Comunitate, cultura, traditii în Spania
Constantine, Constantine – Feli & The TM Groove (cover)
Video: Ovidiu Grămesc
Feli online:
Like: https: https://www.facebook.com/FelyOficial
Instagram: https://www.instagram.com/felidonoseo…
HaHaHa Production Online:
Like: https://www.facebook.com/hahahaproduc…
Twitter: https://twitter.com/HaHaHaTeam
Instagram: https://instagram.com/hahaha_production/
Coincidenţa Sărbătorilor Pascale cu Ziua Muncii – 1 Mai a fost de natură să alăture manifestările tradiţionale preponderent religioase cu cele legate de Ziua Muncii. Activităţile desfăşurate de către asociaţiile româneşti din Catalunya au fost numeroase, unele legate strict de Paşti iar altele marcând şi caracterul festiv al zilei de 1 Mai.
Duminică, 1 mai 2016, în prima zi de Paște, a avut loc „Festivalul Românilor din Catalunya”, organizat cu sprijinul şi participarea primăriei din Parets de Valles prin persoana doamnei Africa Martinez Belles, consilier dezvoltare şi cooperare.
A fost prezentată o expoziţie de icoane pictate, ouă încondeiate şi lucrări de artizanat expuse de artistul popular Vasile Zaharia şi pictoriţa Veronica Milea. Remarcăm de asemenea participarea cu exponate a OrigenNatural cu săpunurile artizanale, aromate.
Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
De la un festival românesc nu puteau lipsi cântecul şi dansul popular, vedeta incontestabilă a manifestării fiind îndrăgita vedetă a muzicii populară Ionela Prodan.
Vasi Carabuş, Vlad Teodosiu Paducel, Angela Mocanu, Carmen Mezea au fost interpreţii care au încântat deasemenea asistenţa. Cireaşa de pe tort a fost micuţa de numai 5 ani Carla Giorgina Mezea care ne-a impresionat cu un Vamos a la playa delicios.
Sponsorii evenimentului, cei care au acordat premiile la tombola organizată au fost: Max DSS, Digi Mobil, Mercatrom, Atlassib. Partener media: RoBarna
ASOCROM a organizat, sâmbătă 29 aprilie, un atelier demonstraţie pentru pregătitul ouălor de Paşti. Invitaţii catalani prezenţi, au putut afla despre tradiţia ortodoxă, terminând cu degetele înroşite şi încântaţi de descrierea bogatelor obiceiuri legate de sărbătoare, gazdele reuşind să transmită din fervoarea caracteristică pregătirilor obişnuite în gospodăriile româneşti. Din partea comunităţii au fost reprezentate toate zonele: Maramureş, Moldova, Bucuresti.
În ziua de Paşte, Parohia Ortodoxă din Reus împreună cu Primăria Reus – Dl Primar Carles Pellicer Punyed implicându-se direct, au organizat o întâlnire cu comunitatea românească din zonă, marcând sărbătoarea Naşterii Domnului ca fiind un moment important pentru credincioşii români stabiliţi în oraş.
Dupa amiază, Asociaţia Socio-Culturala a Românilor din Tarragona reprezentată de Dl. Dan Ancu , a organizat o întâlnire la restaurantul Dyna din Reus, la care au participat aproximativ 50 persoane.
Între cei care iubesc nu se poate trăi
sunt curaţi
ca o boală mare aşteptând viitorul
cu sânii intacti şi spatele descumpănit
de treaba asta bine făcută
aproape zilnică.
Nu poţi pune măcar două pietre
să nu-şi facă rău
într-o casă de pământ.
Ei fac alte lucruri, noi suntem
linii care-şi dau seama
din când în când
cunoscuţi, vecini, lume.
Zborul în care ai repetat sămânţa
învinge carnea
chiar dacă furiei îi e frică
vertical, de la dinţi
fără ruina împrăştiată a vocii.
Omul rupt într-o singură pasăre
începe mai multe primăveri deodată
şi toate la lumina nopţii
n-o să se oprească pentru atât
la câţiva metri de ţările calde
aglomerat şi nesigur în sus
de la câteva lacrimi.
Vorbesc despre aşezarea cu faţă
în drumuri scurte, de foame
peregrinarea dresată a sexului de ocupaţie
dens şi foarte jos
ca norii în ţările cu intemperii kilometrice
împărţirea descendenţilor pe tablele pubisului
şi continuitatea în arc
ca semnul războiului, clară
ajutând timpului de recoltă.
Dacă ar există Dumnezeu
(că nu există)
trei zile a murit fără să-l vadă nimeni
mort cât să sufere
cu bunăstarea căderii speriată
tu nu l-ai cunoscut
(doar i te-ai pus pe mâna)
visa cu oameni, de asta l-au luat,
oboseală uscată a orbilor îi maceră rostul
la trocul cu fum îl îndrăzneau toţi
cum era de aşteptat, nu putea merge
cu ei, niciunde
în egalitate de sexe, orfani
copii de cârpe.
Într-o camera mică
încă pescuieşte, vânează.
