Undeva in zona Orasului Bristol din Marea Britanie, lânga Gradina Zoologica exista un loc de parcare pentru 150 de masini si 8 autobuze. Timp de 23 de ani un domn foarte dragut a avut grija de masinile parcate pentru 1,4 £ respectiv 7 £ pentru un autobuz.

     Apoi, intr-o buna zi, dupa 23 de ani in care nu a lipsit nici macar o zi, domnul cel amabil nu a mai aparut la servici; astfel ca Administratia Gradinii Zoologice a sunat la Primarie sa trimita un alt Agent pentru Parking.

     Primaria, dupa verificari sumare instiinteaza ca parkingul este responsabilitatea Gradinii Zoologice si nu a Primariei.

    Gradina Zoologica transmite la randul ei Primariei ca administratorul parkingului era angajatul primariei.

   Primaria raspunde ca respectivul nu a figurat niciodata pe statele de plata ale municipalitatii.

    Intre timp… linistit in vila sa pe coasta Mediteranei sta un domn care… a montat de capul lui o masina de tichete de parcare si pur si simplu venea in fiecare zi timp de 23 de ani sa stranga banii incasati din vanzarea tichetelor, – evaluata la 575 £ pe zi / 7 zile pe saptamana!

    Aproximativ 7 milioane de lire sterline, taxfree, dau pentru o batranete linistita, pentru domnul cel dragut si constiincios pe care nu stie nimeni nici macar cum il cheama-

    Administratia Gradinii Zoologice pretinde ca e vorba de un mit urban si ca administrarea terenului cu pricina nu a fost niciodata in disputa cu primaria. Dar nu despre asta era vorba aici!

     Se aud reprosuri mai voalate sau mai directe pe care Domnul Iohannis le merita sau nu. Presedintele in functie a implinit de mult suta de zile de gratie si continua sa confirme: Nu este ce ne-am fi asteptat sa fie. Era oricum o loterie, in afara sibienilor get beget care isi cunosteau  gospodarul dupa ce le-a fost primar, noi ceilalti am ales ca la loz in plic. Si iar pierdem. O remiza macar sa fi iesit sa ne fi luat banii inapoi.

     Alegerea anti-Ponta a avut ca efect doar impiedicarea accesului la Cotroceni a unui personaj cu zurgalaii DNA-ului atarnati de turul pantalonilor. Drept este ca nu e deloc sigur ca daca ar fi fost ales presedinte l-ar mai fi pus sub acuzare cineva. Ar fi fost Domnul Presedinte. Si nu se cade. Si am fi continuat sa ne facem ca avem incredere in zambetul ala superior – marca inregistrata Ion Iliescu – (cu care unii, mai cârcotasi din fire, il banuiesc de rudenie).

     Asta ne-a iesit, a fost câstigul nostru votând anti-ceva. I-am invins. In sensul ca nu au câstigat ei. Doar ca nu i-am si inconjurat. Cand alegi anti-ceva nu poti avea pretentia la alt câstig. Poti obtine cel mult ca ceva-ul ala sa nu câstige. Astfel ca nu poti cere garantii ca ala pe care l-ai ales doar „ca sa nu câstige alalalt” o sa si faca lucrurile de care speri ca o sa se ocupe. Nu, tu nu l-ai votat pentru ce ti-a promis el ca o sa faca, pentru carisma, program sau galeata de plastic. Ai facut-o ca sa nu câstige unul care parea ca are contract cu vesnicia la putere. Dar parca tot ti se face gura punga.

     Prindem greu si uitam repede. Am mai votat odata anti-ceva si a iesit presedinte Constantinescu. Care Constantinescu? Cum care, am avut un presedinte care se numea asa. E adevarat ca nu toti presedintii intra in istorie. Dar orisicât!

     Pentru inceput, inca este timp sa ne dam cu parerea privind metodologia propusa cu speranta ca cei care au propus-o vor tine cont de parerile noastre. In Spania numarul mare al conationalilor poate fi un atu important, daca suntem in stare sa organizam o reprezentare si sa nu ne limitam doar la dialoguri ale surzilor specifice asa ziselor discutii pe grupurile de FaceBook.

     Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, a publicat pe site-ul instituției Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor Congresului Românilor de Pretutindeni. Deocamdată, documentul este supus dezbaterii publice. Data limită până la care se pot trimite propunerile, sugestiile și opiniile cu privire la acest document este 8 August, toate acestea putând fi trimise atât în scris, la adresa Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Bd. Primăverii nr.22, sector 1, Bucureşti, cât și pe e-mail – transparenta@dprp.gov.ro 

Documentul poate fi găsit pe următorul link http://www.dprp.gov.ro

     Asta inseamna ca ar fi timpul sa ne comportam ca o comunitate, sa promovam reprezentanti care sa incerce sa faca lobby pe langa puterea de la Bucuresti, in cauzele care ne intereseaza direct. Metodologia prezentata este stufoasa, incompleta si lasa mult loc de speculatii, este insa e un instrument de lucru. Emigratia româneasca a ajuns la o faza de maturitate suficienta incât sa fie constienta ca are un cuvant de spus in politicile guvernelor de la Bucuresti de o culoare sau alta.

     Trenul de mare viteza Talgo 350 care va opera intre Meca si Medina (Arabia Saudíta), a  inceput sa functioneze in probe in zona KAEK (King Abdullah Economic City), unde se dezvolta un macro centro economic.

     Linia de trenuri de mare viteza pe care consortiul spaniol o construieste va avea 440 km si va conta cu cinci statii. Consortiul spaniol format din Renfe, Adif, Talgo, Indra, Cobra (grupo ACS), OHL, Copasa, Dimetronic, Inabensa, Imathia, Consulstrans si Ineco a castigat licitatia proiectului in 2012.

     Evaluat la 6,7 miliarde de euro proiectul are ca termen anul 2016 si include de asemenea o perioada de 12 ani de servicii operationale cu optiune de prelungire.

     Proiectul include si furnizarea a 36 de trenuri care vor circula cu o viteza de 300 km/h.

     Tabloul cel mai scump din istorie, ‘Nafea Faa Ipoipo’, de Paul Gauguin – a spulberat recordurile anterioare intr-o licitatie de arta fiind cumparat pentru 265 de milioane de euro (aproape de 300 milioane de dolari) exorbitanta suma fiind platita de un muzeu din Qatar.