteană: „teritorio comanche”, o mare necunoscută. Locul sălbatic în care, de voie de nevoie, trebuie să te duci la vânat, pentru o piele de castor, un bizon, un vot, ceva, dar în care nu eşti deloc sigur cât de prietenoşi vor fi localnicii care, din ce în ce mai puţin, acceptă limba şi tonul cu care le vorbeşti. Crezi că le ştii limba dar constaţi că nu recţioneză la stimulii cu care la tine pe tarla ţi-ai obişnuit iobagii să se alinieze în front şi să te recunoască de baron.
Pe listele propuse prin legea votului prin corespondenţă s-au înscris 3.000. Din 4 milioane. Şi nu ştie nimeni de ce. În curând vom trece de la categoria „indieni” la categoria superioară: „ignoranţi nerecunoscători” care nu suntem în stare să vedem măreţia gestului şi profundul sacrificiu pe care l-au făcut pentru noi cu legea votului prin corespondenţă.
Aşa cum este conceput votul prin corespondenţă după actuala lege, a fost cel mult bifarea unei acţiuni de imagine, care nu rezolva problema romanilor din diaspora şi care vor putea vota ca şi până acum tot la clasicele secţii de votare. Dar legea, aşa cum este ea acum, ar putea oferi pretextul ideal unei viitoare majorităţi politice pentru micşorarea numărului secţiilor de votare clasice existente astăzi, pe criteriul dezinteresului arătat pentru înscrierile în registrele electorale din diaspora.
