Ţara din care dacă aş putea, aş mai pleca odată

Ţara din care dacă aş putea, aş mai pleca odată

Ţara asta nu are nevoie de doliu, are nevoie de legi şi de oameni care să vegheze ca ele se respectă.
Plângem morţii din clubul bucureştean ca şi cum ar fi ai noştri.
Întreb:
Cum este posibil ca în 2015 un club, un loc în care se adună mai mult de două persoane (în cazul ăsta au fost 300) să nu îndeplinească minimele condiţii antiincendiu?
Ce a facut primaria?
Poliţia ce face, amendează pietoni şi babele care vând patrunjel?
Există organisme ale statului, cu angajaţi plătiţi din bani publici puşi să verifice tocmai existenţa autorizaţiilor şi îndeplinirea condiţiilor de funcţionare ale oricărei dughene cu ştaif sau fără, ce au făcut?

Oamenii nu respecta legile cu veselie, tocmai pentru asta exista organisme platite din banul public care sa aiba grija ca e asa. Nici in romania nici in germania sau spania. In Spania insa omului care are o dugheana ii e frica. Pune o siguranta si un extintor in plus mai mult decat trebuie ca nu cumva inspectorului de la primarie sa i se para ca nu e in regula si sa ii inchida pravalia. Pentru ca i-o inchide. Nu stie carte. Decat pe aia din care a invatat el, aia cu legile. Si daca in cartea aia scrie ca trebuie sa pui instalatia in tub liber de halogeni si ignifug, pai se asteapta sa fie asa. Si daca nu e, iti inchide sandramaua.
Fix.

Tara aia e tara lui „las’ ca merge si asa”, tara lui „daca platesti unde trebuie se rezolva” tara din care daca as putea as mai pleca odata. Nu dati vina pe proprietarii clubului, ei au facut ce face oricare in tara aia, au platit pe careva sa inchida ochii la neregulile din local si pentru asta or sa faca ani grei de puscarie. Vinovatii adevarati trebuie cautati in alta parte.

Si, de data asta, sunt curios sa vad cum faceti sa iasa ca „mortul e de vina”. De 27 de ori. ( între timp de mult mai multe ori)