Săptămîna Patimilor

Săptămîna Patimilor

Trimite și altora
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Săptămîna Patimilor – de la lume adunate (II)

Așa cum am promis continuăm seria de articole despre tipicul Paștelui în Moldova.

Cîte ceva din cele ce trebuie de știut despre Săptămîna Patimilor:

Săptămîna Patimilor exprimă perioada de la Florii pînă în Sîmbăta cea Mare inclusiv. Conform rînduielilor canonice, în această săptămîna se ajunează pîna spre seara. Caracteristica esentială a acestei săptămîni sunt Deniile.


Românii din diaspora au în casa TV românescdolce telekomStai informat, tine legătura cu țara / Tv prin satelit oriunde în Europa /


“La cîmp, lucrul continuă întreaga săptămînă, în afară de miercuri șsi vineri, care sunt zile seci și atunci nu se ară și nici nu se seamănă, căci nu răsare nimic, dar dacă și răsare, n-ajunge pînă la roadă. În această săptămînă, nu se toarce, nu se țese, nu se împletește, nu se croiește, nu se coase. Femeile fac curat, spală, pregatesc mîncare. Bărbații pleacă la lucru în cîmp, curăță ograda de gunoi, le ajută soțiilor.” (Ialoveni, 1989; info. Parascovia Patrașcu, 67 ani)

Joia Mare

“Joia Mare este o zi cînd creștinul nu-și vede capul de lucru. Înainte de răsăritul soarelui, oamenii fac focuri prin ogrăzi, aprind gunoiul de prin livezi, curăță pomii de omizi. Se zice că astfel se alungă răul din jurul casei.

Mai tirziu, femeile se duc la cimitir, curăță mormintele răposaților. Se dau de pomană colaci și covrigi copiilor și sugacilor. Nu se dau bani, e păcat.” (Ulmu, 1993; info. Parascovia Cristea, 53 ani)

“În Joia Mare, se strîng ouăle de la găini și se pun într-o trăistuță deoparte. Ele se consideră a fi lecuitoare, cu putere magică. Tot în această zi, se vopsesc ouăle. Se vopsesc în diferite culori, drept bucurie pentru copii. Însă cele strînse în Joia Mare numaidecît se vopsesc în culoare roșie, culoarea sîngelui Domnului și a Trupului lui. Ele sunt bune de leac. Găoacele de la aceste ouă se îngroapă în pămînt în coștireață, pentru ca găinile să fie ouătoare și sănătoase…” (Ruseștii Noi, 1993; info. Teodosia Cîrlan, 67 ani)

“Dacă ouăle pot fi vopsite și vineri, ba chiar și sîmbăta, apoi coptul pascăi se face numai în Joia Mare. E păcat să coci vineri . Iar sîmbăta s-ar putea să nu isprăvești tot lucrul și atunci te găsește Sfintele Paște cu mătura în mînă, ceea ce ii mare pacat…” (Milestii Mici, 1989; info Maria Balmus, 65 ani)

Pasca fiind coptura cea mai însemnată la cea mai însemnată sărbătoare de peste an – Paștele, este făcută din cea mai aleasa făină – făina din grîu, produsul cel mai de cinste.

Unele femei amestecă făina de grîu cu cea de păpușoi și pasca are un gust mai bun. Grîul e în cinstea mesei, iar popușoiul e sațul casei. Pasca se coace în forma rotundă, deoarece scutecul cu care a fost înfășurat Domnul Isus Christos era rotund. Și fiindcă mormîntul Domnului a fost de formă dreptunghiulara, se fac păști și de așa formă…” (Ialoveni, 1993; info Alexandra Armașu, 68 ani)

Ouăle se vopsesc cu buruieni. Și anume: pentru vopsirea ouălelor galbene se ia coaja de ceapă și coaja de pădureț. Cojile se fierb bine, apoi se pune zer în apă, după care se pun ouăle și se țin pînă capătă culoarea dorită. Pentru a afla culoarea vopselei, femeile fierb în ea mai întîi un singur ou, apoi și pe celelalte. Oul de încercare se sfințește și se dă copiilor să-l mănînce în ziua de Paști. Găoacea lui se păstrează la coardă, în casa cea mare. Se zice că această găoace, mai ales daca este roșie, aduce noroc în gospodărie.

Culoarea roșie iese din pojarniță și sovîrf. La fel, se fierb mai întîi buruienile, apoi se pune zerul și, în sfîrșit ouăle. Ouăle, de orice culoare ai vrea să le faci, mai întîi se vopsesc in galben, apoi în culoarea dorită. Verdele iese din sămînța florii-soarelui, din brăndușă, din urzică…” (Ulmu, 1993; info Parascovia Cristea, 53 ani)

Legenda ouălelor roșii

“Dușmanii lui Iisus L-au răstignit pe cruce și-și băteau joc de El în cel mai barbar mod. Istovit de atîta chin, Iisus a cerut apă, dar ei i-au dat oțet și urzici.

Maica Domnului, văzînd acestea, le-a adus călăilor un paneraș cu ouă, rugîndu-i să înceteze de a-L mai chinui. Dar jidovii și mai mult îl batjocoreau. Maica Domnului a pus panerașul cu ouă lîngă crucea pe care era răstignit Fiul ei și plîngea. Sîngele curgea din rănile lui Iisus pe ouă și, în scurt timp, ouăle s-au făcut roșii, de parcă erau vopsite.

Domnul Iisus Christos a zis: În amintirea mea, să vopsiți ouă, așa cum am vopsit eu acum. Cînd Iisus Christos a înviat, Maica Domnului a vopsit ouă roșii, a copt pasca și s-a pornit să-și vadă Fiul. În drum, pe oricine întîlnea, îi spunea: Christos a Înviat! Și-i dăruia o pască și un ou roșu.” (Mileștii Mici, 1989; Efim Andronache, 77 ani)

Mai multe

...

 

Urmăriți știrile „EstiMoldova”, urmăriți RoBarna!

...


Trimite și altora
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •