Secții de votare în Spania. Referendum de doua zile 6-7 octombrie 2018

Un referendum, cu întrebarea „Sunteți de acord cu hotărârea parlamentului?” este organizat de partidul de guvernământ din România.
În Spania se poate vota, cei care vor dori vor putea trece pragul secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe
În Catalunya se vor deschide cinci secții de vot

Conform comunicării informale existente la această oră, în lipsa celei oficiale a MAE, se vor deschide secții de vot pentru referendum 6-7 octombrie 2018 în Catalunya în următoarele locații:

Barcelona: Carrer Sant Joan de la Salle, 35bis, 08022 (sediul consulatului)
Girona: Centro Civico Pla de Palau, C/ Saragossa, nr. 27, 17003;
Lerida: Centro Civico del Centro Historic, Plaça Ereta, s/n, 3era planta, 25002, Lleida
Reus: Centro Civico Ponent, Avda. dels Paisos Catalans, nr. 106, 43205,
Palma: Cultural Santa Catalina, C/ dels Sobreposats num. 3, 07014, Palma de Mallorca.

Orarul de vot va fi între 07.00 și 21.00, în ambele zile.

Ce nu cunoaștem încă este regulamentul de înregistrare/acreditare al observatorilor independenți, al componenței comisiilor electorale, amănunte care în opinia organizatorilor pot părea neimportante dar pe care le considerăm esențiale pentru buna desfășurare a unui plebiscit credibil. Guvernul de la București s-a îngrijit să nu fie disponibil sistemul de supraveghere care a funcționat acceptabil la alegerile din 2016, poate fiindcă a mers prea bine. PSD are specialiști dovediți în fraudarea unor runde de alegeri precedente, aceiași care organizează și astăzi, mergem pe mâna lor.

Referendumurile se desfășoară de obicei într-o singură zi, de data aceasta au fost alocate două. Cu o noapte între ele. Cineva va trebui să păzească urnele. Să nu le tragă curentul. Nu putem bănui că ar putea cineva să le hrănească peste noapte, totuși, pentru că nu ne-am născut ieri și suntem oarecum empatici cu singurătatea urnelor din secțiile de votare peste noapte, va fi utilă implicarea comunității din Catalunya, listele de observatori acreditați în secțiile de votare vor fi deschise, vedeți la link http://delegati.usr.ro/ și condițiile minime de mai jos. Pentru mai multe informații ca întotdeauna dați un telefon și întrebați.

Deocamdată singura formațiune care se oferă să facă posibile delegările acolo sunt cei de la USR Barcelona, cel puțin pentru partea catalană a spaniei dar probabil că o vor face pentru orice altă regiune din peninsula iberică. S-au oferit astfel să contribuie la transparența procedurii de vot, lista de observatori nu va cuprinde doar membri de partid, puteți fi unul dintre observatori chiar fără vreo simpatie politică, înscrierea pe lista de observatori sau delegați deschisă de USR pentru acest referendum nu înseamnă sub nici o formă asocierea cu acest partid. Dacă și alte partide vor deschide liste de observatori le vom anunța și pe acelea.

Mai multe informații:

CLARIFICARI:
-> Ce presupune activitatea de DELEGAT in sectia de votare?
-> Ce presupune activitatea de OBSERVATOR la vot?

1) DELEGAT:
– Delegații nu trebuie să fie neapărat membri de partid
– Activitatea în secția de votare se remunerează de către stat
– Înainte de votare, delegații amenajează secția de votare, verifică materialele (buletinele de vot, listele electorale, cabinele de vot, ștampilele, rechizitele) și sigilează sala
– În zilele de votare, delegații verifică actele de identitate, pun alegătorii să semneze pe listele electorale, înmânează ștampila și buletinele de vot
– După încheierea votării, delegații numără voturile și întocmesc procesele-verbale de constatare a rezultatelor votării
– Toți delegații vor primi în timp util un ghid detaliat și, de asemenea, USR va organiza și traininguri video.
http://delegati.usr.ro/

2) OBSERVATOR:
– Observatorii electorali sunt cetățeni independenți (se exclud membrii partidelor, precum și persoanele care vor participă activ în campania electorală) care urmăresc desfășurarea corectă a alegerilor.
– Un observator poate participa la toate operațiunile ce se desfășoară în secția de votare (deschidere, votare, închidere, numărare și raportare) în baza unei acreditari date de una dintre organizațiile civice (ExpertForum, Funky Citizens etc )
– Observatorii pot fi staționari (petrec toată ziua într-o secție) sau mobili (monitorizează activitatea în mai multe secții, minim 30 de minute per secție)
– Observatorii pot participa individual sau în echipe
– Cerințele de la observatori nu sunt complicate și se pot învață ușor în urmă unui training de câteva ore (offline sau online); fiecare observator va primi și un ghid
– Majoritatea activității de raportare se va face prin intermediul unei aplicații de telefon mobil, de tipul întrebări-și-răspunsuri
– Pentru orice nelămurire observatorii pot contacta (telefonic/email/chat) centrul de suport organizat de Fiecare Vot.

04/03/2018

Puterea îndoielnică din trei țări europene (Polonia, România și Italia): The Economist

În Italia, au loc alegeri parlamentare astăzi, 4 martie 2018

Coaliția de dreapta condusă de Silvio Berlusconi, formată din Forza Italia (partidul de dreapta al fostului premier Berlusconi) și două formațiuni de extremă-dreapta – Liga Nordului și Fratii Italiei, este principala favorită în sondaje dinaintea scrutinului de duminică dar nu are garanția formării unei majorități – este cotată cu aproximativ 37% din intențiile de vot.

