Cine a trăit la bloc și s-a mutat în Spania a găsit o nepotrivire de termeni: apartamentele cu două camere sunt cele cu două dormitoare și sufragerie. Venind din țara în care „două camere” înseamnă sufragerie și un dormitor ne-am nedumerit un moment și ne-am adaptat.
Nu doar numărul camerelor este discordant ci și numărul metrilor pătrați locuibili din apartamente face diferența. Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România face o comparativă între suprafețele locuibile ale apartamentelor din țară cu media locativă din Comunitatea Europeană.
Clădirile rezidenţiale din România sunt vechi şi au nevoie de modernizări şi reabilitări, iar locuinţele din România se caracterizează prin cea mai scăzută suprafaţă locuibilă din Uniunea Europeană (UE), a declarat luni Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România, la o conferinţă a Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).
Suprafaţa medie locuibilă a unei locuinţe din România este de 41 mp, de peste două ori mai mică comparativ cu media din UE – 90,1 mp, conform datelor prezentate de Ionuţ Dumitru.
Doar 18% din locuințe s-au construit după 1990
Locuinţele construite după anul 1990 reprezintă numai 18% din fondul de locuinţe, România situându-se în partea inferioară a clasamentului european, iar procesul de înlocuire a fondului de locuinţe cu unele având confort şi specificaţii tehnice ridicate este unul lent, influenţat de dinamica condiţiilor economice, raportul dintre locuinţele terminate şi fondul de locuinţe fiind de 0,5%. Lucrările de modernizare a locuinţelor existente vor rămâne principala modalitate de îmbunătăţire a confortului, a afirmat economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Gradul redus de confort al locuinţelor este determinat nu doar de dimensiunea mică a suprafeţei locuibile a acestora, ci şi de supraaglomerarea lor, potrivit datelor prezentate la conferinţa ABDLR. În 2016, rata de supraaglomerare (procentajul populaţiei care locuieşte într-o gospodărie supraaglomerată) în România era de 48,4%, mult peste media europeană, de 16,6%.
Numărul mediu de camere pe persoană era în 2016, în România, de 1 în mediul urban şi de 1,1 în mediul rural, media europeană fiind de 1,7 camere.
Una dintre principalele probleme ale locuinţelor din România este lipsa băii/a duşului, a apei curente sau a grupului sanitar, deprivarea afectând semnificativ locuinţele. Ponderea populaţiei din România care trăieşte într-o astfel de locuinţă este de 30%, în timp ce media europeană este de 1,9%. ‘Nu ne comparăm cu nimeni în Europa la acest capitol’, a avertizat reprezentantul Raiffeisen Bank.
Una din cinci locuințe este supra-aglomerată și nu are utilități
De asemenea, la gradul de deprivare severă (locuinţă supraaglomerată şi lipsa utilităţilor), România se află la coada clasamentului european, cu un grad de 19,8% faţă de media europeană de 4,7%.
Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Datele menţionate mai arată că România înregistrează cel mai scăzut nivel al creditelor ipotecare din Uniunea Europeană /UE/, cu o pondere de 7,9% în PIB, fondul de locuinţe finanţat prin credit ipotecar este de 0,9%, în timp ce media europeană este de 40,1%.
Pe de altă parte, România conduce în clasamentul european la fondul de locuinţe deţinute de proprietari – 96%, media europeană fiind de 69,5%. Fondul de locuinţe din mediul urban reprezintă în România 54,8% din total, în timp ce media europeană este de 71,7%.
