8 septembrie – Nasterea Maicii Domnului. Ce nu ai voie să faci de Sfânta Marie Mică

Nasterea Maicii Domnului

La data de 8 septembrie este sărbătorită nasterea Maicii Domnului, una dintre cele mai emblematice figuri feminine ale creştinătăţii.

În această zi, credincioşii merg de dimineaţă la biserică pentru a asculta slujba şi pentru a se închina Domnului. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

Născută într-o familie de creştini, Fecioara Maria a fost răspunsul rugăciunilor părinţilor ei, Ioachim şi Ana. Aceştia, înaintaţi în vârstă, au fost asupriţi şi consideraţi blestemaţi din cauză că nu puteau avea un copil. Ioachim şi Ana s-au rugat cu tărie şi neîncetat ca Dumnezeu să le dea un prunc. Mesagerul Domnului a fost Îngerul Gavril care le-a vestit că ruga lor a fost ascultată de Dumnezeu şi că le va da un copil, pe care au botezat-o Maria.

satelit televizor

Cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, sunt: Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea maicii Domnului (15 august).

Tradiţii şi obiceiuri:

Pe 8 septembrie, de Nasterea Maicii Domnului, nu se face nicio treabă în gospodărie, nu se coase şi nu se spală rufe. Tradiţia spune că femeile care îşi doresc un copil, dacă se roagă în această zi, sunt mai ascultate ca oricând.

O altă superstiţie românească spune că persoanele care mănâncă gătit la foc în aceste zile îşi pot atrage asupra lor boli.

Marele Festival al Trandafirilor de la Reus

festivalul trandafirilor

Pentru cei care trăiesc de mulţi ani în Spania, 1.000 de români adunaţi la un loc, spectatori sau participanţi la un festival de folclor, este un spectacol în sine. Este meritul organizatorilor „Festivalului Trandafirilor” de la Reus de Rusalii, Sâmbăta 18 iunie și Duminică 19 iunie, de a fi atins acest record.

Organizat în Parcul „dels Pescadors” din Cambrills pe o vreme excelentă, cu sprijinul nemijlocit al primăriei locale, al domnului primar Carles Pellicer Punyed, Festivalul Trandafirilor a adus în faţa publicului numeros interpreţi îndrăgiţi de muzică populară şi ansambluri de dansuri populare ale românilor din mai multe comunităţi spaniole.

Muzica populară a invadat staţiunea de pe litoralul catalan făcând deliciul turiştilor în aceeaşi măsură ca şi spectatorilor iubitori de folclor cărora le-a fost destinată manifestarea. Atmosfera de festival popular a fost întregită de grătarele de cărbuni pe care au sfârâit pe tot parcursul zilei micii, pastrama şi cârnaţii tradiţionali pentru care s-a stat la coadă de la început până după tombola cu premii care a încheiat festivalul.

dracula tarragona

Horele în care s-au prins participantii au dat măsura plăcerii şi chefului de petrecere cu care publicul numeros a ţinut să participe la spectacolul total şi la atmosfera extraordinară susţinută de interpreţii şi dansatorii populari prezenţi.

festival cambrils tarragona
Foto: DJ MYK Studio

Capul de afiş a fost ţinut de îndrăgita interpretă de muzică populară Angela Rusu invitată special pentru eveniment din România care s-a declarat impresionată de publicul cald şi amator de distracţie prezent în număr atât de mare la spectacol. Aceasta a susținut un concert extraordinar în prima zi a festivalului, în data de 18 iunie iar în cea de a doua zi de festival a încântat publicul prezent în Parcul dels Pescadors cu un recital exclusiv şi antrenant.

angela rusu tarragona

„Sunt pentru prima data în Tarragona, o zona foarte frumoasă, plină de români frumoşi. Ţin să mulţumesc sponsorilor care au susţinut şi sprijinit acest festival şi să vă felicit pentru că sunteţi cu sufletul alături de tradiţiile şi obiceiurile noastre româneşti. Mulţumesc dlui. Dan Ancu pentru invitaţie şi brandului Moş Ion din Tarragona în mod special şi revistei RoBarna care aţi fost la înălţime. Sper cu tot sufletul să ne revedem la urmatoarea ediţie a celui mai mare festival de muzică şi dansuri populare din Catalunya –Festivalul Trandafirilor” a declarat pentru RoBarna Angela Rusu.

angela rusu tarragona 2

Au susţinut recitaluri ansambluri de dansuri populare din toată Catalunya: Zestrea Romanească din Castellon, Luceafărul din Tarragona, Acasă din Zaragoza și Plaiuri Românești din Lleida.

dansuri populare

Interpreții de muzică populară: Cristi de la Vâlcea, Elena Bosînceanu Cristinel Gidoiu, Vasile Ciupec, Mircea Rezeș, Marius Mandocu, Emil Cristinel Bagneanu, Marcel Tomoiagă, Vasile Tivadar, Ani Șocai, Marius Mandocu care au interpretat melodiile indrăgite din repertoriile proprii sau din folclorul universal românesc.

festival reus cambrils

Prezentatorii spectacolului au fost Ștefan Velic și Elena Bosînceanu.