Fericirea începe imediat
cum anumiţi copaci cresc
rude îndepărtate de care abia se vorbeşte.
Nimeni nu scapă de piatră
dispreţuind-o într-un om fără regi
până nu mai rămâne.
Abundenţă tăcerii respirând
în zile de poze,transparentă
fericirea începe.
Eu mai ştiu cum erai
cel mai bogat mort copil
singurul în casa căruia mergeam
toţi desculţi
oricum dădea spre sud ca şi ochii
ai tăi erau toţi numai bromură şi bomboane mici
te scuturau de cuţit la coapsa de lapte
şi te coborau la noi
(tu nu ai fi coborât )
îţi puneau picioarele pe pământ
să nu se legene, ca de ram,necuratul.
mai ştiu că plouă lung
mereu eram cu gură plină prin apă
şi că la uşa voastră
fierul se sărase de umblet:
tu erai primul mort copil de pe stradă
şi noi ne bucurăm
ca de o haina nouă.
Ea avea trei zăvoare care băteau invers/
le golea de răni şi se ierta singură/
aşa nevrednică să fie teacă/
încă se mai uitau la pasul ei mic/
sfinte duminici, căţelandri /
şi vitejii crescuţi doar cu pâine./
Îi lua către casa ei/
şi strigă la cuţit şi la puterea lui/
“Doamne, frumoasă grădina şi cuminţi toţi !”
Îi înflorea să nu li se piardă pământul/
de sub picioare./
Trei zăvoare erau şi trei/ de trecut/
ca în toate poveştile unde-s prinţese.
am aflat că sunt oarbă
când mă credeam mai frumoasă
eu care făceam să le iasă mâini după somn
şi de la război ziua morţilor aduceam
cu mere şi vin de al treilea martor
am aflat că sunt oarbă
şi că îmi face bine să mă joc cu păpuşile
cele care dorm pe o parte
iubite de toţi cu intenţia de a rămâne.
am aflat că sunt oarbă
unui bărbat îi pupi coajă înainte s-o tai
atâta pâine pentru nimic.
în zilele de sânge
cărnii i se aşezase bine mersul
scria, nu caut eroi, sunt vânzătoare de dulciuri
de la coapse îmi ies grijile lumii
aproape noi la ochiul cheii.
Doar pentru că e toamna
prietenii comuni o să-ţi stârnească sânul
nu plânge, spune-le bărbat fiecăruia,
mai sus de genunchi minciună nu cere
obligatoriu smoking.
O să plouă săptămâna asta, ştiu.
Aşteptarea cuiva, ştia mama
după cum lovea în pantalonii de bărbat
ai cui mă făcuse copil pentru ea
e o supărare importantă
în cruce roşie pusă cu sfinţii
de umeri drepţi
unde da Dumnezeu şi ne udă.
Numai eu arătăm cu mâna murdară
locul gol de la masă, femeia
de când cu istoria vămilor
nici îmbrăcată n-ar fi putut de amândoi
de sărăcia asta nu o cruţa nimeni
îmi zicea, nu-i semăn,
şi întindea la pliuri peste coapsele zăcute.
Pune cu lut şi adu-l acasă
măcar în zilele în care nu dorm
nu zi că ai fost
scăpată prunc fără tată.
Când plecau la mai cald
oamenii lăsau lumina aprinsă, se pare.
Strigoii sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare. In aceasta noapte lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga cu usturoi tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor.
Noaptea Sf. Andrei este una importanta din an, pentru cei care cred in vraji si farmece.
Fetele care vor sa se marite ascund sub perna un fir de busuioc, pentru a-si visa iubitul. O altă metodă este si cea prin care fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza că-i ia cineva graul, se va marita.
Fetele care vor sa-si vada ursitul trebuie sa stea goale intre doua oglinzi, la miezul noptii, cu doua lumanari aprinse in mana. In oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi sot.
Sfântul Andrei este sărbatorit pe data de 30 noiembrie. Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adapost. Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul. Scriptura îl descopera pe Andrei la înmulţirea pâinilor şi a peştilor (Ioan 6, 8-9) şi dupa învierea lui Lazăr când, împreuna cu Filip, îi spune lui Hristos ca nişte elini, veniâi in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Paştelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 – 22).
Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta traditia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea.
Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul Romaniei”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala.
De aceasta sarbatoare sunt legate si multe traditii stravechi. Aceasta zi este intr-un fel echivalentul romanesc al noptii de Halloween si este insotita de multe traditii si superstitii. Spiritele ies in lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii se apara de rele cu vraji si usturoi.
În ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei este momentul propice în care gazdele pot proteja gospodăria şi animalele în faţă fiarelor de pădure. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncării trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea că obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun. Dinţii pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramures iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani. De Sfântul Andrei se pune grau la incoltit, pentru ca gospodarul sa afle cum va fi recolta de anul viitor dar si cat de prospera îi va fi casa si familia.
Le uram la multi ani tuturor celor care isi sarbatoresc onomastica!