România a respins sec la sfârșitul săptămânii trecute refrendumul pentru amendarea unui articol din constituție, cetățenii cu drept de vot au considerat că problema nu e atât de mare încât să merite schimbarea și l-au boicotat masiv. Calculul politic aplicat pe modelul unei țări pe care inițiatorii o credeau încremenite în feudalism a fost greșit, românii le-au întors spatele celor care amenințau în piața publică cu excomunicarea și arderea pe rug. Creștinii nu s-au simțit amenințați și i-au tratat cu indiferență.
Cu o participare de 20,4% consultarea populară nu a atins pragul de 30% pentru a fi validată. Ratarea minimei condiții necesare de la care voturile afirmative sau negative încep să fie numărate înseamnă că răspunsul la întrebarea pusă nu rezolvă nici una dintre adevăratele probleme ale unei țării răvășită de corupție, scandaluri și sărăcie. Mai înseamnă că este de discutat despre legitimitatea celor care pun întrebarea, despre modul și momentul în care au pus-o, despre cine are de câștigat de pe urma rezultatelor obținute. Invalidarea referendumului arată cu subiect și predicat că a propus o falsă problemă și că electoratul a înțeles asta.
„Probabil jumătate din cei care nu s-au dus la vot au fost bine informați dar au ales să nu participe la vot. […] Cealaltă jumătate nu s-a dus pentru că nu votează în general” este părerea unui activist din social-media de limbă română, împărtășită de majoritatea comentatorilor.
Privit ca un test electoral la jumătatea legislaturii referendumul de la sfârșitul săptămânii trecute indică decuplarea guvernării de la realitatea românească și pune sub semnul întrebării legitimitatea parcursului politic al partidelor de la putere, PSD+ALDE+UDMR, pentru următorii doi ani. Pe cai mari la începutul unui mandat obținut după un plebiscit în care a câștigat prin neprezentarea adversarului, coaliția de la guvernare pierde pe mâna ei campanie după campanie în lupta cu propriile baze și se prăbușește în sondaje.
România a trăit în ultimul timp o avalanșă de proteste împotriva corupției. Și exact astăzi, liderul partidului de guvernământ, are de răspuns în fața judecătorilor într-unul dintre multele dosare penale pe care le are. Vor să facă acest referendum ca să poată merge în Europa cu un discurs emoțional și populist. Vor să spună: ‘Cum să intrăm la pușcărie dacă pe noi ne iubește lumea?’.
Principalul partid de opoziție, ca număr de scaune ocupate în parlament, PNL, are de răspuns în fața propriului electorat despre ambiguitatea situării liderilor săi vis-a-vis de poziția pe care au avut-o față de legitimarea întrebării care a făcut subiectul evenimentului de la sfârșitul săptămânii trecute. Suplimentar vor fi nevoiți să explice omologilor din comunitatea europeană cum se împacă liberalismul românesc cu amestecul statului în viața privată.
Biserica ortodoxă nu a avut de ales și a intrat în joc, pentru a plăti subvenționarea continuă pe de o parte și din motive doctrinare pe de alta, preoții au fost principalii agenți electorali ai campaniei. Dar biserica ortodoxă a participat activ la un joc care nu era al ei, cu regulile stabilite de alții chiar dacă a oferit tot sprijinul la momentul strângerii celor 3 milioane de semnături necesare inițiativei cetățenești pentru modificarea constituției. Dar inițiativa a fost una iar organizarea, momentul ales și obiectivele secundare de atins cu acest referendum a fost alta iar clerul nu s-a mai simțit confortabil. A pierdut pe mâna acționarilor și probabil că nu va uita.
Rezultatele mai spun ceva, mașinăria de vot a social-democraților nu a funcționat, condamnarea șefului formațiunii pentru fraude electorale în trecut a atârnat ca o piatră de moară de gâtul partidului care nu a avut curajul să miște iar acesta este prețul pe care îl plătesc pentru un lider cu probleme. Adevăratele bătălii electorale abia urmează.
Majoritatea comentatorilor români fac eforturi să înțeleagă cine și ce a pierdut după episodul 6-7 octombrie 2018. Comentatorii dinafară consideră boicotul popular un câștig, suntem un câștig pentru ei iar noi la rândul nostru am confirmat încrederea vecinilor, aveau dubii. De data asta ne-au auzit pe noi iar românii chiar confirmă aluatul european.
foto: gettyimage