Evenimentul a fost coordonat de Dan Ancu – președintele Asociației Socio-Culturală a Românilor din Tarragona „Mihai Eminescu” care ne-a vorbit despre efortul care a stat în spatele organizării acestui eveniment: „Organizarea unui astfel de eveniment presupune o muncă istovitoare pe care din fericire nu am făcut-o singur, am făcut echipă cu colegii mei Doina Ponea și Dinu Vieru şi m-am bucurat de sprijinul preotului Vasile Băltăreţu de la Parohia Ortodoxă din Tarragona. Când am văzut satisfacția românilor pe chip, starea lor de bine, am zis că a meritat tot efortul. Am trăit intens atât muzica populară cât și bucuria lor. Am dansat împreună cu ei. Am vrut să ofer artiștilor români din Spania posibilitatea de a fi alături de conaționalii lor, o şansă de a fi promovați. Îmi doresc ca la ediţia de anul viitor participarea să fie şi mai numeroasă ca număr atât din partea artiştilor invitaţi cât şi a spectatorilor”

tombola digimobil


Pentru că manifestarea nu ar fi fost posibilă fără sprijinul sponsorilor festivalului, îi menţionăm:
– Magazinele alimentare romaneşti Moş Ion din Barcelona şi Tarragona –Europrod Distribution SL;
Digi Mobil Barcelona;
MaxDSS Televiziune Românească prin Satelit Barcelona;
– Magazinul Alimentar Bucureşti din Reus;
– Bar- Restaurant PK2 din Torredembara ;
Crama Dracula din Barcelona ;
Ingrid Hodivoianu – Traducător;
Caravana România Transilvania – Kurtos Calacs;
Parc Lounge.
Premiile la tombola au fost asigurate de:
Digi Mobil Spania;
Max DSS Barcelona;
– Magazinul Mos Ion;
Ingrid Hodivoianu-traducator ;
Taller Pintura –pictor;
Parteneri Media:
– Revista RoBarna Barcelona
DJ MYK Studio


 

Ia Mândră Românească

ia mandra romaneasca

Când au fost întrebaţi de ce poartă ie pe sub veston înainte de a intra în luptele din primul război mondial, acum aproape 100 de ani, soldaţii au răspuns că dacă va fi să moară se va şti de unde provine fiecare dintre ei după modelele cusute pe cămaşa tradiţională, pe ia ţesută de mâinile mamelor şi iubitelor rămase la vatră.

E uşor de înţeles astfel de ce cămaşa de borangic cusută cu motive florale sau geometrice specifice fiecărei regiuni ale ţării este un semn de identitate. Cei care ştiu identifică dintr-o privire zona din care provine iar specialiştii numesc fără greş până şi comuna sau satul în care s-a ţesut veşmântul.

Ia se poartă uşor, cu mândrie, e simplu să fii frumoasă îmbrăcată în borangic. Aşa cum nu există mireasă urâtă, ia aduce cu sine o stare de spirit, şlefuieşte nestemate. Au remarcat potenţialul acesta efervescent creatori de modă universali ca Yves Saint Laurent sau pictori de anvergura lui Matisse.

ia mandra romaneasca regina maria
Regina Maria înveşmântată în ia tradiţională

Din toate aceste motive şi alte o mie, ne bucurăm de sărbătoarea straiului naţional românesc, astăzi 24 Iunie şi vă invităm să vă imaginaţi îmbrăcând o ie, în speranţa că vă veţi dori o fotografie pe pagina dumneavoastră socială subliniindu-vă frumuseţea. Puteţi de asemenea să participaţi cu fotografia dumneavoastră la concursul nostru care se desfăşoară pâna la sfârşitul săptămânii. Voturile prietenilor vă vor recompensa garantat.

Ce poate fi mai Acasă decât atât?

Sarbatoarea Rusaliilor

Sarbatoarea Rusaliilor

Sărbătoarea Rusaliilor

Cuvântul „Rusalii” vine din latinescul „rosalia”, care înseamnă sărbătoarea rozelor. Sărbătoarea Rusaliilor sau Coborârea Sfântului Duh este o sărbătoare creștină care se prăznuiește în duminică de la 50 de zile după sărbătoarea Sfintelor Paști. Sărbătoarea Rusaliilor este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creștine, întrucât în această zi, în urma predicii rostite de către Sfântul Apostol Petru, s-au alăturat creștinismului 3000 de suflete, ce au format astfel, prima comunitate creștină din Ierusalim, adică nucleul Bisericii de mai târziu.

În această zi Sfântă, se comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos. Duhul sfânt a coborât asupra Apostolilor sub forma unor limbi de foc. Apostolii au început atunci să vorbească despre învățătura Mântuitorului în diferite limbi străine . Din acel moment, Apostolii au început să săvârșească minuni dumnezeiești și să raspandesca învățătura creștină în lume. După ce S-a pogorât asupra Apostolilor, Sfântul Duh rămâne pentru totdeauna prezent, viu și activ în Biserca Creștină. Sfântul Duh ne învață adevărul și ne călăuzește pașii și voința spre tot ceea ce este bun și plăcut lui Dumnezeu.

În mitologia română, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. Nu se cunoaște originea acestui mit, „iele” nefiind un nume, ci pronumele personal feminin „ele”, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sărbătoarea creștină postpascala a Cinzecimii și devenită Duminica Rusaliilor.0

În tradiție se spune că, cei care nu țin sărbătoarea de Rusalii vor fi pedepsiți de Iele. Acestea le vor luă mințile sau îi vor schilodi. Rusaliile, cunoscute în mitologia românească sub numele de Iele, sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducție, sălășluiesc în văzduh, munți, peșteri, păduri și pe malul apelor și cascadelor.

