Săptămîna Patimilor – de la lume adunate (III)
Vinerea Mare și Sîmbăta Paștilor din Săptămîna Patimilor
„În Vinerea Mare și în ziua de Paști, pînă a răsări soarele, se scaldă în apă curgătoare, pentru a fi sănătos un an întreg. Se procedeaza așa: cînd se aude prima bătaie în clopotul bisericii, întri in apă zicînd:
Bună dimineața, Rîu mare, Domn Mare,
Am venit să mă speli de toate făcăturile,
De toate Fărmăcăturile,
De toate urîciunile,
Căci Maica Maria să vin aici m-a îndemnat
Și eu ascultare i-am dat.
Te rog de mă spală
Să fiu frumos (frumoasă),
Vesel(ă) și sănătos (sănătoasă).
Apoi, arunci în rîu cîteva boabe de grîu, îți faci semnul crucii și te pornești spre casă fără să privești în urmă, căci astfel toate relele se iau dupa tine. Acestea se fac în taină, fără a fi văzut de cineva.” (Molești, 1989; Maria Bălănuță, 63 ani)
„În Vinerea Mare, între orele doisprezece și două după-amiază, se scoate Sfîntul Aer din altar și este așternut pe o masă în mijlocul bisericii. Asta înseamnă că Iisus a murit. Aerul este o pînză din in, cu zigzaguri de aur. Pe pînza e brodat cu fire aurii chipul lui Iisus Christos cu cei doisprezece apostili în jurul lui (Aerul intruchipeaza trupul lui Iisus)…” (Suruceni, 1993; info Vera Iermurache, 66 ani)
„Vineri seara, oamenii se adună din nou la biserică. Serviciul religios din seara Vinerii Mari se face în cinstea îngropării Domnului. Toți sărută Sfîntul Aer din mijlocul bisericii. Către sfîrșitul slujbei, Sfîntul Aer este scos din biserică. El este dus de patru oameni. Din biserică sunt scoase steagurile, felinarul, crucea, icoanele. De fiecare din acestea atîrnă cîte un prosop. Cu aceste atribute, urmat de popor (toți cu lumînările în mîini), alaiul bisericesc înconjoară biserica de trei ori. Apoi, alaiul se oprește în ușa bisericii. Sfîntul Aer se ține sus, iar poporul trece pe sub el. Sfîntul Aer este pus din nou pe masă, în mijlocul bisericii, unde se află pînă la Ispas.” (Mileștii Mici, 1989; info. Maria Balmuș, 65 ani)
„Sîmbăta Paștilor e ultima zi a Postului Mare, adică Ajunul Sfintelor Paști. Femeile continua lucrul în casă. Bărbații se duc la cîmp. În această zi, ei trebuie să semene cît mai multă cînepă, să se facă frumoasă. Cînepa semnifică urzeala din care s-a făcut giulgiul ce a înfășurat trupul Domnului.” (Bardar, 1990; info Ana David, 70 ani)
„În această zi trebuie să termini toate lucrările pe care nu le-ai reușit în decursul săptămînii: se meșterește scrînciobul, dacă nu s-a meșterit pînă atunci, se face curățenie, se pregătesc bucate s.a. În Sîmbăta Paștilor se aduc acasă toate lucrurile împrumutate, căci, altfel, ori vei avea pierderi, ori te vei certa cu soțul. Începînd de sîmbăta și pînă după Săptămîna Luminată nu se împrumută de la nimeni nimic și nici nu se dă cu împrumut nimănui nimic.” (Suruceni, 1993; info. Vera Paschevici, 55 ani).
„Cum se întunecă, în ogrăzi, ba chiar și în cîmp, se fac focuri cu paie și stuh, pentru a alunga duhurile rele de pe lîngă casă.” (Ialoveni, 1993; info Alexandru Jalbă, 48 ani)
„Sîmbăta noaptea, pînă a pleca la biserică, pe masă, unde va avea loc ospățul în cinstea lui Iisus, se pune mormîntul Domnului. El se înfrumusețează după gust, iar la întoarcerea de la biserică, în Ziua Învierii Domnului, se pun în griu atîtea ouă sfințite, cîte persoane sunt în casă. E de dorit să fie din cele strînse la Joia Mare. Aceasta înseamnă că a sosit Sfînta Înviere.” (Ulmu, 1993; info. Parascovia Cristea, 53) .
Mai multă informație despre Sărbătoarea Paștelui și despre alte tradiții și obiceiuri din Moldova gasiți aici:
Urmăriți știrile „EstiMoldova”, urmăriți RoBarna!
