- Ziua Internațională a Românilor de Pretutindeni – marcată la Barcelona prin conferința „Diaspora – puncte de vedere”
- Manifestările dedicate zilei diasporei în Spania au fost puține anul acesta
Diaspora are o zi marcată în calendarul instituțional românesc, semn că, dincolo de numere, diaspora este un uriaș cu capul întors către patrie din ce în ce mai greu de ignorat. O sărbătoare, Ziua Românilor de Pretutindeni, pe care nu am cerut-o dar există și profităm de ea în măsura în care ne simțim oarecum datori să nu uităm de unde venim. Măcar pentru o zi, ultima duminică din luna mai, diaspora există oficial.
Barcelona românească are o componentă activă destul de implicată în promovarea apartenenței la tradițiile unei țări europene care își revendică valorile în lunga tranziție spre prosperitate. Românismul are nevoie de fiecare ambasador pe care îl poate avea, câte unul pe fiecare scară de bloc, în fiecare cartier sau companie din Spania dacă se poate. Centrul Cultural Robarna din Barcelona (CCRB) este un astfel de ambasador, un vector de comunicare interesat în coagularea comunității locale. Este motivul pentru care, sâmbătă 27 mai 2018, în sala Academiei Catolice din Sabadell și-au dat întâlnire oameni interesați de trecutul și devenirea comunității de limbă română din Barcelona.
Anul acesta CCRB a marcat ziua internațională a românilor de pretutindeni prin organizarea conferinței „Diaspora – puncte de vedere” care a avut ca vorbitori pe Valentin Popescu, decanul jurnaliștilor de origine română în Spania și pe Radu Ghelmez, expert retail.
Cu zeci de ani de experiență jurnalistică, fost corespondent al agenției de presă spaniolă EFE în capitala germaniei federale în timpul războiului rece (înainte de anul 1989), colaborator al unor puternice trusturi de presă din Spania și Germania, Valentin Popescu este o referință obligatorie pentru jurnalismul contemporan.
Spaniolii văd românii prin știrile din ziare. „Când noi am ajuns în Spania, după război, erau 12 români în Barcelona și 200 la Madrid, limba română era un element exotic iar oamenii nu aveau vreo opinie” spune Valentin Popescu. Astăzi sunt în jur de un milion.
„Democrația este extraordinar de scumpă, nu se poate să fii un bun democrat dacă ești flămând, dacă nu ai un spirit liniștit și educat. Asta cere bani și cere timp. Dacă ne uităm la democrațiile recente vedem că acestea păstrează încă elemente de pseudo-feudalism pe care țările bogate de mai mult timp nu le mai au.”
Expediem tema politicului ca și cum ar fi o râie cu care nu vrem să avem de a face, ca și cum nu ne privește pe noi, afectează calitatea vieții altora. O face cu prisosință și vedem asta în toate jurnalele de știri. Politica făcută de mediocri fără pregătire și fără un minim simț al perspectivei ne ține la gardul Europei civilizate de decenii. Ne afectează mai mult decât suntem pregătiți să recunoaștem însă putem la rândul nostru să o influențăm, implicându-ne. Măcar de teama de a nu rămâne fără puternicul pașaport UE. Este părerea lui Radu Ghelmez, care după o experiență americană de câțiva ani s-a stabilit în Barcelona de unde militează pentru un mandat în Parlamentul European la Bruxelles la alegerile din 2019.
Proiectul european care este umbrela avantajelor de care ne bucurăm ca posesori ai unui pașaport puternic, de la mobilitate până la garanțiile sociale și respect instituțional, la rândul lui are nevoie de ajutorul nostru, cumva ar trebui să ne simțim parte din mecanismul de întărire a sistemului de control al celor care iau hotărâri în numele nostru. Ca să se întâmple asta nu este suficient să rămânem spectatori la viața politică e nevoie să ne implicăm și noi. Românii din diaspora sunt în poziția de a înțelege cel mai bine sistemele și mecanismele politicilor europene fie și numai prin experiențele personale trăite de fiecare la integrarea în societățile de adopție.
Politicienii din țară se raportează la noi ca la entități dinafara sferei lor de interes și chestionează în fiecare moment rolul pe care l-am avut în tranziție; este momentul ca această stare de lucruri să se schimbe, „românii din diaspora sunt datori să profite de experiențele acumulate și să se implice mai mult în viața politică, fie că este vorba despre politica europeană fie despre cea locală din orașele în care locuim”, este de părere Radu Ghelmez.
Conferința a prilejuit de asemenea întâlnirea cu doamna Diana Molineaux, fosta jurnalistă în Spania la redacțiile TeleExpress și agenția EFE, locuiește în SUA, a fost directoarea de știri postului de radio nord-american Radio Martí și corespondenta Catalunya Radio la Washington.
Au participat Ionel Bulbuc, directorul Centrului Cultural județean Arad, dna Corina Huțan, purtător de cuvânt al centrului, Ioan Matiuț, scriitor, redactor șef la Monitorul Cultural și redactor la revista ARCA din Arad, Roberto Valsan, președintele ACROS, Natalia Cărăuș de la fundația Funicoop, Ștefan Dubală, Asociația Românilor din Igualada și preotul Virgil Cândea de la parohia ortodoxă din Sabadell, Asociația Sfânta Tecla. Evenimentul s-a încheiat cu un recital de poezie al poetei Marina Dirul care a cuprins versuri din volumul „Răsărituri între două ape” editat la Mirador din Arad și lansat la Barcelona anul trecut.
„Românii stabiliți în Catalunya formează o comunitate de limbă și cultură care își caută identitatea. Fac eforturi să își păstreze caracteristicile etnice și încearcă pe cât posibil să rămână conectați la actualitatea românească, preocupați fiind de soarta celor din țară, de evoluția democrației incipiente în perspectiva anilor care vor veni”, conchide Ani Dumitru, redactor al revistei RoBarna, amfitrioana conferinței.