Pe timpul nopții, în lumna lunii, se spune că Rusaliile se scăldau goale în izvoare. Sunt temute mai ales dansurile ielelor. Dansul lor este numit „Hora Ielelor”. Acestea adoră să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoței la glezne și sunt acoperite pe alocuri de voaluri subțiri, transparente. Dansul lor este unul magic, bogat în taine și simboluri de neînțeles pentru muritori. Ielele nu fac rău celor care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. O superstiție spune că, dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber, sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor.

În sâmbăta Rusaliilor se sărbătoresc „Moşii de vara”, un moment important al cultului morților de la noi. Pe vremuri, există credința că sufletele celor morți părăseau mormintele în Joia Mare, zburând slobode ori pre-umblându-se printre cei vii, în timpul celor 50 de zile, după care se reîntorceau în lumea de dincolo. Pentru că această întoarcere să se petreacă fără evenimente neplăcute, se țin anumite ritualuri de îmbunare a spiritelor celor morți. Oamenii împodobesc cu ramuri de tei gospodăriile, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori, sunt aprinse lumânări, iar la porțile cimitirelor se întind mese cu flori, cu colaci și vin, iar preoții satelor oficiază slujbe de pomenire.

Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Căluşarilor este cunoscut că fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit “Dansul Ielelor” ce i-a luat minţile. Dansul Căluşarilor este un dans păstrat din vechimi şi care urmăreşte să îndepărteze vrajă picurată peste cel sedus şi să pună pe fugă ielele.

Festivalul Trandafirilor – Tarragona

Festivalul Trandafirilor - Tarragona

Sâmbătă 18 şi Duminică 19 Iunie 2016, La Reus, iubitorii de muzică populară, dans şi tradiţii româneşti din Catalunya sunt invitați la Festivalul Trandafirilor – Tarragona, cel mai mare festival al muzicii şi dansurilor populare româneşti din Catalunya, conform organizatorilor . Pe parcursul a două zile ansambluri de dansuri populare şi interpreţi de muzică populară vor susţine recitaluri şi spectacole în cadrul festivalului. Asociaţia Socio Culturală a Românilor din Catalunya „Mihai Eminescu” patronează, de Rusalii, manifestarea dedicată muzicii şi dansurilor populare tradiţionale.

Sâmbătă, 18 Iunie 2016,

Festivalul va fi deschis de concertul extraordinar susţinut de îndrăgita vedetă a muzicii populare Angela Rusu. Interpreţii de muzică populară Elena Bosanceanu, Cristi de la Vâlcea, Marcel Tomoioagă şi Vasile Tivadar vor susţine recitaluri.

Locaţia este Sala Reus Concerts situată în C. Alcolea del Pinar, 125, Reus, de la orele 19,00,

Intrare generală: 15 euro

Duminică, 19 Iunie 2016,

În a doua zi de festival,  de la orele 12, ansamblurile de dansuri populare Zestrea Românească, Luceafarul, Acasa Zaragoza şi Plaiuri Româneşti din Lleida vor evolua în cadrul festivalului. Interpreţii de muzică populară Vasile Ciupec, Cristi de la Vâlcea, Elena Bosînceanu, Marcel Tomoiagă, Vasile Tivadar, Emil Băgneanu, Ani Socai vor interpreta melodiile îndrăgite din repertoriile proprii.

Îndrăgita Angela Rusu va cânta de asemenea duminică pe scena din Parcul Pescarilor din Cambrils.

Locaţia este Parc del Pescador CAMBRILS

Intrare generală: 5 euro

Prezentatori: Elena Bosînceanu şi Ştefan Velic

Detalii la numerele de telefon: 635337821, 642846761, 662146439

Nota Organizatorilor:

‘- Vom avea parte de un spectacol pe cinste, cu invitaţi din toate colţurile ţării, dansatori şi cântăreţi. Duminică INTRAREA costă DOAR 5 EURO de persoană iar toate biletele vor participa la o TOMBOLĂ cu premii la care veţi putea câştiga: telefoane mobile, antene satelit româneşti, ceasuri de perete, cartele digimobil, produse alimentare, poze la minut cu artistul favorit si multe altele. Vom avea în incintă restaurante tipic româneşti precum şi grătare, kurtos kalacs şi multe alte surprize’ – Dan Ancu – Preşedintele Asociaţiei Socio-Culturale a Românilor din Catalunya Tarragona


Ansambluri de Dansuri Populare

Zestrea Românească

Înfiinţat în anul 2015 în cadrul Asociaţiei Europa Cultural Castellón, Ansamblul Zestrea Româneasca are ca scop principal păstrarea ş66i promovarea cântecului, dansului, obiceiurilor şi tradiţiilor populare specifice fiecarei zone etnofolclorice din Romanía. Cu o neţărmurită afecţiune faţă de folclor a fost posibil într-un interval de timp scurt punerea în scena a unui spectacol cu tematică precum şi a patru suite de dansuri din diferite zone ale României. (Transilvania, Muntenía, Oltenia, Moldova)

Trupa de dansuri ACASA

Înfiinţată în anul 2012. Instructori Radu Nicolae şi Sandu Dragomir. Din acest grup de dansuri fac parte români din toate regiunile folclorice ale Romaniei şi un spaniol. Grupul a instruit de-a lungul anilor peste 50 de dansatori, copii, tineri şi adulţi. Diploma de merit primită din parte partea DRP, diplomă de merit a AMICS Castellón pentru reprezentarea României la Semana Intercultural. Pe lângă spectacolele susţinute, Ansamblul Acasă a participat la evenimente cultural-artístice, reprezentând cu succes ţara noastră (Zilele Castellónului, Ofrenda de flori). Ansamblul va prezenta un program de cântece din zona Moldovei interpretate de solistul Vasile Ciopec (fost solist al Ansamblului Rapsozii Botoşanilor) şi dansuri din 4 zone ale României. Conducerea ansamblului este asigurată de Mihaela Luncan în colaborare cu Adrian Mihalcescu.

