Traditii – Pagina 2 – Revista de Barcelona

21/11/201621/11/2016

Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia

Astăzi, 21 noiembrie, creştinii ortodocşi serbează Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau în Sfânta Sfintelor.

Astăzi prăznuim Intrarea în Biserică a Preasfintei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria. Acest praznic mai este cunoscut în popor și sub denumirea de Vovidenia sau Odovenia. Pricina sărbătoririi din această zi este faptul aducerii cu evlavie în biserica Legii vechi, adică în Tempul de la Ierusalim ,a unei fetițe de trei ani, care avea să fie Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment s-a petrecut într-un chip minunat și avea să fie premergător Tainei celei mari a Nașterii cu trup omenesc a Fiului lui Dumnezeu care avea a se face în lume prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu.

Iată în ce chip istorisesc Cărțile Sfinte, pricina pentru care Născătoarea de Dumnezeu a fost adusă la Templul Legii vechi și dăruită Domnului: Ana, mama Fecioarei Maria a fost stearpă și foarte mulți ani s-a rugat împreună cu soțul ei Ioachim lui Dumnezeu ca să le dăruiască un prunc. Ea a luat drept exemplu din Biblie pe mama Proorocului Samuel pe care o chema tot Ana care și ea s-a rugat ani de zile cu lacrimi fierbinți lui Dumnezeu să-i daruiască un copil mergând în fiecare zi la Templu și aducând jertfe bineplăcute lui Dumnezeu.

Sfinții Ana și Ioachim i-au făgăduit lui Dumnezeu că dacă le va dărui un prunc îl vor închina în Tempul Sfânt, ceea ce au și făcut. Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea și așa s-a născut cea prin care avea să vină mântuirea neamului omenesc, cea care avea să fie împăciuitoarea și împrietenitoarea lui Dumnezeu cu oamenii.

Împlinind Prea Sfânta Fecioara Maria vârsta de trei ani, sfinții ei părinți au dus-o pe ea de la Nazaret la Ierusalim spre a o închina slujbei Templului așa cum i-au făgăduit lui Dumnezeu. Drumul era lung cale de trei zile, dar Sfinților Părinți Ioachim și Ana nu li s-a părut deloc împovărătoare această cale pentru că mergeau să împlinească o lucrare foarte plăcută lui Dumnezeu. La Ierusalim s-au strâns mai multe rudenii ale Sfinților Ioachim și Ana care au dorit să fie de față la această procesiune, iar nevăzut au participat cu bucurie și îngerii din cer. Procesiunea era condusă de fecioare ce purtau în mâini făclii aprinse. După ele venea Preasfânta Fecioară fiind ținută de mână de părinții ei. Fiind un copil atât de mic tot acest drum l-a făcut pe jos, nefiind purtată în brațe de părinții săi. Copila era îmbrăcată în haine de o bogăție și o strălucire imperiale,acestea fiind pregătite de Sfinții Părinți care erau destul de înstăriți încă dinainte de a se naște Sfânta Fecioară,așa cum se cuvenea Fiicei Împăratului și Miresei lui Dumnezeu(Psalmul 44;13-15)

Până la intrarea în Templu se urcau cinsprezece trepte destul de abrupte. Sfinții Ioachim și Ana au ridicat-o pe Sfânta Fecioară doar până la prima treaptă dar apoi ea singură le-a urcat pe celelalte cu o repeziciune și ușurință uimitoare. Ea a fost întâmpinată de preotul Zaharia cel care avea să fie tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta luând-o de mână, a dus-o în cele mai dinlăuntru ale Templului, unde numai singur o dată pe an intra. Aceasta a făcut-o din insuflarea lui Dumnezeu. Sfântul Teofilact al Orhidei zice că în acel moment preotul Zaharia ”a fost în afară de sine și locuit cu totul de Duhul lui Dumnezeu”.

Sfânta Fecioară Maria a petrecut doisprăzece ani de sfântă viețuire în Templul lui Dumnezeu, fiind hrănită numai cu hrană cerească de însuși Arhanghelul Gavriil. În Templul din Ierusalim erau trei rânduri de chilii, în care locuiau cu frică de Dumnezeu, fecioare și văduve închinate Domnului, precum și preoții și slujitorii. În acest loc de bună creștere Sfânta Fecioară necontenit deprindea, sub supravegherea fecioarelor mai în vârstă, lucrul de mână, citirea Scripturii și mai ales rugăciunea.

