La mijlocul lunii iunie a fiecărui an are loc tradiționala sărbătoare a moților din Apuseni „Târgul de fete” de pe Muntele Găina
Situat la întâlnirea a patru judeţe, Arad, Hunedoara, Alba şi Bihor, Muntele Găina găzduieşte, la mijlocul lunii iulie a fiecărui an, tradiţionalul Târg de Fete.
Ioan Matiuț
Devenit una din marile atracţii turistice, el are mai multe legende legate strâns de obiceiurile şi tradiţiile locului. Una dintre ele spune că o găină de aur venea din mină şi se aşeza pe vârful muntelui unde făcea şi clocea ouă de aur. Fugărită de locuitorii din zonă care râvneau la ouăle ei, găina a fugit luând cu ea şi tot aurul din munte.
Pe vremuri, târgul debuta cu câte doi reprezentanţi ai moţilor ciubărari şi doi ai crişenilor păstori care trăgeau o linie de despărţire între moţi şi crişeni.
În prima zi a târgului, era o petrecere feciorească, fetele şi nevestele sosind abia a doua zi când se încingea jocul. În centrul atenţiei erau fetele de măritat şi fetele mari care voiau să fie peţite. Acestea îşi etalau lăzile de zestre, portul şi priceperea la diferite îndeletniciri specifice femeilor din zonă. Ele erau supuse şi la diferite probe pentru a dovedi că nu au niciun defect fizic. După ce o fată era peţită, era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Se credea că o fată peţită pe muntele Găina va avea parte de noroc şi prosperitate în căsnicie.
Târgul era şi un prilej de negustorie şi schimburi de mărfuri între locuitorii din zonă. Astfel se vindeau ciubere şi oale de lut smălţuite, alte obiecte din lemn, ţuică, brânză, miere. Pe mesele fetelor de petit se puneau bucate şi băuturi tradiţionale care erau oferite peţitorilor de către tatăl fetei. Ca o simplă comparaţie, astăzi târguiala s-a mutat pe internet, iar zestrea fetelor este frumuseţea (exterioară) şi sex apell-ul în timp ce a băieţilor, maşinile scumpe şi vilele luxoase. Sentimentele au fost şi sunt considerate mai degrabă slăbiciuni.
În zilele noastre, târgul a devenit o nedeie populară, prilej de întâlnire a moţilor risipiţi prin Munţii Apuseni, de exprimare a folclorului, obiceiurilor şi tradiţiilor din această adevărată conservă de civilizaţie ocrotită de culmile domoale ale Apusenilor şi de drumurile proaste care descurajează turismul. Din păcate, „binefacerile” civilizaţiei aşa-zis moderne, încep să-şi facă simţită prezenţa şi aici. Portul popular şi produsele tradiţionale sunt tot mai mult substituite de chinezisme ieftine, mâncăruri şi băuturi de talcioc. Doar folclorul, cosmetizat de multe ori neinspirat, mai supraviţuieşte şi se exprimă pe scena de aici, datorită implicării instituţiilor culturale din cele patru judeţe, angrenate într-o competiţie a orgoliilor, profitabilă până la urmă pentru cei care se încumetă să urce şi să petreacă o zi sau două de vară pe Muntele Găina.
Din Arad se poate ajunge acolo cu maşina pe traseul: Arad – Vârfurile – Hălmagiu – Baia de Criş – Avram Iancu şi de aici 7 km pe drum de piatră.
Celor care preferă drumeţia, le recomandăm două puncte de plecare mai apropiate de Arad, unde se poate ajunge cu trenul care circulă pe ruta Arad-Brad: Hălmagiu şi Baia de Criş. Din Gara Hălmagiu, traseu de două zile, pe potecă, aproximativ 20 km, prin Comuna Hălmagiu – Satul Hălmăgel – Satul Băneşti – Lungşoara de Sus – Vârful Muntelui Rotunda – Vârful Găina (1484 m), marcaj cu bandă albastră. Necesită echipament de campare pentru noapte. Din Gara Baia de Criş, aproximativ 25 km, prin satele Raşca – Baldovin – Râşculiţa – Bulzeşti şi de acolo pe potecă spre Vârful Muntelui Găina.
Iar ca bonus, natura vă oferă pe săturate delicioasele afine aflate din belşug în această perioadă prin toate golurile alpine.