Plaiuri Româneşti din Lleida

Înfiinţata în anul 2015 în Lleida, Spania, este o formaţie de dansuri populare din care fac parte tineri frumoşi şi talentaţi din toate regiunile Romaniei şi care se caracterizează printr-o varietate interpretativă bogată acoperind un repertoriu variat provenit din toate regiunile ţării.

Grupul de Dansuri Luceafărul

A fost înfiinţat în februarie 2016 de Gheorghe Bălăşoiu şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi dansurilor româneşti din toate zonele ţării inclusiv Basarabia şi Moldova. „Indiferent de distanţa dintre ţara natală şi ţara în care locuim prezentăm cu succes tradiţiile strămoşeşti şi sufletul care preţuieşte voia bună şi mai ales sentimentul de libertate!” spune coordonatorul grupului.


Angela Rusu – „ardeleanca”

Angela Rusu s-a născut în zodia Racului, în 1974 la Gherla, în judetul Cluj şi are două fete (Larisa,21 ani şi Rebeca, 13 ani). Este absolventa a Liceului Teoretic `Ana Ipatescu` din Gherla (sectia Filologie-Istorie) şi a Şcolii Populare de Artă din Cluj-Napoca (clasa Canto-Muzica populara, prof.Cristina Jiman).

Debutul oficial al Angelei Rusu in lumea muzicii a avut loc pe 7 martie 2000. A fost angajata a Ansamblului `DOR TRANSILVAN` din Bistrita (2001-2003) .

Angela Rusu a lansat pana acum mai multe albume (‘Nu tine dragostea, ascunsa in inima ta’, ‘M-am imprietenit cu viata’, ‘Azi pun pret pe viata mea’, ‘Pacat omule, pacat’, ‘Inima mea de-ar grai’, ‘La multa lume-am cantat’, ‘Joacă omule si bea’, ‘Dor de mama, dor de tara’, ‘Asa este viata’, ‘Sculati boieri mari’ – Colinde).

Hit-ul sau intitulat ‘Tăte Şogoriţele’ a dat si numele albumului lansat la Casa de Discuri Electrecord.

Între soliştii de aici sau din altă zare, ea se personalizează firesc, prin timbrul vocal, stil de interpretare şi mai ales, prin repertoriu, acesta trebuind să fie pentru fiecare interpret, „averea” luată în traistă, cu sine, atunci cand a plecat de acasă. Angela Rusu ştie că repertoriul autentic traieşte din merindea sa, nu dintr-a altora. Un adevar staruie să fie spus: foarte puţini interpreţi din parţile Gherlei se pot lauda cu un album lansat sub culorile Electrecord!…

 

 

Inaltarea Domnului şi Pomenirea Eroilor Neamului


Inaltarea Domnului cade întotdeauna în Joia săptămânii a şasea după Paşti, la 40 de zile dupa Înviere. Înălţarea Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, despre care amintesc Constituţiile Apostolice.

În rânduielile bisericeşti, sărbătoarea Înălţării Domnului este de asemenea şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului. În toate bisericile, mănăstirile şi catedralele din ţară şi străinătate se face pomenirea eroilor români cazuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

Înălţarea la cer şi şederea de-a dreapta Tatălui, potrivit Părintelui Dumitru Stăniloae, reprezintă deplina pnevmatizare şi îndumnezeire a trupului Său omenesc, deplina umplere a lui de infinitatea dumnezeiască, deplina ridicare a lui la starea de mediu transparent neîmpiedicat al iubirii infinite a lui Dumnezeu în lucrarea ei îndreptată spre noi. Fără îndoială aceasta nu înseamnă şi topirea trupului lui Hristos în infinitatea dumnezeiască. Răstimpul dintre Înviere şi Înălţare a avut, pe lângă rosturile amintite, şi pe acela de a asigura pe ucenici prin acte sensibile (Hristos mănâncă cu ei), că a înviat, şi prin cuvinte, că va fi cu ei până la sfârşitul timpului, deci despre comuniunea Lui cu ei şi cu Biserica Sa.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


În popor, Inaltarea Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării, scrie Mediafax. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”.

Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul. Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.

În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă. Oamenii se salută în această zi cu formulele „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevarat s-a înălţat!”.

Tradiţia spune că femeile nu au voie să împrumute sare şi nici să dea foc din casă, penntru că altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântănă,

O vorbă din bătrâni spune că pentru a avea recolta bogată, semăntorile se fac până în ziua de Înălţare.

