Să ajungi acasă îți trebuie curaj – Emilian Pal - 16/09/2020
Colectiv, tragedie homeopata, impotenta, inutila - 30/10/2018
Te gândești să te întorci? Smart-up! - 31/01/2018
Fii mobil DIGI mobil. Participa si Castiga! - 19/05/2017
Unde, cum si acte pentru vot 9 iunie 2024 in Catalunya - 30/05/2024
Lista sectiilor de votare in Spania - 28/05/2024
11 Septembrie, luni, zi libera in Catalunya - 08/09/2023
Cabinet dentar romanesc in Barcelona - 20/06/2023
Azi incepe vara - 20/06/2023
Caietul Dragomirei - 12/12/2022
Cum au sărbătorit românii din Guissona Ziua Naționala - 07/12/2022
Horim la Guissona 2022 pe 3 Decembrie - 22/11/2022
Povesti Calatoare – Madrid - 01/10/2022
Miguel de Cervantes Saavedra, scurta biografie - 30/09/2022
Congresul Diasporei – BucureÅŸti 24-25 Iunie 2016
Zgomotul de fond provocat de alte evenimente care ne ocupă sfârşitul de săptămână estival aproape că ne face să pierdem din vedere un eveniment important pentru Diaspora care are loc zilele acestea la Bucureşti: desfăşurarea lucrărilor Congresului Romanilor de Pretutindeni care ne interesează direct. Este prima manifestare prin care instituţional se pretinde ca Diaspora să devină un partener de dialog valabil pentru parlament şi/sau Ministerul de Externe. Motivaţia are logică, un dialog cu 4 milioane de oameni odată este imposibil şi atunci Diaspora ar avea nevoie de reprezentanţi care să poată fi parte la masa discuţiilor. Cât de reprezentativi sunt aceşti delegaţi prezenţi zilele acestea la Bucureşti este discutabil dar despre asta urmează să vorbim după congres.
Televiziunea TVR InternaÅ£ional a dedicat spaÅ£ii ample ieri ÅŸi astăzi congresului. Urmărind transmisiile de la Palatul Parlamentului ÅŸi făcând abstracÅ£ie de opulenÅ£a sălii de ÅŸedinÅ£e impresiile nu sunt cele mai plăcute, tinzând să dea dreptate celor care consideră manifestarea ca fiind o „făcătură interesată” ÅŸi că reprezentanÅ£ii diasporei ar fi acolo pentru „fotografii de Facebook”. Nu ÅŸtiu dacă detractorii congresului au dreptate însă participarea delegaÅ£ilor despre care se presupune că sunt reprezentanÅ£i ai românilor de pretutindeni legitimează evenimentul ÅŸi merită a fi consemnată; dosarul congresului va menÅ£iona participarea ÅŸi interesul diasporei pentru dialogul cu Parlamentul. Cât de mult adevăr este aici rămâne de văzut.
Diaspora are aerul că nu a luat foarte în serios congresul, lucru de înţeles date experienţele anterioare avute cu genul acesta de manifestări iar numărul delegaţilor participanţi este mic şi disproporţionat faţă de volumul comunităţilor de români stabiliţi într-o ţară sau alta. Deja mulţi dintre ei sunt contestaţi şi consideraţi nereprezentativi pentru zonele din care provin; există chiar voci care consideră că unii dintre ei ar fi implicaţi în istorii controversate despre care comunităţile respective ştiu dar nu spun mare lucru. Unul dintre motivele pentru care diaspora consideră congresul aproape ca o glumă proastă este direct imputabil iniţiatorilor, aceştia având nevoie de 9 (!) ani pentru a concreta detaliile de organizare, unele dintre ele sub spectrul uni diletantism tragi-comic în ciuda timpului avut la dispoziţie pentru organizare şi coincidenţei organizării congresului fix în an electoral.
Urmărind fenomenul diaspora se înţelege de unde vine ideea că delegaţii la congres par a fi împărţiţi în două mari categorii dupa motivaţia fiecăruia dintre ei; idealiştii sunt cei care sunt dominaţi încă de un optimism, este adevărat moderat şi dispuşi să mai acorde o şansă dialogului cu guvernul de la Bucureşti în ciuda constantelor derapaje în teme care vizeaza istoric diaspora. Pragmaticii sunt cei care urmăresc interese proprii, vizibilitate, legitimitate sau/şi funcţii în consiliul care se va constitui, în speranţa că se vor putea aşeza la masa bogaţilor sau măcar că vor putea pretinde că aparţin categoriei. Vom vedea în ce măsură unii sau alţii vor apăra interesele diasporei după congres în comunitaţile din care provin dat fiind că simpla lor prezenţă acolo îi transformă în persoane publice, vizibile şi evaluabile.
Obiectivele schiţate în programul congresului sunt unele prea ambiţioase pentru a putea fi atinse în cadrul acestui prim contact. Nu vor putea rezulta acorduri pentru că nu existe teme concrete de discutat, nu există nici măcar doi parteneri de dialog bine definiţi. Probabil ca acesta ar putea fi de fapt obiectivul Congresului de anul acesta: constituirea unui prim consiliu al reprezentanţilor valabil până la urmatorul congres. Indiferent de motivaţia fiecaruia dintre participanţi de ambele părţi ale mesei de dialog aşteptăm de la acest Congres cel puţin definirea partenerilor de dialog; dacă din partea diasporei va rezulta un consiliu cu care Bucureştiul să poată fi provocat la un dialog real , ne putem considera mulţumiţi.
Despre solicitările pe care diaspora le reclamă parlametului nici un cuvânt anul ăsta.