Tare mi-ar fi plăcut să înteleg mai devreme, înca din adolescenţă, că viaţa este o continuă luptă. Eram hotarâtă să mut munţii din loc, să schimb lumea, nu trebuia decât să învăţ – e simplu, mi-au spus. Şi am învăţat. Vise de adolescent.
Dar vine ACEL moment cand viaţa îti dă o palma. Grea. Prima palma adevarată şi te întoarce la 180 de grade, te face sa vezi realitatea şi să începi sa lupti. Eu am primit-o mai tarziu cand nu eram pregatita, credeam că ştiu tot despre viaţă. Dar când eşti pregătit, eşti vreodată pregătit cu adevărat?
Odată, în avion, când stewardessa în timpul prezentării echipamentelor de protecţie, şi-a pus vesta de salvare, am zâmbit. Atunci am realizat de fapt cum pe parcursul vieţii, la un moment dat toţi suntem aruncaţi în mare fără vestă de salvare şi ni se strigă: „înoată”! Atunci ai două posibilităţi: înveţi să înoti sau te îneci. Unii s-au înecat. Majoritatea n-au avut de ales şi au învăţat să înoate. Chiar şi câineşte. Eu n-am ştiut să înot, dar nici nu m-am înecat. Am învăţat sa fac pluta. Si am plutit in deriva. Luni, ani. Asta până mi-am zis ca trebuie sa invăţ să înot, că trebuie să ajung la un mal, undeva. Surpriza neplăcută a fost că malul nu era tocmai aproape. Nu m-am aşteptat să fie atât de departe.
Au trecut şalupe, bărci chiar şi vapoare mari. Nimeni n-a aruncat un colac, o vestă de salvare. M-au salutat doar, „încurajandu-mă” să înot. Am învăţat de nevoie şi am ajuns la un ţărm, într-un loc special. Mi-am ales un loc unde ma retrag ori de câte ori obosesc să lupt împotriva curentului. Şi am decis să-mi fac o fabrică de veste de salvare. Da, aici unde m-am instalat, în Barcelona, mi-am facut chiar şi un vapor imaginar cu care navighez din când în când, doar ca să arunc veste de salvare celor care au nevoie. Nu vă gândiţi că e gratis dar accept plata în zâmbete şi feţe luminoase. Din păcate, unora le place sa facă pluta în continuare, să nu accepte ajutor. Oare le place sa se chinuie? nu ştiu;
Continui să ofer, celor care văd că au nevoie, acea “vesta de salvare” pentru că am văzut ce înseamnă să ai nevoie de o mână întinsă şi să nu o vezi pe nicăieri pe unde ai întoarce privirea.