„Înălţarea nu scoate pe Iisus din comuniunea cu cei ce vor crede în El, ci duce, dimpotrivă, această comuniune la deplinătatea unei interiorităţi reciproce cu aceştia, datorită pnevmatizării culminante la care ajunge trupul Lui prin înălţare.” „Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”. Chiar dacă încă nu Se pogorâse Duhul Sfânt peste ei, aceștia petreceau duhovniceşte. Căci ei, care mai înainte stăteau încuiaţi (Ioan 20,19, 26), acum în mijlocul arhiereilor se aflau, şi nimic dintru cele ale vieţii acesteia nu este întru ei, ci toate defăimându-le, în templu îl lăudau „în toată vremea” pe Dumnezeu şi bine îl cuvântau. Să ne facem şi noi următori ai acestora şi să fim „în toată vremea”, în viaţă sfântă, „lăudând” prin viaţa aceasta „şi binecuvântând pe Dumnezeu”!

Pacea lui Hristos care covârșește toată mintea să păzească și sufletele voastre.

Hristos s-a Înălţat!

Unde şi la ce oră începe Slujba de Înviere – Barcelona şi Sabadell

slujba de înviere barcelona

Slujba de Înviere Barcelona 2016

Parohia Ortodoxă Română –Sf Gheorghe din Barcelona vă invită să luaţi parte la:

Slujba de Înviere – Barcelona

Sâmbătă, 30 aprilie 2016 începând cu ora 23,30 va avea loc la:
– Biserica Spitalului Sant Pau-Calle Antoni Maria Claret nr.258, Barcelona –

Parintele Protoiereu Aurel Bunda

vezi harta:


şi în Sabadell

Parohia Ortodoxă Română Sabadell – Sfânta Muceniţa Tecla Biserica Sabadell vă invită să luaţi parte la

Slujba de Înviere – Sabadell

Sîmbătă, 30 aprilie cu începere de orele 22,00 adresa bisericii:
– Calle Sant Juan nr 20, sediul Academiei Catolice, Sabadell, Barcelona

Părintele Virgil Cândea

vezi harta:


 

Săptămîna Patimilor

Săptămîna Patimilor

Săptămîna Patimilor – de la lume adunate (III)

Vinerea Mare și Sîmbăta Paștilor din Săptămîna Patimilor

„În Vinerea Mare și în ziua de Paști, pînă a răsări soarele, se scaldă în apă curgătoare, pentru a fi sănătos un an întreg. Se procedeaza așa: cînd se aude prima bătaie în clopotul bisericii, întri in apă zicînd:

Bună dimineața, Rîu mare, Domn Mare,
Am venit să mă speli de toate făcăturile,
De toate Fărmăcăturile,
De toate urîciunile,

Căci Maica Maria să vin aici m-a îndemnat
Și eu ascultare i-am dat.
Te rog de mă spală
Să fiu frumos (frumoasă),
Vesel(ă) și sănătos (sănătoasă).

Apoi, arunci în rîu cîteva boabe de grîu, îți faci semnul crucii și te pornești spre casă fără să privești în urmă, căci astfel toate relele se iau dupa tine. Acestea se fac în taină, fără a fi văzut de cineva.” (Molești, 1989; Maria Bălănuță, 63 ani)

„În Vinerea Mare, între orele doisprezece și două după-amiază, se scoate Sfîntul Aer din altar și este așternut pe o masă în mijlocul bisericii. Asta înseamnă că Iisus a murit. Aerul este o pînză din in, cu zigzaguri de aur. Pe pînza e brodat cu fire aurii chipul lui Iisus Christos cu cei doisprezece apostili în jurul lui (Aerul intruchipeaza trupul lui Iisus)…” (Suruceni, 1993; info Vera Iermurache, 66 ani)

„Vineri seara, oamenii se adună din nou la biserică. Serviciul religios din seara Vinerii Mari se face în cinstea îngropării Domnului. Toți sărută Sfîntul Aer din mijlocul bisericii. Către sfîrșitul slujbei, Sfîntul Aer este scos din biserică. El este dus de patru oameni. Din biserică sunt scoase steagurile, felinarul, crucea, icoanele. De fiecare din acestea atîrnă cîte un prosop. Cu aceste atribute, urmat de popor (toți cu lumînările în mîini), alaiul bisericesc înconjoară biserica de trei ori. Apoi, alaiul se oprește în ușa bisericii. Sfîntul Aer se ține sus, iar poporul trece pe sub el. Sfîntul Aer este pus din nou pe masă, în mijlocul bisericii, unde se află pînă la Ispas.” (Mileștii Mici, 1989; info. Maria Balmuș, 65 ani)

„Sîmbăta Paștilor e ultima zi a Postului Mare, adică Ajunul Sfintelor Paști. Femeile continua lucrul în casă. Bărbații se duc la cîmp. În această zi, ei trebuie să semene cît mai multă cînepă, să se facă frumoasă. Cînepa semnifică urzeala din care s-a făcut giulgiul ce a înfășurat trupul Domnului.” (Bardar, 1990; info Ana David, 70 ani)

„În această zi trebuie să termini toate lucrările pe care nu le-ai reușit în decursul săptămînii: se meșterește scrînciobul, dacă nu s-a meșterit pînă atunci, se face curățenie, se pregătesc bucate s.a. În Sîmbăta Paștilor se aduc acasă toate lucrurile împrumutate, căci, altfel, ori vei avea pierderi, ori te vei certa cu soțul. Începînd de sîmbăta și pînă după Săptămîna Luminată nu se împrumută de la nimeni nimic și nici nu se dă cu împrumut nimănui nimic.” (Suruceni, 1993; info. Vera Paschevici, 55 ani).

