Galati – se prăbușește încet, dar sigur

Galațiul se prăbușește în fiecare an cu 12 centimetri în Dunăre. Ce ar însemna un cutremur major? Specialiștii au atras atenția că trei cartiere care se află pe marginea Dunării ar dispărea de pe hartă.

Încă din anul 2000, autoritățile și-au dat seama de pericolul iminent ce pândește municipiul Galati. S-au cheltuit peste 1.5 milioane de euro pe studii de fezabilitate și expertize. Rezultatul? Orașul alunecă în continuare cu 10 milimetri pe lună către Dunăre.

În ciuda previziunilor pesimiste, autoritățile alocă în continuare fonduri pentru expertize și studii, dar nu și pentru consolidarea malului.

„În urma unor măsurători din satelit s-a descoperit că multe zone de-a lungul Falezei prezintă deplasări destul de accentuate, de exemplu zece milimetri deplasare în plan orizontal, în termen de o lună”, a declarat prof. univ. dr. ing. Manole-Stelian Şerbulea, coordonatorul expertizei.

Profesorul Octavian Coșovliu și-a dedicat întreaga viață dezvoltării edilitare a Galațiului. În anul 2000, profesorul avertiza autoritățile asupra pericolului care pândește orașul de pe Dunăre.

„Sub influenţa pânzei freatice, care s-a ridicat de la 40 la 15 metri, în stratul de loess (N.R.: solul lutos, de culoare galbenă, format din praf compactat de-a lungul milioanelor de ani) s-au format numeroase caverne şi tasări care pun în pericol siguranţa clădirilor, alunecarea fiind însă lentă, 8-10 milimetri pe an”, consemna acum 16 ani profesorul Coşovliu.

Sub mandatele a mai multor primari experții au cerut recomandarea păstrării unei zone de protecție de cel puțin 80 de metri în partea de sus a Falezei. Edilii au ignorat sfaturile specialiștilor și au aprobat în continuare construcții mari și grele, imobile care au și peste 10 niveluri.

Primul semnal de alarmă a fost tras de autorități abia în 2011, atunci când pe bulevardul Falezei a apărut o groapă imensă. La acea vreme, o bucată de stradă s-a surpat la o adâncime de 12 metri. Suprafața gropii a fost de circa 20 de metri pătrați. Ulterior, groapa s-a mărit și a ajuns la 300 de metri pătrați iar încercările de consolidare s-au dovedit a fi inutile.

Municipalitatea Galați a ajuns la concluzia că 40 de milioane de euro ar fi necesari pentru consolidarea Falezei. Uitându-se în visteria sa, a înțeles că acești bani nu există. Au făcut demersuri către Guvern, care au rămas însă fără răspuns. O altă soluție ar reprezenta-o fondurile europene.

„Primăria municipiului Galaţi a inclus proiectul de consolidare a falezei Dunării pe lista de priorităţi pentru atragerea de finanţări europene în exerciţiul bugetar comunitar 2015-2020”, ne-a informat biroul de presă al Primăriei.

Vom asista în următoarea perioadă la două scenarii plauzibile: vom privi cum Faleza se “scurge” în Dunăre sau vom privi cum aceasta va fi reabilitată. Din nou suntem la mâna autorităților care par că așteaptă fondurile europene.