Împodobirea caselor şi a Pomului de Crăciun
In ajunul Crăciunului, toate gospodinele curăţă casele , le împodobesc cu crenguţe de busuioc agăţate la grindă sau crenguţe de levănţică, mentă pentru a purta noroc celor din casă, gătesc bucate alese, apropierea Sărbătoririi Naşterii Domnului fiind un prilej de mare bucurie.
Şi… se împodobeşte bradul!
Obiceiul împodobitului bradului de Crăciun a fost împrumutat și se presupune că ar aparţine de fapt lumii germane păgâne, de unde a fost treptat asimilat de creştinism.
În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, de atunci se zice ca românii au preluat această tradiție.
Bucuria mare a copiilor este sa participe la impodobirea bradului de Craciun cu globulețe de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc
In vârful bradului de Crăciun se așeaza o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinirea dorințelelor.
Coronițe de Crăciun se agăța pe ușile de la intrare si simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă a acestora reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată.
In preajma Crăciunului și a Anului Nou o alta planta decorativa este vâscul. Sărutul sub vâsc face mai trainică și mai puternică iubirea într-un cuplu.
Colindatul
În seara ajunului, pe 24 decembrie, uliţele satelor răsună de glasul colindătorilor, care urează pe la casele gospodarilor pentru sănătate si fericire în anul care vine şi de la care primesc daruri în bani sau produse: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.
Un este om sa un simta emotie sufleteasca atunci cand asculta colinde cantate de glasurile firave ale copiilor, si un numai.
Traditia spune ca daca participi la colindat iti va merge bine tot anul. Dar si daca primesti colindători vei avea un an bogat si fara probleme.
Pe 24 noaptea, lasă ușă larg deschisă ca să iasă spiritele rele din casa ta.
Pluguşorul
Urare tradiţională la români in preajma Anului Nou, pluguşorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul pluguşorului şi-a pierdut astăzi caracterul de incantaţie magică. Recitată într-un ritm vioi, urarea devine tot mai veselă, mai optimistă, pe măsură ce se apropie de sfârşit.
Steaua
Este un alt obicei de Crăciun întâlnit la români care are loc în ajunul Crăciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copiii, iar obiceiul are o semnificatie religioasă, fiind legat de steaua care s-a arătat celor trei magi de la răsărit si vestirea nasterii lui Iisus. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, împodobită cu hârtie colorată și crenguțe de brad.
Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă Calvină şi multe din ele, chiar din tradiţiile locale. Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăciunului, cântă versuri religioase despre naşterea lui Iisus: „Steaua sus răsare“; „În oraşul Vitleem“; „La nunta ce s-a întâmplat“; „Trei crai de la răsărit“.
“Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua străluceşte Şi lumii vesteşte Şi lumii vesteşte…….”
In incheiere, mai spunem ca se stie despre Crăciun că este sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus, o sărbătoare a liniștii sufletești, a păcii și a cadourilor, o sărbătoare plină de lumină, de semnificații și simboluri.
Am incercat sa va reamintim o parte dintre ele.
Ce să faci ca să-ți meargă bine?
* De Crăciun, spun bătrânii, se deschide cerul. Cei buni îl văd pe Dumnezeu stând la masă cu îngerii și sfinții.
Roagă-te la miezul nopții, iar rugăciunea ta nu va rămâne fără răspuns.