Alegerile din 4 martie marchează reintrarea în scenă a lui Silvio Berlusconi, care, la 81 de ani, conduce o coaliție de dreapta, fără însă a putea candida la postul de premier, ca și Liviu Dragnea, el având la activ o condamnare definitivă pentru fraudă.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului de guvernământ din Polonia, și Liviu Dragnea, condamnat într-un dosar care vizează fraude electorale și care se confruntă cu acuzații de corupție dar conduce partidul aflat la putere în România, sunt doi dintre politicienii europeni care își conduc țările „din spate”, „pe un drum greșit”, fără a deține niciunul funcția de președinte sau premier, potrivit unei analize The Economist, cu titlul „Puterea nu este întotdeauna la cine te astepți în Europa”.

Oamenii din umbră care conduc Polonia, România și Cehia. Va urma Italia?

Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook.

29/10/201617/02/2021

Oferim gratis birou în Barcelona parlamentarilor de Diaspora

Alegerile parlamentare de anul acesta, 2016, au o miză – dacă spun istorică probabil că ar fi ușor exagerat dar nu departe de adevăr: Revendicarea diasporei, ca entitate, începe după 11 Decembrie 2016 pentru că sunt șanse ca în parlament să ajungă și oameni care înțeleg diaspora. Iar viitorii parlamentari vor decide dacă în țară vor rămâne doar ei cu pensionarii și asistații social.

În ciuda eforturilor disperate pe care inițiatorii legii electorale le-au făcut pentru a minimiza impactul pe care votul diasporei l-ar putea avea, evoluția actorilor politici de la București arată o preocupare evidentă pentru greutatea și influența votului din diaspora. Noi, la 3.000 de km de cheiul Dâmboviței, nu pare că ne dăm seama exact de dimensiunea neliniștii celor care candidează la parlamentare anul acesta dar lucrurile stau chiar așa: la umbra scutului pe care au avut grijă să îl construiască, nepermițând votul diasporeanului pentru circumscripția din buletin, la București se respiră rece când se pronunță cuvântul „diaspora”.

Primul investitor al țării

Dacă până de curând se accepta că banii care intră în România sunt bineveniți, oarecum ca o datorie naturală, ultimele balanțe între investițiile străine și sumele provenite din diaspora ridică întrebări. Deja nu mai este o glumă, în timp ce pentru investițiile străine statul își coboară pantalonii acordând facilități și scutiri de impozite inimaginabile omului de rând, miliardele intrate în economie trimiși de noi au fost considerate ca o dijmă banală cuvenită arendașului.

Sub pretextul că sumele trimise sunt contribuții personale trimise către familii se eludează evidența că banii se cheltuie în țară totuși, nu rămân la saltea ci intră în circuitul economic, la fel ca oricare altă investiție.

Ce se întoarce la noi din toate astea?

Aproape nimic. Vom continua totuși să ne sprjinim familiile, pe cei rămași în țară, vom continua să contribuim la acțiuni umanitare punctuale, indiferent de nepăsarea celor pe care i-am votat în trecut. În același timp avem dreptul la viață și dincolo de condițiile de subzistență pe care fiecare dintre noi luptăm să ni le îndeplinim în țara în care am ales să ne căutăm traiul avem nevoi specifice neîndeplinite, pe care statul căruia am ales să îi plătim impozite nu are datoria să le acopere, nu e treaba lui.

Tot ce ține de limba și identitatea românească nu poate intra în atribuțiile statului spaniol – cu toate că am senzația că Barcelona a făcut pentru noi în sensul acesta mai mult decât Bucureștiul – iar de proiectele necesare diasporei nu este normal să se ocupe Bruxelles-ul. Am mai scris despre motivele pentru care un centru cultural in Barcelona nu va exista prea curând, disiparea și lipsa de coeziune a diasporei fiind și continuând să rămână scuza perfectă pentru dezinteresul autorităților (între timp a fost „emanată” chiar și o lege pentru înființarea centrelor comunitare, rămasă fără obiect în momentul în care s-a constatat că de fapt nu știu nici ei dacă au cu cine să facă parteneriatele în diaspora).

Vom urmări activitatea viitorilor parlamentari pe care îi vom sprijini și care promit proiecte specifice comunităților românești din Diaspora. Pentru început le sugerăm înființarea de birouri parlamentare itinerante în zonele cu emigrație numeroasă, pe modelul consulatelor itinerante, cu un program fix.

În Barcelona cel puțin, la RoBarna, le oferim un birou pe cheltuiala comunității. Oricare parlamentar de diaspora îl va putea folosi pentru a ține contactul cu alegătorii din Barcelona după alegeri, cu un program pe care promit să îl facem public.

26/10/201626/10/2016

Alegeri Moldova: la sfârșitul acestei saptămâni moldovenii își aleg președintele

Moldovenii au de ales între o formațiune socialistă, condusă de Dodon, cu rădăcini și sprijin fațiș de la Moscova și o partida pro-europeană, condusa de Maia Sandu. Partidul declarat pro-european a mai condus țara un număr de ani fără însă ca în acest timp să aibă loc reformele pe care le-a promis, ci dimpotrivă, scandalurile de corupție au ținut capul de afiș al publicațiilor ani la rând.