„Cum se întunecă, în ogrăzi, ba chiar și în cîmp, se fac focuri cu paie și stuh, pentru a alunga duhurile rele de pe lîngă casă.” (Ialoveni, 1993; info Alexandru Jalbă, 48 ani)

„Sîmbăta noaptea, pînă a pleca la biserică, pe masă, unde va avea loc ospățul în cinstea lui Iisus, se pune mormîntul Domnului. El se înfrumusețează după gust, iar la întoarcerea de la biserică, în Ziua Învierii Domnului, se pun în griu atîtea ouă sfințite, cîte persoane sunt în casă. E de dorit să fie din cele strînse la Joia Mare. Aceasta înseamnă că a sosit Sfînta Înviere.” (Ulmu, 1993; info. Parascovia Cristea, 53) .

Mai multă informație despre Sărbătoarea Paștelui și despre alte tradiții și obiceiuri din Moldova gasiți aici:

Urmăriți știrile „EstiMoldova”, urmăriți RoBarna!

Săptămîna Patimilor

Săptămîna Patimilor

Săptămîna Patimilor – de la lume adunate (II)

Așa cum am promis continuăm seria de articole despre tipicul Paștelui în Moldova.

Cîte ceva din cele ce trebuie de știut despre Săptămîna Patimilor:

Săptămîna Patimilor exprimă perioada de la Florii pînă în Sîmbăta cea Mare inclusiv. Conform rînduielilor canonice, în această săptămîna se ajunează pîna spre seara. Caracteristica esentială a acestei săptămîni sunt Deniile.

„La cîmp, lucrul continuă întreaga săptămînă, în afară de miercuri șsi vineri, care sunt zile seci și atunci nu se ară și nici nu se seamănă, căci nu răsare nimic, dar dacă și răsare, n-ajunge pînă la roadă. În această săptămînă, nu se toarce, nu se țese, nu se împletește, nu se croiește, nu se coase. Femeile fac curat, spală, pregatesc mîncare. Bărbații pleacă la lucru în cîmp, curăță ograda de gunoi, le ajută soțiilor.” (Ialoveni, 1989; info. Parascovia Patrașcu, 67 ani)

Joia Mare

„Joia Mare este o zi cînd creștinul nu-și vede capul de lucru. Înainte de răsăritul soarelui, oamenii fac focuri prin ogrăzi, aprind gunoiul de prin livezi, curăță pomii de omizi. Se zice că astfel se alungă răul din jurul casei.

Mai tirziu, femeile se duc la cimitir, curăță mormintele răposaților. Se dau de pomană colaci și covrigi copiilor și sugacilor. Nu se dau bani, e păcat.” (Ulmu, 1993; info. Parascovia Cristea, 53 ani)

„În Joia Mare, se strîng ouăle de la găini și se pun într-o trăistuță deoparte. Ele se consideră a fi lecuitoare, cu putere magică. Tot în această zi, se vopsesc ouăle. Se vopsesc în diferite culori, drept bucurie pentru copii. Însă cele strînse în Joia Mare numaidecît se vopsesc în culoare roșie, culoarea sîngelui Domnului și a Trupului lui. Ele sunt bune de leac. Găoacele de la aceste ouă se îngroapă în pămînt în coștireață, pentru ca găinile să fie ouătoare și sănătoase…” (Ruseștii Noi, 1993; info. Teodosia Cîrlan, 67 ani)

„Dacă ouăle pot fi vopsite și vineri, ba chiar și sîmbăta, apoi coptul pascăi se face numai în Joia Mare. E păcat să coci vineri . Iar sîmbăta s-ar putea să nu isprăvești tot lucrul și atunci te găsește Sfintele Paște cu mătura în mînă, ceea ce ii mare pacat…” (Milestii Mici, 1989; info Maria Balmus, 65 ani)

Pasca fiind coptura cea mai însemnată la cea mai însemnată sărbătoare de peste an – Paștele, este făcută din cea mai aleasa făină – făina din grîu, produsul cel mai de cinste.

Unele femei amestecă făina de grîu cu cea de păpușoi și pasca are un gust mai bun. Grîul e în cinstea mesei, iar popușoiul e sațul casei. Pasca se coace în forma rotundă, deoarece scutecul cu care a fost înfășurat Domnul Isus Christos era rotund. Și fiindcă mormîntul Domnului a fost de formă dreptunghiulara, se fac păști și de așa formă…” (Ialoveni, 1993; info Alexandra Armașu, 68 ani)

Ouăle se vopsesc cu buruieni. Și anume: pentru vopsirea ouălelor galbene se ia coaja de ceapă și coaja de pădureț. Cojile se fierb bine, apoi se pune zer în apă, după care se pun ouăle și se țin pînă capătă culoarea dorită. Pentru a afla culoarea vopselei, femeile fierb în ea mai întîi un singur ou, apoi și pe celelalte. Oul de încercare se sfințește și se dă copiilor să-l mănînce în ziua de Paști. Găoacea lui se păstrează la coardă, în casa cea mare. Se zice că această găoace, mai ales daca este roșie, aduce noroc în gospodărie.

Culoarea roșie iese din pojarniță și sovîrf. La fel, se fierb mai întîi buruienile, apoi se pune zerul și, în sfîrșit ouăle. Ouăle, de orice culoare ai vrea să le faci, mai întîi se vopsesc in galben, apoi în culoarea dorită. Verdele iese din sămînța florii-soarelui, din brăndușă, din urzică…” (Ulmu, 1993; info Parascovia Cristea, 53 ani)

Legenda ouălelor roșii

„Dușmanii lui Iisus L-au răstignit pe cruce și-și băteau joc de El în cel mai barbar mod. Istovit de atîta chin, Iisus a cerut apă, dar ei i-au dat oțet și urzici.

