Botezul Domnului sau Boboteaza sau Teofania este sărbătoarea sfântă și luminată a ortodocșilor, când Sfânta Treime se face cunoscută în lume cu prilejul unei întâmplări minunate. Însuși Dumnezeu Cuvântul, îmbrăcându-se în Adam cel vechi și plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan ca să Se boteze.
Până la vârsta de treizeci de ani Domnul nostru Iisus Hristos a crescut în cetatea Nazaret, tăinuindu-și înaintea oamenilor puterea și înțelepciunea dumnezeirii Sale pentru că la iudei se socotea a fi o necuviință,ca să primească cineva vrednicia de dacsăl sau de preot înainte de treizeci de ani. Când Domnul nostru a ajuns la vârsta de treizeci de ani și-a început lucrarea Sa mântuitoare de povățuire a oamenilor prin botezul său la râul Iordan.
Atunci a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie, trimițându-l ca să înceapă a boteza cu apă. Și i-a dat lui un semn prin care îl va cunoaște pe Mesia : ”Peste Care vei vedea Duhul coborându-se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt” (Ioan 1,33) Și veneau la el oameni din toate ținuturile Iudeii și ale Ierusalimui botezându-se în râul Ioradanului și mărturisindu-și păcatele. Atunci a venit la Iordan Iisus din Galileea ca să Se boteze deși nu-i trebuia Botezul, ca Unul Care era curat și neântinat, născut din Preacurata și Preasfânta Fecioara Maria, fiind El Însuși izvorul a toată curăția și sfințenia. Însă ca Cel ce a luat asupra Sa păcatele a toată lumea, ca ”Miel a lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii”(Ioan1,29), a venit la râu, ca să le spele pe ele cu botezul pocăinței. Sfântul Chiril al Ierusalimului spune: ”începutul lumii-apa,începutul Veștii celei Bune-Iordanul” La vremea Botezului Domnului cu apă, taina care s-a propovăduit lumii, taina proorocită în Vechiul Testament, și doar întunecat și în ghicituri cunoscută de vechiul Egipt și de vechea Indiei, a fost Taina Sfintei Treimi. Tatăl s-a descoperit auzului oamenilor, Duhul s-a descoperit vederii oamenilor iar Fiul s-a descoperit chiar ateingerii oamenilor.
Iisus a venit la Proorocul Ioan să se boteze, ca acesta să fie pentru El martor nemincinos, ca unul care a văzut pe Duhul Sfânt pogorându-se peste El când se boteza și a auzit glasul Tatălui din cer. Și L-a cunoscut Ioan cu duhul și se smerea pe sine zicând: ”Eu am trebuință să fiu botezat de Tine și Tu vii la mine?”(Matei 3,13). Dar Domnul a zis către dânsul: ”Lasă acum că așa se cuvine nouă să împlinim toată drepteatea”(Matei3,15). Și atunci Proorocul Ioan L-a botezt prin cufundarea în apa Iordanului.
Și ieșind Domnul din ape, I s-au deschis lui cerurile,strălucind de sus o lumină în chip de fulger, iar Duhul lui Dumnezeu S-a pogorât peste El în chip de porumbel, iar glasul Tatălui a mărturisit: ”Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit. ”Atunci s-a arătat misiunea lui Hristos în lume și calea mântuirii noastre. Anume că Domnul a luat asupra Sa păcatele omenirii, a murit sub ele (cufundarea în apă) și apoi a înviat (ieșirea din apă) și că noi trebuie să murim omului nostru vechi și păcătos ca să putem învia curățiți și înoiți. Acesta este Mântuitorul nostru și aceasta este Calea Mântuirii. A cărui slavă și putere este în vecii vecilor. Amin.
Odată cu Botezul Domnului prăznuim astăzi și sărbătoarea botezului nostru,al fiecăruia dinte noi. Taina Sfântului Botez fiind cea dintâi din cele șapte Taine ale Bisericii. Este Taină fără de care nu putem fi creștini și nu putem să ne mântuim. Mântuitorul a rânduit Taina aceast după învierea Sa când a zis Apostolilor Săi: ”Mergând învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. ”(Matei28,19),dar de fapt a pregătit această duhovnicească Taină încă din ziua Botezului Său la Iordan. Este Taina prin care ne curățim de păcatul strămoșesc; moare adică, omul vechi din noi și se naște omul cel nou ,prin împărtășirea de Harul Sfântului Duh al Domnului.
Sfântul Botez nu poate fi săvârșit decât de urmașii Sfinților Apostoli, episcopi și preoți. Numai în caz de primejdie de moarte îl poate săvârși orice creștin botezat, însă, dacă pruncul scapă cu viață, preotul trebuie să citească celalte rugăciuni și să-l facă părtaș celorlate Sfinte Taine, care stau la poarta de intrare a omului în creștinism, adică Taina Ungerii cu Sfântul Mir și Taina Sfintei Împărtășanii.
Unii sectanți, rătăciți de la dreapta credință a Biserici Ortodoxe, nu recunosc Botezul copiilor. Ei socotesc că botezul trebuie făcut la o vârstă mai înaintată, după 16 ani. Aceștia nu țin seama de învățăturile Sfintei Scrpturi(Faptele Apostolilor10,44-48;1Corinteni1,16), nici de hotărârile Sfintelor Sinoade și nici de mărturiile Sfinților Părinți.
Noi însă, dreptcredincioșii, la această sfântă prăznuire a Bobotezei, ne ducem cu gândul la ziua Sfântului nostru Botez, rugându-L pe Dumnezeu să ne spele din nou duhovnicește,de toate pornirile firii noastre păcătoase, omorând pe omul cel vechi din noi, și să ne dăruiască harul, putera și bucuria să ne sfințim și să fim cu adevărat o făptură nouă, prin harul și prin împreună-lucrarea cu noi a Duhului Domnului nostru Iisus Hristos. Amin.
Bibliografie:
1.Sf. Nicolaie Velimirovici-Prologele de la Ohrida,Edit. Sophia,2005
2.Mineiul pe Ianuarie-Edit.Reîntregirea,Alba Iulia,2005
3.Proloagele-Edit.Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă,București,2011
Chiriac Diana, Parohia Sf. Gheorghe, Barcelona