Pro-europenii au mari probleme în a convinge electoratul că în proximul mandat chiar vor face reformele pe care le promit, în condițiile în care au mai avut puterea, timp în care s-au întâmplat lucruri cel puțin ciudate din punctul de vedere al europeanului de rând – dacă ar trebui să amintesc doar de scandalul miliardului de dolari care a „dispărut misterios” din băncile Chișinăului – . Pare aproape o misiune imposibilă convingerea electorilor că de data asta interesele oamenilor de rând chiar vor fi apărate.

Pe de altă parte Dodon este pe valul unui 40% de intenție de vot în sondaje, sprijinit de la Moscova, iar cei 3 milioane de moldoveni rămași in țară – în condițiile în care emigrația se ridică dupa ultimele evaluări la 25% din populația activă – sunt tentați să îl voteze în amintirea vremurilor glorioase când Basarabia era gobernie sovietică.

Anunțul prin care omul influentului Plahotniuc spune că se retrage din cursă declarându-și sprijinul pentru principalul candidat pro-european, ia prin surprindere atât electoratul, care nu înțelege mare lucru din mișcarea omului de afaceri, cât și staff-ul de campanie al Maiei Sandu care vede în această mișcare un cadou otrăvit.

Oricare ar fi însă intenția de vot a fiecărui moldovean cu drept de vot, esențială este exprimarea lui, oriunde s-ar afla cetățeanul moldovean: emigrat la Moscova, în Europa de Vest, în România sau rămas acasă.

24/08/201624/08/2016

Scrisoare deschisa către Guvernul României: Avem dreptul la vot!

Un grup de asociatii informale din Diaspora a adresat marţi, 24 August 2016, o scrisoare deschisă Guvernului României, cerând concretarea măsurilor în vederea desfăşurării alegerilor parlamentare din acest an. scrisoare deschisa

În atenția Guvernului României, scrisoare deschisa

Avem dreptul la vot!

Cerem Guvernului Român să ia măsurile necesare pentru ca fiecare cetățean din disapora să își poată exercita dreptul la vot.

Am luat cunoștința cu îngrijorare de situația actuală privind votul prin corespondență – acest mecanism care, în teorie, ar trebui să permită tuturor cetățenilor români cu domiciliul în străinătate să își exercite dreptul constituțional de a vota.

Cerem Guvernului sa acționeze acum pentru ca situația de la alegerile precedente să nu se repete pentru milioanele de români aflați în diaspora. Atât Guvernul, cât și organizațiile românești din diaspora, pot – și trebuie – să facă cunoscute modalitățile de înscriere pentru vot și pot activ invita oamenii să se înscrie. Este de precizat că înscrierea nu se poate face în ajunul votului ci trebuie făcută cu mult timp înainte.

Dacă votul prin corespondență se anunță a fi un eșec – datorită unei legi aprobate de precedentul guvern în 2015 – suntem nevoiți să deschidem ochii cetățenilor și să vă facem cunoscută nemulțumirea noastră în privința numeroaselor incompatibilități pe care această procedură le include:

siguranța votului este compromisă de faptul că buletinul de vot este trimis în România ca o simplă scrisoare, fără confirmare de primire. Precizăm că Poșta Română pierde an de an un număr important de scrisori și alte servicii poștale nu sunt mai prejos – mii, zeci sau chiar sute de mii de scrisori se pierd anual in Uniunea Europeană.
confidențialitatea votului este compromisă prin faptul că votul fiecărui cetățean nu va fi secret. Pe plic se va afla numele fiecărui cetățean care a ales votul prin corespondență. ” Art 10 alin. (3) din Legea. 288/2015 prevede că plicul exterior în care sunt introduse buletinul de vot și certificatul de alegător are imprimat un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului”

Dacă în 2014 au votat 378.000 români din diaspora în turul doi, estimăm că în 2016 se va pierde un număr important de voturi – poate chiar 80%, dacă ținem cont de numărul extrem de mic al românilor din diaspora înscriși la ora actuală în Registrul Electoral.

În plus, accesibilitatea la urna de vot este compromisă exact ca și în anii precedenți de puținele secții de votare aprobate. Da, este inclusă posibilitatea unor noi secții de votare organizate de comunitățile de români, dar aceste noi secții trebuie să aibă un președinte ales care să participe în România la un training. Românii din diaspora care nu sunt afiliați politic sunt la muncă zi de zi și nu au timp și nici posibilități să participe la traininguri. Această prevedere procedurală va împiedica deschiderea altor secții de votare.

Referitor la crearea unor noi secții de votare, acestea sunt absolut necesare. Rugăm toți cetățenii români din diaspora să fie atenți ca secțiile respective să nu fie nici “fantomă” nici afiliate politic – căci exista asociații din diaspora care, din păcate, fac parte și din această categorie. Nu vrem nici să ne trezim cu secții unde se depune un vot la fiecare 2 secunde, nici cu secții unde întregul vot a fost invalidat din motive “procedurale”.

Acestea sunt doar unele dintre problemele votului prin corespondență care fac ca alegerile din acest an să se transforme intr-un EȘEC si mai mare decat cel din 2014.

Știm că structurile guvernamentale sunt împânzite cu funcționari care așteaptă revenirea la putere a anumitor partide – partide pentru care suntem niște alegători nedoriți în procesul electoral.