Maica Domnului, văzînd acestea, le-a adus călăilor un paneraș cu ouă, rugîndu-i să înceteze de a-L mai chinui. Dar jidovii și mai mult îl batjocoreau. Maica Domnului a pus panerașul cu ouă lîngă crucea pe care era răstignit Fiul ei și plîngea. Sîngele curgea din rănile lui Iisus pe ouă și, în scurt timp, ouăle s-au făcut roșii, de parcă erau vopsite.

Domnul Iisus Christos a zis: În amintirea mea, să vopsiți ouă, așa cum am vopsit eu acum. Cînd Iisus Christos a înviat, Maica Domnului a vopsit ouă roșii, a copt pasca și s-a pornit să-și vadă Fiul. În drum, pe oricine întîlnea, îi spunea: Christos a Înviat! Și-i dăruia o pască și un ou roșu.” (Mileștii Mici, 1989; Efim Andronache, 77 ani)

Mai multe

 

Urmăriți știrile „EstiMoldova”, urmăriți RoBarna!

Floriile – de la lume adunate

florii

Cartea este o comoară neprețuită, ea trebuie citită și împărțită cu alții, mai ales atunci cînd conține așa frumuseți. Astăzi rup bariera distanței și a timpului și împart cu voi înţelepciunea lăsată nouă de străbunii noștri, căci ea este solul în care se ține prins Pomul Vieții noastre. Prin intermediul acestui articol vă las mărturii despre datini și obiceiuri din Moldova la Florii și importanța acestei sărbători pentru noi, creștinii.

Precum a spus autoarea cărții ‘Folclor din Moldova’ Ludmila Romanciuc-Dutcovschi, fiecare dintre noi e dator să-și aplece urechea la vorbele bătrînilor, să strîngă nestematele și să le transmită ca pe o relicvă sfîntă nepoților și strănepoților, ca aceștia să nu ne blesteme ca i-am înstrăinat de neam.

„Cu două săptămîni pînă la Paște, începe Săptămîna Floriilor, cînd nu se seamănă decît flori, căci ceea ce semeni înflorește, dar rod nu dă. Și se încheie săptămîna aceasta cu frumoasa sărbătoare de Florii. Această sărbătoare este respectată ca și Paștele. Se serbează în Postul Mare (Postul Paștelui) cu o săptămîna pînă la Paști. În ajun de sărbătoare, starostele bisericii aduce sălcii cu mărțișori pentru a fi folosiți a doua zi la slujba bisericească de la Florii. Acasă, creștinii aduc la fel crengi de salcie, ca să le sfințească a doua zi și să le aibă în gospodărie. Se spune că cel ce are mai mulți mărțișori sfințiți, acela va trăi mai mult.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


Din salcia sfințită la Florii nu se aruncă nici o bucățică, căci asta ar însemna să nu recunoști intrarea Domnului în Ierusalim.” (Ialoveni, 1991; info: Alexandra Armașu, 68 ani)

„În Ajun de Florii, se pun în apă neîncepută flori de grădină uscate și flori de leac, iar în zorii zilei de Florii, te speli cu această apă, zicînd:

Să fiu frumos (frumoasă),
Mirositor (mirositoare)
Și duios (duioasa)
Ca o floare.

Se spune că astfel vei fi frumos tot anul și oamenii te vor iubi. Fetele mari fac așa pentru a se mărita mai degrabă.” (Ulmu, 1993; info: Lidia Cristea, 58 ani)

„La Florii, în timpul slujbei, preotul unge cu Sfîntul Mir atît ramurile de salcie aduce în Ajunul sărbătorii de starostele bisericii, cît și salciile aduce de creștinii veniți la biserică. Aceste crenguțe cu muguri catifelați și argintii simbolizează florile cu care l-au primit oamenii pe Christos la întrarea în Ierusalim și noi, credincioșii, se cuvine să întîlnim această sărbătoare în fiecare an cu flori și rugăciuni. Creștinii mai aduc la această sărbătoare și colivă, pe care preotul o sfințește. După slujbă, coliva este dată de pomană, iar crengile de salcie sunt aduse acasă. O crengută se pune în grajd, pentru ca să fie animalele sănătoase, celelalte se pun în streșina casei. În casă, nu se aduc, căci, aducîndu-le în casa, toți puișorii (sau cea mai mare parte din ei) mor.” (Mileștii Mici, 1992; info: Maria Balmuș, 65 ani & Zenovia Castraveț 66 ani)

„În ziua de Florii, la prînz, se mănîncă pește prăjit în untdelemn, ca la Buna Vestire. Dezlegarea la pește vine de pe vremea Mîntuitorului, cînd a luat pește din lacul Genisaret și l-a dat apostolilor.” (Ialoveni, 1989; info: Parascovia Petrascu, 67 ani) „Pentru ca să fie sănătoase și să aibă mult lapte, vitelor li se dă să mănînce salcie sfințită la Florii. Se zice că astfel se sfințește și vaca. Dacă duci la iarmaroc un dobitoc de vînzare, trebuie mînat cu o crenguță de salcie. Astfel, îl vinzi mai ușor, cu dobîndă.” (Bardar, 1990 ; info: Ana David, 70 ani)