Sfinții părinți Ioachim și Ana au adus jertfe Domnului Dumnezeu potrivit Legii Vechi și primind binecuvântarea de la arhiereu s-au întors la casa lor. Câtă vreme au fost în viață ei veneau deseori să o cerceteze, mai cu seamă Sfânta Ana. Dar după nouă ani, murind ei, Sfânta Fecioară Maria a dorit să rămână în Templu toată viața sa. Când s-a apropiat vremea dumnezeieștii Bune-Vestiri, Sfânta Fecioară a descoperit arhiereului Zaharia și preoților că ea, încă din leagăn, este făgăduită lui Dumnezeu și că ea însăși a ales o viață de feciorie neântreruptă, lucru nemaiauzit până acum în Legea Veche referitor la o persoană de sex feminin. Această dorire a ei contravenea oarecum Legii Vechi și Tradiției, dar după o descoperire dumnezeiască arhiereul și preoții au hotărât să o logodească pe Sfânta fecioară, care era acum în vârstă de cinsprezece ani, cu Dreptul Iosif, un bărbat mai în vârstă foarte înțelept și îmbunătățit duhovnicește. Acesta sub chipul căsătoriei avea să o păzească curată în lume, și astfel Iosif logodnicul, a slujit ca martor la Nașterea cea fără de prihană a Domnului. În acest fel Sfânta Fecioară a putut trăi în curăție după cum dorea și în același timp a respectat și Legea Iudaică. Sfânta Fecioară Maria a fost prima persoană care a luat asupra sa votul monahal al fecioriei până la moarte și de-a lungul veacurilor a fost urmată de un lung de mii și mii de bărbați și femei care au trăit retrași în feciorie adunați în comunități monahale sau în pustie.

[hr]

”Iubiți, așadar, fraților, pe Maica Domnului, iubiți-o cu inimă curată, fierbinte și plină de nădejdi. Rămâneți tari și țineți învățăturile pe care le-ați primit de la Biserică, despre Maica Domnului. Cinstiți pe Născătoarea de Dumnezeu. Respingeți cu tărie minciunile rătăciților, care defaimă pe Sfânta Fecioară. Să știți că diavolul strigă prin gura hulitorilor, diavolul care o urăște, pentru că ea a născut pe Cel ce i-a surpat stăpânirea. Rămâneți tari în tradițiile sfinte ale Bisericii și cinstiți pe cea plină de har și mai ales slujiți-o și luați-o ca apărătoare și sprijinitoare. Că mult poate rugăciunea Maicii, spre îmblânzirea Stăpânului și nu este nimeni care să se încreadă în mila Preacuratei și să nu fie ajutat și mângâiat. Pentru rugăciunile ei, Doamne miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.”

[hr]

Diana Chiriac, Parohia Sf. Gheorghe.

Biliografie:

1.Mineiul pe Noimebrie,Edit Instit Biblic,București,2005
2.Proloagele. În fiecare zi împreună cu sfinții Volumul I,Edit Instit Biblic,București,2011
3.Sfântul Nicolaie Velimirovici-Proloagele de la Orhida,Edit Sophia,2006

08/11/201608/11/2016

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri celor fără de trup

În fiecare an pe 8 noiembrie Biserica Ortodoxă sărbătorește soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Îngerii au fost cinstiți de oameni încă din cele mai vechi timpuri.

Nu se știau foarte multe lucruri despre îngeri însă în biblie sunt descriși ca fiind ”duhuri slujitoare”(Evrei 1,14). Aceștia sunt ființe fără trupuri care îl slujesc pe Dumnezeu și îi ocrotesc pe credincioși la porunca lui Dumnezeu.Atunci când îngerii se arată oamenilor,aceea nu este forma lor adevărată,ci doar un chip de împrumut.

Lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic,nu din ceva preexistent și nici din ființa Sa. În Sfânta Scriptură nu ni se vorbește precis despre crearea îngerilor. Sfinții Părinți afirmă că la creație nu se vorbește explicit despre îngeri din două motive: evreii erau înclinați spre idolatrie și exista pericolul să se închine Sfinților Îngeri ca la niște zei,așa cum făceau popoarele păgâne. Ereticii și păgânii au țesut întodeauna tot felul de fabule și povești în legătură cu îngerii. Unii dintre ei socoteau că îngerii sunt zei iar alții îi numeau făcători ai lumii văzute.