Știm că actualul Guvern a moștenit o lege gândită mai degrabă ca o piedică in calea votului diasporei, dar ambasadele si consulatele care funcționează cu banii noștri pot înmâna un formular de înscriere fiecărui cetățean care trece pragul. Consulatele si ambasadele pot afișa detaliile necesare, la vedere, in sediu, in așa fel încât fiecare cetățean să fie bine informat înainte de a lua o decizie. Aceste măsuri sunt simple, pot fi applicate imediat și nu sunt costisitoare. Deasemenea, ziarele diasporei pot publica detaliile necesare pentru inscrierea la vot.

Apreciem suplimentarea bugetului pentru alegeri anunțată de Guvern în data de 10 august și sperăm că acești bani nu se vor pierde prin buzunarele MAI și MAE si ale contractorilor. Acest gest ne dă speranțe. Este însă nevoie de o transparență absolută in folosirea acestor bani, și, mai ales, de gesturi concrete. Altfel, aceste fonduri alocate de Guvern cu sincera dorință de a rezolva problema alegerilor în diaspora vor fi topite de căpușele infitrate în sistem.

Încălcarea dreptului la vot datorită prevederilor legale necorespunzătoare va duce la nemulțumire și neîncredere. Lipsa continua si consistentă de considerație a guvenului față de românii din diaspora va genera reacții atipice și duce la erodarea rapidă a imaginii României. Vă reamintim că diaspora este, deocamdată, cel mai mare investor în economia României prin banii trimiși în țară (!) și, prin urmare, cerem să fim tratați corect, la toate nivelurile administrației.

Semnează:

Colectivul 2 Noiembrie
Canada Save Rosia
Dacia Libera
Diaspora franceză solidară cu România (români indignați)
Diaspora Românească Unită (Milano)
Romanian Worldwide Activists (Raw)
Românii din Italia – împotriva exploatării gazelor de șist (Milano)
Rosia Montana, Dublin
Rosia Montana, Paris
Salvati Rosia Montana – Madrid

05/08/201605/08/2016

Maria Ligor, despre obiectivele mandatului său pentru perioada următoare

Conferinţa de presă susţinută ieri de Maria Ligor, noul ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, a avut menirea să clarifice poziţia departamentului în subiectul procedurilor prevăzute de legea electorală care se va aplica la alegerile parlamentare următoare şi care sunt ajustările pe care ministerul le consideră necesare după evaluările făcute la începutul verii. Deasemenea, s-a referit la modul de lucru pe care Departamentul Pentru Românii de Pretutindeni şi-l propune pentru următoarea perioadă în relaţia directă cu diaspora.

În ceea ce priveşte Legea Electorală, ministra este de părere că „legea pe care acționăm în momentul de față, aș dori să subliniez, este o lege bună, este o lege bună pentru că, în raport cu ceea ce am avut anterior, aduce facilități suplimentare” numai că modalitatea de aplicare a prevederilor ei s-a dovedit ineficientă. Este clar că legea nu mai poate fi schimbată dată fiind proximitatea alegerilor, însă este posibilă ajustarea ei pentru a oferi şanse egale în vederea votului din Diaspora.

Mărirea numărului de secţii de vot în Diaspora

Legea din 2012 prevedea posibilitatea înfiinţării de secţii de votare acolo unde MAE considera că este necesar. Legea de anul acesta nu mai permite acest lucru şi s-ar putea întâmpla ca, de exemplu, „în Spania, de la 41 de secții de vot în 2012, să ajungem la 10 secții de votare în această toamnă”. Astfel că intenţia guvernului este să găsească posibilitatea de a mări numărul secţiilor de votare disponibile.

O altă lacună este că „în momentul actual, legea permite votarea pe liste suplimentare doar la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice”, fapt ce ar exclude din procesul electoral pe oricare dintre alegătorii care nu s-au înscris anticipat, din orice motive, în registrul electoral. „Modificarea pe care o propunem este tocmai aceasta, să se poată folosi listele suplimentare la toate secțiile de votare pe care le vom crea” mai spune doamna Ligor.

„un obiectiv, o dorință pe care noi am dori-o reflectată în modificarea avută în vedere, aceea de a introduce posibilitatea pentru cel care dorește să voteze să se poată înregistra în Registrul Electoral și electronic, online. Spun înregistrare în Registrul Electoral, nu vot online, ca să nu existe dubiu în acest sens”

Profesionalizarea departamentului pentru Diaspora

O a doua linie directoare în discursul doamnei ministru Maria Ligor a fost propunerea rutei de parcurs pe care departamentul pe care îl conduce şi-o propune. „Dorim ca în activitatea departamentului să se regăsească acele elemente concrete, acele preocupări concrete ale românilor care trăiesc în afara țării și să stabilim împreună cu ei o agendă comună. Deci, nu ne propunem să definim la București o agendă de priorități, care să nu reflecte preocupările reale ale românilor care trăiesc în afara țării. În acest scop suntem în proces de evaluare, de analizare a modului în care a fost aplicată strategia de activitate a departamentului”. O direcţie de urmat va fi „profesionalizarea echipelor […] pentru că trebuie să ne așezăm într-o logică, cum spuneam, profesională și să construim cu adevărat pe baze solide și să avem în vedere predictibilitate în ceea ce facem” şi, de asemenea poziţionarea ca partener de dialog pentru diaspora.

O altă preocupare în activitatea acestui Departament pentru perioada următoare „va fi susținerea drepturilor românilor care se află în situație de migrație, de mobilitate, cum îi spunem noi, îndeosebi în Europa; și, în acest context, situația românilor din Marea Britanie va reprezenta un punct de maxim interes” cu preponderenţă urmărind „riscul de exploatare prin muncă” care poate fi prezent în viaţa de zi cu zi.