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“ şi este o veselă aniversare a reînvierii naturii. Simbolul sărbătorii sunt ramurile verzi de salcie. Expresie a fertilităţii – orice mlădiţă prinde rădăcini când găseşte un teren puţin umed – şi a regenerării ciclice a vegetaţiei, salcia aduce în atenţie bogata simbolistică a arborelui sacru, venerat de-a lungul timpului în majoritatea civilizaţiilor străvechi. În Extremul Orient, salcia simbolizează nemurirea. Ea favorizează regenerarea vieţii; mormintele personajelor mitice erau plasate la umbra sălciilor (China). În insula Hokkaido salcia este un arbore totemic; din ramurile salciei amestecate cu lut s-au creat primii oameni. Pentru indieni, salcia este atât emblema fertilităţii, asociată feminităţii, cât şi simbolul purităţii, deoarece salcia nu poartă fructe niciodată.

De ce Paştele Ortodox nu coincide cu Paştele Catolic?

Paştele Catolic

În acest sfârşit de săptămână credincioşii catolici sărbătoresc Paştele Catolic, în timp ce Ortodocşii vor mai lăsa să treacă încă o lună până la marea sărbătoare pascală. Regula generală este ca cele două date să nu corespundă; recent însă au coincis şi anume în anii 2010, 2011 şi 2014 când Paştele a căzut în aceeaşi zi în calendarele Bisericii Ortodoxe şi cel al Bisericii Romano-Catolice.

Diferenţa dintre datele Paştelui catolic şi cel ortodox poate varia destul de mult de la o săptămână până la mai mult de o lună spre deosebire de sărbătoarea Naşterii Domnului, de pe 25 Decembrie.

De ce Paştele Catolic nu coincide cu Paştele Ortodox?

Data marii sărbători pascale depinde de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară, coroborată cu data sărbătorii ebraice Pesah, care se referă la trecerea prin Marea Roşie şi eliberarea din robia egiptenilor. Biserica Ortodoxă păstrează recomandarea primului Sinod Ecumenic de la Nicea, din anul 325, care spune că Sărbătoarea Învierii Domnului nu trebuie să coincidă cu Pesah-ul ci să fie consecutivă acesteia. Mai exact, ortodocşii au ca reper luna plină astronomică, în timp ce catolicii stabilesc prima lună plină de după echinocţiu după o serie de calcule sincronizate cu tabele ecleziastice.

„Trebuie să ne punem de acord. Biserica Catolică este dispusă, din timpul lui Paul al VI-lea, să adopte o dată fixă şi să renunţe la prima duminică după luna plină de după echinocţiul de primăvară”, a declarat la începutul anului Papa Francisc.

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române au declarat că vor primi „cu bunăvoinţă o asemenea iniţiativă”, însă nu toate bisericile ortodoxe au acceptat „îndreptarea calendarului”; printre ele se numără Biserica Ortodoxă Rusă, cea sârbă, din Georgia, Biserica Ortodoxă din Ucraina şi Patriarhia Ierusalimului.

Totuşi anul viitor, în 2017 pe 16 aprilie se va sărbători Paştele în acelaşi timp chiar dacă deocamdată nu există un acord privind îndreptarea calendarului.

Credinţă – Moşii de iarna

mosii de iarna

Biserica Ortodoxă face, sâmbătă, pomenirea celor trecuţi la cele veşnice. Această zi este cunoscută în popor sub denumirea „Moşii de iarnă”. Există pomenirea morţilor, pentru că Biserica nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului.

Moşii de iarnă de sâmbătă şi Lăsatul secului de carne de duminică pregătesc începutul marelui post al Paştilor, care va dura şapte săptămâni şi în care vor fi numai două dezlegări la peşte, de Buna Vestire şi de Florii.

Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi”, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Ea nu vorbeşte de trecere într-o stare de nefiinţă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă. Mântuitorul, când ajunge în casa lui Iair a cărui fiică de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Sâmbătă în fiecare biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi. În ziua în care se săvârşeşte Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescura, pentru vii şi morţi. Ele sunt aşezate pe Sfântul Disc, alături de Agneţ – partea din prescura care reprezintă pe Hristos, că dragostea Lui să se reverse şi asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agneţul se preface în Trupul şi Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniţi), participa la sfinţenie prin prezenţa lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

pomana mortilor
În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea morţilor

În Postul Sfintelor Paşti există şi rânduiala sărindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioşii le aduc la biserică, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbăta lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

Se pot pomeni toţi cei care au murit nedespărţiţi de Biserică. Nu pot fi pomeniţi cei care au murit în dispreţ cunoscut faţă de Dumnezeu. Precizăm că orice slujbă a Bisericii se săvârşeşte numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniţi nici copiii morţi nebotezaţi, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea morţilor, pentru că în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoşată Judecată şi A doua venire a Domnului la care ne vom înfăţişa toţi. Pentru că mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţă necesară, Biserica face mijlocire pentru toţi aceştia, ca să se bucure de fericirea veşnică.

Simion Florea Marian menţiona în lucrarea „Trilogia vieţii”, „că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi”. Cuvântul „moşi” vine de la „strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul „moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moşi amintim: „Moşii de primăvară” (de Măcinici), „Moşii de vară” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moşii de iarnă” (sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbătă să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte sâmbătă e

deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminică este numită şi ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârşit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.