Conform Sfintei Scripturi și mărturisirilor Sfinților,îngerii sunt slujitorii lui Dumnezeu pe care îl iubesc și îl preamăresc. La porunca Lui, ei ocrotesc credincioșii și popoarele. Rolul lor este acela de a duce rugăciunile oamenilor la Dumnezeu. Dar uneori la porunca lui Dumnezeu ei sunt nevoiți să trimită pedepse asupra necredincioșilor așa cum s-a întâmplat în Sodoma și Gomora sau în Egipt. De asemenea, aceștia aduc și vești bune cum ar fi Buna Vestire, Nașterea Domnului, Învierea Domnului sau cea de-a doua Lui venire.

Sfântul Dionisie Areopagitul a descris ierarhiile cerști după cum urmează Cea dintâi ceată este cea a Serafimilor celor cu șase aripi, urmează Heruvimii cei cu ochi mulți, apoi Scaunele de Dumnezeu-Purtătoare,Domniile, Puterile,Stăpâniile, Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție a Bisericii Ortodoxe ne descoperă care sunt numele celor șapte Sfinți Arhangheli, căpeteniile Puterilor Cerești. Ele sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Iegudiil și Varhiil (Ieremiil).

Arhanghelul Mihail este cinstiti și iubit de către credincioși pentru loialitatea de care a dat dovadă față de Dumnezeu. În limba ebraică numele său înseamnă: ”Cine este ca Dumnezeu?” sau ”Cine este egalul lui Dumnezeu” El este reprezentat iconografic, încă din primele veacuri creștine, ca un voievod care în mâna dreaptă poartă o lancie cu care îl străpunge pe Satan iar în mâna stângă ține o stâlpare verde de finic. În vârful lanciei este reperzentată o pamblică de in și Semnul Sfintei Cruci cu culoarea roșie. Sfântul Arhanghel Mihail este cinstit în primul rând ca păzitor al Ortodoxiei și ca luptător împotriva ereziilor.

Când Lucifer s-a răsculat împotriva lui Dumnezeu lăudându-se: ”Pune-voi scaunul meu deasupra norilor și voi fi asemeneacu Cel Înalt” atunci a căzut din cinstea de Arhanghel și împreună cu el a căzut și mulțime mare de îngeri. Acest lucru este spus chiar de Domnul nostru Iisus Hristos în Sfânta Scriptură astfel: ”Văzut-am pe satana ca fulgerul din cer căzând”. Arhanghelul Mihail a fost acela care a stat în mijloc și a strigat puterilor cerești celor credincioase: ”Să stăm drepți! Să stăm cu frică! Să luăm aminte!” La această poruncă toate credincioasle oștiri îngerești au strigat: ”Sfânt! Sfânt! Sfânt! Domnul Savot! Plin este cerul și pământul de mărirea lui!” Această adunare de îngeri s-a numit Sobor Îngeresc care se simbolizează luarea-aminte, înțelegerea și unirea.

Sfântul Arhanghel Mihail s-a arătat lui Avraam și lui Lot la pustiirea și pierderea Sodomei ; s-a mai arătat și lui Iacov când fugea de fratele său Isav. El a mers și înaintea taberei evreilor când au fugit din robia egipteană. Arătatu-sa și lui Iosua al lui Navi zicându-i ”Eu,Arhistrategul puterilor Domnului,acum am venit”. Pentru aceasta și multe alte minuni, prăznuim astăzi preacinstitul lui praznic.

Împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail mai prăznuim și pe Sfântul Arhanghel Gavriil. Numele lui se tâlcuiește: ”Omul lui Dumnezeu” sau ”Puterea lui Dumnezeu”. El este vestitorul și descoperitorul tainelor dumnezeiești, mai cu seamă a tainei intrupării lui Dumnezeuși a celorlate sfinte taine care stau în legătură cu ea. El este reprezentat iconografic ținând în mâna dreaptă o candelă în interiorul căreia se află o lumânare aprinsă, iar în mâna stângă, o oglindă din piatră de jasp verde. Oglinda semnifică taina ascunsă a înțelepciunii lui Dumnezeu.

Sfântul Arhanghel Gavriil a făcut multe minuni atât în Legea Veche cât și în cea Nouă. În Proorocia lui Daniil se pomenește însuși numele lui,când Daniil tâlcuiește visul pe care l-a avut împăratul perșilor. Atunci Dumnezeu i-a spus Sfântului Arhanghel: ”Gavriile, fă-l pe acela (adică pe Daniil) să înțeleagă vedenia” (Daniil VIII,16) Și iarăși același Gavriil a arătat aceluiași Daniil că după șaptezeci de săptămâni de ani, adică după patru sute nouăzeci și șapte de ani,are să vină Hristos. ”Și iată, zice Daniil, bărbatul pe care l-am fost văzut la începutul vedeniei zburând s-a atins de mine ca în ceasul jertfei de seară. Și m-a făcut să înțeleg și celelalte”(Daniil IX,21).