Contribuţia femeii românce la conservarea identităţii

Un alt punct atins în conferinţa de presă „este punerea în evidență, în valoare, a contribuției pe care femeile românce din străinătate o au tot în conservarea identității, în transferarea pe mai departe a elementelor de cultură națională, de identitate națională, dar și prin participarea pe care o au în foarte multele proiecte de voluntariat, atât în ceea ce privește promovarea culturii, imaginii României, și în proiecte sociale”, insistând pe ideea că „a sosit timpul ca rolul femeilor să fie mai clar recunoscut în ceea ce privește realitatea din diaspora„.

„O prevedere, de altfel legală, o obligație pe care legea o creează pentru Departament, este aceea de a facilita înființarea unui muzeu al diasporei” a mai adăugat Maria Ligor.

22/05/201624/05/2016

300.000 de euro. Este bugetul alocat pentru Congresul Emigratiei.

Anunţatul Congres al Romanilor de Pretutindeni ameninţă că va avea loc în sfârşit, în luna iunie. Anul acesta. Anunţat prin Legea 299 încă din 2007, într-un anotimp la fel de electoral ca cel de acum, se defineşte ca fiind locul unde diaspora şi reprezentanţii politici ai ţării se vor întâlni într-o tentativă de a găsi odată pentru totdeauna răspunsul la întrebarea: ce este diaspora şi ce vrea ea? A fost nevoie de 11 ani de gestaţie, presupunând ca anul acesta va avea totuşi loc prima ediţie; un proces lent, dureros şi cam anapoda. 11 ani afară sunt mulţi ani, o viaţă de om. Suficient timp să-ţi organizezi viaţa în lumea nouă, în aşa fel că începi să nu îţi mai fie foarte clară întoarcerea.

Atenţia de care se bucură congresul emigraţiei în rândurile românilor de afară este însă redusă, neîncrederea în buna credinţă a iniţiatorilor şi în special puţina credibillitate a proiectului în sine fac ca înverşunarea demonstrată de partizanii manifestării să provoace mirare. Colegii de la o publicaţie românească din diaspora cred cred că vinovate pentru lipsa de interes sunt asociaţiile din comunităţi şi cred ei că au identificat şi markerul care va scoate la lumina cu acest prilej păcatul pe care ei îl numesc asociaţionism românesc. Pe scurt, ei cred că diaspora suferă de o inflaţie de asociaţii, cu puţini membri activi, înfiinţate în scopuri pur mercantile (de genul organizării de spectacole, de exemplu) sau având ca scop exclusiv sifonarea banilor de la DRP. Ei sunt de parere că diaspora nu are lideri capabili sa strângă cele 250 de semnături necesare pentru obţinerea acreditării la Congres (iniţial legea prevedea 500) şi că liderii acestor asociaţii îşi vor demonstra astfel slăbiciunea.

Să nu ne grăbim totuşi să îi scoatem în piaţa publică şi să îi omorâm cu pietre. Până una alta, multe sau puţine, asociaţiile sunt singurele mostre reale de coagulare a comunităţii. Sunt poate germenii unei viitoare comunităţi româneşti din diaspora care, neavând vechimea celei marocane din Spania sau algeriene din Franţa, nu are lideri şi nici revendicări clare la nivel comunitar. Nu este diferită situaţia nici în ţară dealtfel; aşa cum Romania are puţini spre deloc lideri recunoscuţi, -nu mă refer aici la vârfurile pe care politica momentului le scoate în faţă- nici diaspora neorganizată nu îi are. Sau poate că îi are dar nu îi consideră ca atare.

Pe aici pe afară românii nu au o uşurinţă deosebită pentru socializare, nu se grăbesc să se cunoască între ei, sunt mulţumiţi că se lasă în pace unii pe alţii, astfel că este dificil să formeze comunităţi reprezentative, este nevoie de ani pentru a testa grosimea pielii cuiva şi multă tărie de caracter pentru ca cineva sa poată fi recunoscut ca exponent comunitar. Un rol important aici îl are şi faptul că fiind cu gândul la casa pe care tot gospodarul o munceşte vară de vară, în concediile din ţară, nu îi arde de comunitatea din Spania unde trăieşte de fapt 11 luni pe an. El are comunitatea lui, aia de acasă, sau asta e ce crede el.

Si totuşi, fiecare dintre noi cunoaşte pe cineva caruia îi spune să trăiţi dom’ profesor, pe negustorul de la alimentara românească caruia îi trece pragul saptămânal, sau pe părintele de la biserica unde şi-a botezat copilul (încă un semn ca viaţa merge înainte, naştem copii, viaţa nu stă pe loc), pe cineva căruia îi poartă respect. Recunoaşterea se obţine greu iar eu, personal, nu ştiu pe nimeni care sa aibă şi vanitatea de a fi reprezentant al comunităţii româneşti din zona unde trăiesc. Remarc totuşi că în vremea din urma se înmulţesc locurile în care oamenii se adună cu plăcere, chiar dacă este doar pentru o petrecere, concert, nuntă sau grătar de mici. Până de curând lucrul ăsta nu se întâmpla. Poate părea puţin lucru însă este un pas în escaladarea treptelor piramidei necesităţilor, o etapă care va duce poate către viaţa socială comunitară care, abia în acel moment, îşi va găsi reprezentanţii şi îşi va defini nevoile.

