Eliberarea unui acuzat de asasinat crispează comunitatea românească din Spania.
- Elena Răducanu, Izabela, femeie, de 6 de ani în Spania, însărcinată în 6 luni, româncă, găsită moartă în casa ei din Xàtiva (Valencia, Spania). Cu 37 înțepături de cuțit. Trăia cu J.V.A.N., spaniol.
- Partenerul sentimental al victimei, J.V.A.N., a fost arestat târziu, la câteva luni după moartea tinerei, este liber pe cauțiune acum.
- Tribunalul din Valencia se îndoiește de rezultatul anchetei poliției.
Copiii de la școala González Vera (Xátiva, Valencia) au auzit zgomote de lovituri și țipete, la ora trei în după-amiaza zilei de marți, 11 iunie 2019 fără să realizeze grozăvia. Unii dintre ei le-au definit mai precis pe urmă, urletele au venit din blocul de peste drum, de pe strada Francisco Gozález numărul 3.
„Alături e un parc cu oameni care vin la cafea și să fumeze în fiecare după-amiază”, povestește unul dintre copii. Nu știa că ce a auzit era vocea disperată a Isabelei Elena Raducanu, româncă de 36 de ani însărcinată în 6 luni, ucisă cu brutalitate în exact aceleași momente.
Înjunghiată de 37 de ori în zona gâtului și sub bărbie, în casa ei ei din orașul valencian Xàtiva, casă pe care o împărțea cu J.V.A.N., partenerul de viață. Autopsia spune că înainte ar fi fost sufocată, lăsată fără capacitate de reacție, dar deja astea sunt amănunte.
Se întâmpla în 11 iunie 2019.
După câteva luni, în luna martie a anului următor, poliția l-a arestat pe partenerul sentimental, spaniolul J.V.A.N. În fața probelor incriminatorii judecătorul a dispus încarcerarea aceastuia în închisoare preventivă, unde a rămas până în luna februarie a anului 2021 când a fost eliberat pe cauțiune.
De aici începe inimaginabilul.
Judecătoria din Valencia decide eliberarea pe cauțiune a suspectului zilele astea.
Un gest pe care nimeni nu-l înțelege, indiferent de ce parte a explicațiilor s-ar afla. Și pentru că nu a fost nimeni să conteste nemernicia aia în sala de judecată omul este liber.
Lucru care, evident, a iritat spiritele în comunitățile românești din zonă. Face cineva dreptate? Ține cineva partea vorbitorului de limbă română la anecdotele astea? Presupunând că-i sărac. Sau mort?
Unii spun că este vorba de un tratament discriminatoriu din cauza naționalității victimei: „Dacă ar fi fost spaniolă, situația ar fi diferită”. Nici un oficial român care să conteste opinia asta nu și-a făcut vocea auzită, o fi existând vreun consulat românesc în Valencia?
Poliția a trimis un nou raport către instanță, în care a ratificat toate probele care există împotriva lui J.V.A.N., niciuna favorabilă bărbatului. Chiar nu-i nimeni în Spania să se constuie parte civilă pentru moartă?
Agenți ai grupului de Omucideri al poliției au ajuns la concluzia că suspectul se afla la locul crimei în momentul întâmplării, după cum demonstrează analiza de poziționare a telefonului său mobil. Nu era deci la serviciu, așa cum spunea.
Se enumeră mai multe dovezi, cum ar fi urmele genetice ale bărbatului în zona vaginală a femeii, care „indică faptul că a întreținut relații sexuale cu ea” în acea zi, în ciuda faptului că J.V.A.N. neagă. În chiuveta din bucătărie, polițiștii au găsit un cuțit plin de sângele femeii. Individul susține că „și-a spălat mâinile în chiuvetă după ce și-a găsit partenera moartă și i-a atins corpul”.
Poliția spune că mesajele telefonice dintre victimă și suspect demonstrează că relația cuplului nu era idilică, ci că „a fost plină de discuții constante”, până la punctul în care femeia a fost atacată repetat de către partenerul ei și a fost forțată să întrețină relații sexuale.
După mărturia unei prietene a Elenei, „J.V.A.N. a amenințat-o că o va ucide, că îi va tăia gâtul dacă îl va părăsi”. Se evidențiază, de asemenea, istoricul căutărilor pe care suspectul de crimă le făcuse pe internet, de exemplu una de pe camerele de securitate dintr-un supermarket apropiat sau cea făcută în noaptea dinaintea crimei, cu tagul „poliția națională Xàtiva”.
Cine ne ține partea?
Membrii comunității românești consideră că eliberarea suspectului este cel puțin scandaloasă: „Se face o clară diferență între victimele de naționalitate spaniolă și cele de naționalitate română. Ea singură nu s-a putut sinucide cu un cuțit”, spune reprezentantul unei asociații. „Justiția trebuie să investigheze indiferent de naționalitate”, adaugă el. Se insistă că eliberarea suspectului este „o rușine, când există probe împotriva lui”.
Românii vor să se facă dreptate și să se clarifice dacă a fost crimă sau nu. Tot ei afirmă că „viața unui român valorează mai puțin decât libertatea unui spaniol”.
Tribunalul din Valencia ignoră probele și analiza Poliției Naționale Spaiole privind poziționarea mobilului acuzatului, J.V.A.N., validând o opinie a apărării care pune la îndoială rezultatul anchetei poliției și evidențiază mărturia a trei colegi ai acuzatului care susțin că l-au văzut la muncă în timp ce avea loc crima.
Justiția respinge cererea acuzării private pentru efectuarea unui test suplimentar chiar dacă niciuna dintre contestațiile apărării nu se susține cu probe.
Grupul de Omucideri a trimis instanței un nou raport în care a ratificat contradicțiile din marturia inculpatului, existența unui motiv pentru comiterea asasinatului și subliniază faptul că acesta chiar se afla la locul crimei atunci când a fost comisă.
Instanța susține totuși că „indiciile de criminalitate sunt suficiente pentru a menține imputarea pentru infracțiunea de crimă”, dar un alt „lucru diferit” este analizarea cerințelor care justifică închisoarea, respingând riscul evadării.
Acuzarea privată califică drept „eroare” decizia tribunalului, deoarece, după înțelegerea sa, nu s-au evaluat toate elementele incriminatoare. Niciun expert legal dinspre diplomația românească din Spania, Ambasadă sau Consulat nu s-a apropiat de subiect.
Nu știm încă unde sau dacă Elena Răducanu, Izabela, a fost înmormâtată creștinește. În Spania sau în România.
Cum, de altfel asumăm că femeia n-a avut nicio șansă în viață iar moartă nu-i nimeni să-i țină partea.