- Povești, basme și carte școlară colectate de copii români distribuite altor copii români din Barcelona
- Un schimb de experiențe care topește cei 2500km dintre Barcelona și Vrancea
Copii de vârstă școlară din comunitatea românească, cei mai mulți dintre ei născuți aici, în Spania, au participat la schimbul de carte desfășurat duminică 22 aprilie 2018 la Parohia Sfântul Gheorghe din Barcelona. Înscrisă în cadrul proiectului „Cartea – ușă deschisă către viitor” activitatea a constat în distribuirea cărților trimise de elevii de la școala gimnazială din comuna Milcovul de lângă Focșani, județul Vrancea, pentru copii de vârstă școlară din Barcelona.
La rândul lor asociații și persoane particulare au contribuit și vor continua să o facă în următoarele 10 zile (acțiunea este în continuare deschisă voluntarilor) la fondul de carte pentru copii între 6 și 14 ani, cuentos y literatura juvenil în limba spaniolă destinate elevilor de la școala gimnazială din comuna Milcovul de lângă Focșani, județul Vrancea. Organizată de Centrul Cultural RoBarna din Barcelona cu sprijinul preotului paroh Aurel Bundă, acțiunea face parte din campania „Cartea – ușă deschisă către viitor 2018” coordonată de Doina Mustățea din Italia.
Implicați direct în derularea acțiunii sunt asociațiile românești din zonă, ACROS din Sabadell, Asociația Culturală din Igualada, Asociația Moldovenilor din Catalunya, Asociația ARMONIA din Reus, traducătoarea Maria Liciu și poeta Marina Dirul. Se adaugă transportatorul Tabita Tour care asigură transportul cărților ce vor pleca spre copiii coordonați de profesoarele Mariana Șerban și Daniela Trușcă de la școala gimnazială Milcovul din Vrancea.
Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Titlurile cărților românești împrăștiate pe mese au făcut să tresară inima școlarilor care am fost, erau acolo cărțile adolescenței, poveștile care ne-au marcat copilăria „trag acum cu ochiul la o carte de aventuri pe care îmi aduc aminte că am devorat-o pe ascuns când eram elev ori asta îmi spune că e important gestul făcut aici” ne-a spus Cosmin Mitrea, vice-consul la Consulatul General al României la Barcelona.
„Copiii vorbesc la școală în limba catalană iar acasă spaniolă în multe cazuri, probabil că părinții ar trebui să înțeleagă că doar acasă sau în comunități vor putea comunica românește, cei mici au nevoie de ajutorul nostru și din punctul acesta de vedere” a declarat Monica Cămărascu, consul în cadrul Consulatului General al României la Barcelona, după ce a înmânat organizatorilor o donație personală, un pachet de cărți școlare care vor adăuga celor care pleacă spre România.
Acțiunea continuă cu colectarea de carte școlară în limba spaniolă sau/și catalană în Barcelona și Tarragona pe parcursul următoarelor 10 zile și este deschisă voluntarilor care doresc să se implice cu donații de carte și material școlar 6-14 ani. Amănunte practice și contacte în acest articol.
Numărul copiilor născuți în diaspora crește semnificativ și constant, mai mult de 1400 de nou-născuți din părinți români sau familii mixte au fost înregistrați doar în Catalunya în anul 2016. Vor învăța limba română dacă părinții lor vor vrea să îi învețe, dacă comunitatea va continua să se implice cum o face de exemplu aici Liliana Bundă cu Școala de Duminică de la parohia Sfântul Gheorghe. Programul artistic pe care micuții pregătiți de Mădălina Silion l-au susținut este de la an la an mai bun, se vede munca din spatele lui.
Limba, cultura, istoria și civilizația românească nu sunt o prioritate naturală pentru copiii din diaspora, procesul educativ de zi cu zi se desfășoară în altă limbă, și are reguli proprii de care cei mici trebuie să țină seama. Din acest motiv acestea sunt pentru copilul din diaspora elemente suplimentare, opționale, care implică eforturi în plus oricât de puțin suntem noi pregătiți să acceptăm asta. Punctul în care se despart ireconciliabil părerile despre necesitățile culturale ale românilor stabiliți peste granițe este exact acesta, divergențele între perspectiva din care sunt abordate și așteptările pe care unii dintre noi le au de la autoritățile care au ca domeniu de activitate diaspora se pot rezolva pornind de la premisa simplă că un program infantil excepțional pentru Urziceni nu poate fi aplicat la Roma, nu va funcționa. Ar fi un punct de plecare.
Numărul celor care nu au călcat vreodată în țară este pe an ce trece din ce în ce mai mare iar din cel al funcționarilor care știu diaspora foarte mic.