Nimeni nu ştie ce ar putea să vrea comunitatea din diaspora de la politica românească. Se ştie doar că cei care o compun şi-au făcut un rost în străinătate fără ajutorul parlamentarului dâmboviţean şi nu îi datoreaza nici macar respect politicianului ‘de turno’. Demersul gazetarului citat seamănă a încercare de a găsi justificări anticipate pentru un previzibil fiasco al viitorului congres. Vor participa la congresul emigratiei din partea politichiei româneşti TOŢI. Vor vrea să dea bine la poză în vederea alegerilor din toamnă, lucru care nici măcar nu este de condamnat, poate în felul acesta aflăm în sfârşit cine ne sunt parlamentarii care ne-au ‘reprezentat’ în legislatura trecută. Pentru că în 4 ani i-am identificat cu greu.

Poate că, după parlamentarele de anul ăsta, cei care vor câştiga circumscripţiile de diaspora vor ieşi în faţă, să se prezinte cel puţin. Pentru că justificarea comodă ‘ştiţi, voi sunteţi foarte mulţi iar noi doar 6’ sună a glumă proastă. Şi, de ce nu sunteţi mai mulţi??

300.000 de euro bugetaţi pentru congresul emigratiei sunt mulţi bani. Ar trebui să se poata justifica cheltuirea lor, pentru dacă nu, se dovedeşte că oamenii au dreptate sa fie suspicioşi, să îi bănuiască de interese obscure pe organizatori, va fi greu de dat vina pe Diaspora care ~~nerecunoscatoarea~~ se dovedeşte circumspectă odata în plus.

03/05/2016

Regele Spaniei dizolvă Congresul pentru prima oară în istoria modernă

Regele Felipe semnează astăzi decretul privind repetarea procesului electoral care va avea loc în ziua de 26 Iunie 2016 iar Rahoy crede că Spania va avea un guvern nou la sfârşitul lunii Iulie.

Pentru prima dată de la aprobarea actualei constituţii monarhul se găseşte în situaţia de a dizolva parlamentul şi de a convoca noi alegeri. Aceasta pentru că după 60 de zile de negocieri niciunul dintre candidaţii propuşi de către partide nu a întrunit voturile necesare din partea Congresului pentru a forma noul guvern.

Termenul s-a împlinit ieri, 2 mai, două luni de la prima încercare de acord pe care a făcut-o Pedro Sanchez, liderul socialiştilor şi care s-a soldat cu un eşec.

Cele patru partide mari care formează majoritatea în congres PP, PSOE, Podemos şi Ciudadanos, nu au reuşit să se pună de acord pentru formarea noului guvern. Premier interimar, liderul popularilor Mariano Rahoy, crede că noile camere ale parlamentului vor fi constituite în jurul datei de 20 iulie pentru ca, în primele două săptămâni ulterioare, majoritatea câştigătoare la noile alegeri să poată impune un premier.

Privind calendarul pe care Rahoy îl prezintă deducem că liderul şi candidatul PP la funcţia de Prim Ministru este optimist în ceea ce priveşte câştigarea alegerilor. Crede că perspectivele electorale pentru partidul său sunt mai bune acum decât la alegerile din Decembrie chiar dacă evaluările agenţiilor specializate în sondarea opiniei publice afirmă contrariul.

Pare în continuare evident faptul că niciuna dintre formaţiunile politice spaniole nu vor avea un număr suficient de parlamentari în cele două camere pentru a putea forma guvernul. De aceea se vorbeşte despre un viitor pact; unul dintre ele ar putea fi între PP şi Ciudadanos. Rămâne de văzut dacă o eventuală apropiere de Ciudadanos după alegeri va avea succes. De moment un astfel de pact este congelat. Rahoy şi Rivera au participat la un eveniment public organizat la Comunidad de Madrid şi nici măcar nu s-au salutat.

14/04/201615/04/2016

PNL a calcat pe grebla

Aveam un coleg pirpiriu, trăise greu, slăbuţ vai mama lui, din familie numeroasă, era ţinta predilectă a şmecherului de rând din recreaţie. Din plictiseală ăsta îşi aducea aminte că e dator cu o scatoalcă peste ceafa pirpiriului, care s-a umplut de ură împotriva universului şi a pus mâna pe o cărămidă crăpându-i ţeasta colegului său.

Să te fereasca Dumnezeu de furia neputinciosului.

Un fior rece pe şira spinării am simţit la anunţul PNL privind numele candidatului la primăria capitalei, nu mi-aş fi imaginat că partidul se poate preda, cu arme şi bagaje, unui îndârjit. Partidul este în criză de imagine şi are nevoie de un motor care să-l scoată din mâzga în care nu l-a băgat nimeni, drept pentru care alege cea mai nefericită variantă dintre puţinele pe care le avea: propune ca vector de imagine un domn perceput ca naţionalist-extremist declarat. Să nu uităm că din fotoliul de primar al unei capitale europene se ajunge uşor în poziţia de candidat la preşedenţie, vezi Băsescu sau Chirac în Franţa.

Marian Munteanu este un personaj. Îndârjit, uşor sinistru. Multe lucruri din biografia sa nu se potrivesc cu fotografia, există episoade obscure, asocierea cu nume notorii din zone nu tocmai transparente din viaţa publică, Virgil Magureanu este numai unul dintre ele, dau de gândit. Să dai pâinea şi cuţitul pe mâna unuia care îţi provoacă frisoane, doar pentru că propria organizaţie nu poate produce un lider credibil netrecut pe la DNA, mi se pare a semăna cu disperarea înecatului, pentru care orice creangă pare un colac de salvare.

