Colectiv, tragedie homeopata, impotenta, inutila - 30/10/2018
Te gândești să te întorci? Smart-up! - 31/01/2018
Fii mobil DIGI mobil. Participa si Castiga! - 19/05/2017
Festivalul International de Jazz Terrassa, între 6-24 martie 2019 - 1 day ago
Horia Garbea la Madrid - 13/02/2019
Am auzit ca stie pe de rost 261 de poeme - 22/01/2019
Ticalosia elitelor - 22/01/2019
Ziua Culturii Naţionale şi inaugurarea unui nou lectorat de limbă română – Madrid - 14/01/2019
Dacia Sandero, masina cea mai vanduta in Catalunya in 2018 - 10/01/2019
Locuri de munca în străinatate - 10/01/2019
Așa, nu - 23/12/2018
Ieri ne-am plâns morții, astăzi ne urăm Sărbători Fericite - 22/12/2018
Promisiunile alimentate cu banii din Diaspora - 20/12/2018
Un dulap din Renașterea Transilvană – are 395 de ani
- Are 395 de ani, provine de undeva din zona Brașovului și face parte din Comorile României. Este vorba despre un dulap care a rezistat de-a lungul timpului, iar acum poate fi vizionat în cadrul colecției Muzeului Județean Mureș.
Acest dulap a fost prelucrat în timpul Renașterii Transilvane. Este o piesă unicat. Nu se știe dacă au mai fost și altele, dar un lucru este cert: acest dulap a rezistat cu stoicism secolelor care au trecut peste el. Atunci când îl privești prima dată, culorile aprinse sunt cele ce ies în relief. Mai apoi se observă decorul floral foarte bogat. Directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan, cel în a cărui responsabilitate se află dulapul în prezent, vorbește despre această piesă unicat în România.
“Avem dulapul care s-a păstrat în colecția Muzeului Județean Mureș, provine de undeva din zona Brașovului — nu putem afirma cu certitudine, dar mai multe semne arată că este confecționat în Transilvania, posibil în zona Brașov, în 1622. Ceea ce oferă piesei unicitate este decorul floral foarte bogat, caracteristic Renașterii Transilvane, care este influențată, pe lângă Occident, de decorul și stilul oriental, mai ales prin filieră otomană. În cultura săsească, românească și maghiară din Transilvania se regăsesc aceste elemente. De exemplu, laleaua, care e considerat un decor tipic pentru etnografia maghiară, apare după perioada otomană. (…) În Renaștere, influența orientală se resimte și din acest motiv Renașterea Transilvană este un stil unic în peisajul european”, a declarat pentru Agerpres, directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan.
Deși dulapurile nu se prea foloseau în Perioada Renașterii pentru că hainele erau ținute în lăzi, totuși câteva s-au păstrat, atât din România, cât și din afara țării. Familia Lazăr din Lăzarea este cea care s-a ocupat ca această piesă să facă parte din Comorile României. La începutul acestui an, chinezii au putut admira această piesă, dar și altele, într-o expoziție la Beijing.
“De obicei, dulapurile nu sunt răspândite, hainele erau ținute în lăzi, deci nu avem o cultură în care mobilierul predomină. Câteva piese s-au păstrat, avem mobilier adus din afară, din Renașterea Clasică, însă această piesă este din Renașterea Transilvană, cu un decor floral și cromatic foarte bogat și frumos. În exterior, piesa a fost repictată în secolul al XVIII-lea, în interior însă s-a păstrat decorul renascentist inițial. Cu tot cu repictarea barocă, este o piesă unică, probabil au fost și altele confecționate, dar din păcate nu s-au păstrat. Această piesă deosebită ni s-a transmis printr-o filieră a aristocrației transilvane, este vorba despre familia Lazăr din Lăzarea, ultimul proprietar fiind Elisabeta Bissingen, care a trăit la Târgu Mureș și provine din familia Lazăr”, a afirmat Soos.
Dulapul este confecționat din diferite tipuri de lemn. Teiul era folosit pentru părțile modelate, iar pentru a vedea din ce lemn este confecționată fiecare parte a lui se va începe un studiu mai amănunțit.
“Dulapul este decorat cu lemn de esență moale, ușor de prelucrat. Teiul era folosit la părțile modelate. Odată cu restaurarea dulapului, vom face un studiu mai amănunțit pentru a vedea exact din ce lemn este confecționată fiecare parte. Feroneria este cea originală, lipsește doar soclul dulapului. Din păcate nu s-a păstrat, dar vom confecționa un soclu similar cu cele renascentiste, fiindcă nu avem, din păcate, nimic din cel original”, a precizat Soos Zoltan.