- In credinţa populară, în noaptea de dinaintea sărbătorii Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii
Se crede ca la miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
Strigoii sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare. In aceasta noapte lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga cu usturoi tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor.
Noaptea Sf. Andrei este una importanta din an, pentru cei care cred in vraji si farmece.
Fetele care vor sa se marite ascund sub perna un fir de busuioc, pentru a-si visa iubitul. O altă metodă este si cea prin care fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza că-i ia cineva graul, se va marita.
Fetele care vor sa-si vada ursitul trebuie sa stea goale intre doua oglinzi, la miezul noptii, cu doua lumanari aprinse in mana. In oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi sot.
Sfântul Andrei este sărbatorit pe data de 30 noiembrie. Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adapost. Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul. Scriptura îl descopera pe Andrei la înmulţirea pâinilor şi a peştilor (Ioan 6, 8-9) şi dupa învierea lui Lazăr când, împreuna cu Filip, îi spune lui Hristos ca nişte elini, veniâi in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Paştelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 – 22).
Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta traditia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea.
Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul Romaniei”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala.
De aceasta sarbatoare sunt legate si multe traditii stravechi. Aceasta zi este intr-un fel echivalentul romanesc al noptii de Halloween si este insotita de multe traditii si superstitii. Spiritele ies in lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii se apara de rele cu vraji si usturoi.
În ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei este momentul propice în care gazdele pot proteja gospodăria şi animalele în faţă fiarelor de pădure. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncării trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea că obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun. Dinţii pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramures iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani. De Sfântul Andrei se pune grau la incoltit, pentru ca gospodarul sa afle cum va fi recolta de anul viitor dar si cat de prospera îi va fi casa si familia.
Le uram la multi ani tuturor celor care isi sarbatoresc onomastica!