Comentariile se învârt în jurul temerii că naţionalismul este un concept cu două tăişuri, poate fi o idee bună dar care poate, de asemenea, să pârjolească totul în urma lui dacă nu este temperat. Semnalele sunt abundente şi prezente peste tot în media, de la naţionalismul alimentat politic ca instrument pentru atingerea unor obiective de moment, trecând prin naţionalismul de extracţie religioasă ca ripostă a păturii habotnice a credincioşilor la criticile adresate reprezentanţilor bisericii ortodoxe pentru derapajele spre risipă a banilor publici.

Atmosfera se încadreaza în aerul de cetatate asediată pe care îl respiră de câtva timp Europa, evenimente ca atentatele de la Paris sau Bruxelles, valurile de migranţi sau cazul Bernavet provocând sentimente de nesiguranţă, chiar de repulsie faţă de occidentul pe care l-am divinizat până nu de mult. Poate că reciclarea lui Marian Munteanu se încadrează în efectul de contaminare care vine peste noi din Europa însă continui să cred că soluţia la eterna criză nu trece prin înarmarea pirpiriului.

Fundamentalism? încă nu am ştiut ce înseamnă exact dar suntem pe cale sa aflăm. Intre timp, PNL a călcat pe greblă. O să doară.

L.E. alte opinii şi aici

27/02/201625/07/2016

Informare despre votul prin corespondenţă – Barcelona

Şedinţa de informare care a avut loc duminică la Consulatul Romaniei la Barcelona a fost una oarecum inedită. Pentru numărul oficialilor prezenţi, pentru temele abordate şi datorită componenţei delegaţiei oficiale prezente.

Au fost acolo MAE prin dl Ministru Dan Stoenescu, experţi din departamentul tehnic însărcinat să facă să funcţioneze sistemul propus de legea votului prin corespondenţa dl. Iulian Alexandru Ivan –Director la directia control electoral, instruire si coordonarea activitatii in teritoriu –Autoritatea Electorale Permanenta ROAEP şi dl Cristian Petraru – Sef Departament la Departamentul de Organizare a Proceselor Electorale –Autoritatea electorale Permanenta ROAEP- precum şi un reprezentant al parlamentului dl Aurelian Mihai deputat PNL.

Numărul mare al oficialilor care au făcut deplasarea la Barcelona denotă intenţia unei acţiuni de promovare de amploare şi credibilă a legii privind votul prin corespondenţă. Nu discutăm aici dacă obiectivul acţiunii merită efortul, păstrându-ne rezervele privind utilitatea implementării procedurilor votului prin corespondenţă, prezentată ca fiind o alternativă viabilă la votul tradiţional, în încercarea de a se evita disfunctionalităţile pe care sistemul electoral le-a demonstrat la precedentele alegeri.

Reprezentantul MAE din departamentul care se ocupă de implementarea sistemului descris în legea de organizare al votului prin corespondenţă a explicat destul de exact procedurile, beneficiile şi limitările pe care votul prin corespondenţă le presupune. Trebuie spus ca procesul este cel rezultat din hotărârile parlamentului, ne place sau nu.

Vizita ministrului delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, la Barcelona, Regatul Spaniei

Sistemul presupune înregistrarea cetăţeanului în listele MAE cu mult timp inainte de vot, procedura de corespondenţă utilizând plicuri securizate cu imprimatele necesare votului obligând la comunicarea unei adrese poştale fixe. Asta poate fi o problemă în condiţiile în care mulţi dintre noi schimbă două adrese pe an.

Pe de alta parte, votul trebuie introdus în plic şi trimis cu cîteva zile înainte de data efectiva a votului şi asta este cu adevărat o problemă. Trebuie să fii foarte hotărât pe cine vrei sa votezi pentru că nu vei prinde nici macar partea finala a dezbaterilor electorale şi nici nu te mai poţi răzgândi odata votul trimis.

Există de asemenea posibilitatea, prevazută în noua lege electorala, de înfiinţare a unor secţii de votare suplimentare, condiţia fiind ca cel puţin 100 de persoane să o solicite. Şi aici ar fi de spus că există condiţii specifice care trebuiesc îndeplinite, una dintre ele fiind aceea că se poate vota doar acolo odată ce te-ai înscris.

Această ultimă prevedere a legii este probabil cea mai utilă în ceea ce ne priveşte, rămâne de văzut în ce masură va putea fi aplicată având în vedere că presupune un mare efort logistic din partea consulatului şi a comunităţii de români din zona în care se vor înfiinţa chemată să se implice în organizarea secţiei de votare suplimentară.

Rămâne de văzut de asemenea care va fi noua metodologie de lucru aplicabilă colaboratorilor care se vor implica în comisiile electorale, metodologie despre care domnul ministrul spune că este în lucru.

22/02/201627/02/2016

Vizita ministrului delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, la Barcelona, Regatul Spaniei

Tip: Comunicat de presă
Data: 22.02.2016

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat duminică, 21 februarie 2016, la sediul Consulatului General al României la Barcelona, la o sesiune de informare cu privire la noile modalități de vot pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Întâlnirea de la Barcelona a avut loc cu ocazia unei vizite de două zile a demnitarului român în Regatul Spaniei, în perioada 19-21 februarie 2016. Oficialul a participat, de asemenea, la întâlniri cu șefii oficiilor consulare din Regatul Spaniei și Portugalia, precum și la o întrevedere cu reprezentanții comunității românești din zona Madridului.

Ministrul delegat, însoțit de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorității Electorale Permanente, s-a întâlnit cu membrii mediului asociativ și cei ai comunității românești din Barcelona pentru a discuta despre noile prevederi legislative și procedurale din domeniul electoral care vizează persoanele cu domiciliul sau reședința în străinătate.

„Vocea comunității românești din Spania este esențială și trebuie să se facă auzită la București. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă românii din Spania se prezintă la vot. În acest sens, îi invit pe toți românii din Spania să se înscrie în Registrul Electoral astfel încât diaspora să aibă posibilitatea să își demonstreze forța de a schimba România în bine”, a declarat oficialul român.

Ministrul delegat a subliniat și contribuţia importantă pe care o are comunitatea românească din Regatul Spaniei, mai ales la nivel social și economic, în această țară. Demnitarul a mai adăugat că participarea membrilor comunităţii în structuri de reprezentare politică şi administrativă, la nivel local şi central, este esențială pentru promovarea intereselor românilor în relaţia cu autorităţile spaniole.

Totodată, oficialul român a abordat posibilitatea organizării de cursuri facultative de limba română, pentru consolidarea legăturii tinerilor cu țara de origine, prin însușirea unor cunoștințe legate de istoria, limba și civilizația românească.

Vizita la Barcelona s-a încheiat cu participarea ministrului delegat la o slujbă religioasă organizată la Biserica Ortodoxă românească Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Barcelona, precum și la o discuție cu enoriașii prezenți la centrul social al parohiei ortodoxe românești.

16/02/201616/02/2016

Prezentare a unor acţiuni guvernamentale privind Diaspora – Madrid

Ambasada României la Madrid va fi, Vineri 19 Februarie, gazda unei sesiuni informative în care vor fi tratate doua subiecte:

– Modificările legislative din domeniul electoral și modalităţile de exercitare a dreptului la vot, destinate cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate în perspectiva organizării în acest an a alegerilor pentru Parlamentul României – în contextul intrării în vigoare a noii legi privind votul prin corespondență –

– Popularizarea noilor facilități oferite cetățenilor români solicitanți de servicii consulare, ca urmare a finalizării ultimei etape de implementare a Sistemului Informatic Consular (cunoscut sub denumirea generică E-Cons)

Primul subiect va fi prezentat de Ministrul Delegat pentru Relația cu Românii de Pretutindeni împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, având ca titlu „informare privind modificările legislative din domeniul electoral și modalităţile de exercitare a dreptului la vot, destinate cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.”

Cea de a doua temă propusă va avea în vedere „popularizarea noilor facilități oferite cetățenilor români solicitanți de servicii consulare, ca urmare a finalizării ultimei etape de implementare a Sistemului Informatic Consular (cunoscut sub denumirea generică E-Cons). Intrarea iminentă în funcțiune a ultimei componente a sistemului E-Cons va simplifica considerabil prestarea serviciilor consulare, întrucât va permite inițierea on-line a solicitărilor și va reduce implicit timpii de așteptare.” dupa cum specifică comunicatul oficial dat publicităţii ieri.

O situaţie concretă unde E-Cons îşi va găsi utilitatea în articolul acesta

În acest sens, la 19 februarie 2016 se vor afla la Madrid Ministrul Delegat, dl. Dan Stoenescu, și vicepreședintele AEP, dl. Dan Vlaicu.

16/01/201618/05/2016

Subiecte politice de urmărit în 2016

În articolul „Şase subiecte politice de urmărit în 2016” publicat de dilemaveche, Teodor Tiţă face o radiografie a stării politicii româneşti în perspectiva anului 2016 care va fi mai mult decât oricând unul electoral.
Interesantă prezentarea tabloului politic pe nişa noilor intraţi, a aspiranţilor la voturile unui electorat obosit şi neîncrezător:

„Vom verifica în 2016 dacă, într-adevăr, activismul politic românesc, amorţit de la mijlocul anilor ’90 încoace, cunoaşte cu adevărat un reviriment. Demonstraţiile de după Colectiv au fost un strigăt de frustrare, nu un model de organizare, dar au avut, totuşi, consecinţe. Prima e retragerea temporară a partidelor „clasice“ din Guvern.

O a doua este o firavă renaştere a interesului pentru politică. Sînt organizaţii ca Iniţiativa România (aflată la intersecţia dintre Uniţi Salvăm şi M10) care merg pe un drum asemănător Alianţei Civice – presiune publică pentru reformă. Sînt alte grupuri, cum e bizarul i74, care încearcă să se transforme în partid fără să fie clar de ce.

Mai importante decît acestea sînt partidele regionale care au şansa acum să provoace cutremure în plan local şi, eventual, să provoace schimbări pornind de la firul ierbii. Peste ele vin partidele dreptei mici (MP, M10, ALDE), care sînt la primul test major (locale + parlamentare).

Din păcate, politica de alianţe a partidelor mari va aduce din nou în Parlament partide care nu au ce căuta acolo. Ăsta e un subiect prea puţin studiat. UNPR nu ar fi fost posibil fără partidele mari. La fel şi fostul PC.

Foarte probabil, şi anul ăsta stînga va rămîne nereprezentată. Incapacitatea funciară a activiştilor stîngii de a se organiza va lăsa din nou spaţiu liber unui PSD care poate fi orice, numai partid de stînga nu.”