În Legea Nouă Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit lui Zaharia nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, a hrănit-o pe Fecioara Maria timp de 12 ani în Sfânta Sfintelor din Templu. Apoi după ce i-a binevestit că îl va naște pe Mântuitorul Iisus Hristos s-a arătat lui Iosif în vis zicându-i să nu se teamă căci ceea ce are Fecioara Maria în pântece este de la Duhul Sfânt. Prin toate acestea și multe altele dumnezeiescul Gavriil a slujit la iconomia tainei întrupării Cuvântului lui Dumnezeu din început până în sfârșit. Pentru aceasta Sfânta Biserică Ortodoxă îl prăznuiește împreună cu Arhanghelul Mihail,și cheamă harul și ajutorul lui rugândul ca prin rugăciunile sale să aflăm scăpare de rele și să ne învrednicim de bucuria cerească.

Tot în această zi mai este pomenit și Sfântul Arhanghel Rafail al cărui nume înseamnă: ”Vindecarea lui Dumnezeu”sau ”Domnul Vindecătorul”. Acesta este amintit in ”Cartea lui Tobit”din Vechiul Testament unde este reprezentat ca ocrotitor și îndrumător al dreptului Tobie fiul lui Tobit. Acesta pornise într-o călătorie în căutarea unui leac care ar fi putut să îl vindece pe tatăl său care orbise. Aceasta ne arată și reprezentările iconografice unde Arhangelul Rafail îl ține de mână pe Tobit iar acesta este reprezentat ținând pestele pe care l-a pescuit în râul Tigru. Acest pește l-a pescuit la îndemnul Sfântului Arhanghel și a preparat un leac cu care și-a vindecat tatăl de orbire. Tot cu ajutorul lui Rafail s-a dus în casa lui Raguel înfruntând pe drum diferite pericole pentru a o lua de soție pe Sara. Când s-a descoperit lui Tobie acest arhangel i-a spus: ”Eu sunt Rafail,unul din cei șapte Sfinți Îngeri,care ridică rugăciunile sfinților și le înalță înaintea slavei Celui Sfânt” (Tobit 12,15)

”O cereștilor Voievozi care asupra noastră pururi vegheați, Acoperiți-ne pre noi cu aripile voastre și cu puterea voastră ne păziți pe noi!”

prof. Diana Chiriac de la Parohia Sf. Gheorghe Barcelona

Bibliografie:

1. Mineiul pe Noiembrie,Edit. Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București-2005
2. Sfântul Nicolaie Velimirovici-Proloagele de la Ohrida,vol.2,Edit. Cartea Ortodoxă
3. www.crestinortodox.ro/sfinti/sfintii-arhangheli-mihail-gavriil
4. www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie08

27/10/201627/10/2016

Viața și minunile Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov – cel care aduce de spor si armonie

Acest sfânt s-a născut în timpul împăraților vlaho-bulgari Petru și Asan, într-un sat din Bulgaria ce se numea Basarabi, de pe marginea apei Lomului. El a dus din fragedă pruncie o viață creștinească virtuasă în post și rugăciune. Întâi a fost păzitor de vite în acel sat iar apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare a hotărât să se alăture comunității monastice ce viețuia aproape de acel sat. Pe vremea când era înca foarte tânăr, cu puțin timp înainte de a se face călugar se spune că în timp ce era cu vitele la păscut a călcat din nebăgare de seamă un cuib de păsărele care era acoperit de ierburi. Profund mâhnit de această întâmplare el a plâns cu amar și a hotărât în chip de pocăință timp de trei ani de zile să nu mai încalțe piciorul cu care a călcat acel cuib, fie iarnă, fie vară.

După ce a ucenicit în ascultare desăvârșită față de mănăstirea unde se retrăsese el s-a nevoit apoi într-o peșteră din apropiere de râul Lom, neștiind nimeni adăpostul lui. Aici s-a rugat cu lacrimi zi și noapte lui Dumnezeu cunoscăndu-și dinainte ceasul ieșiri sale din această lume. Intrând în mijlocul a două pietre și-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

După aproape o sută de ani lumea uitase de existența acestui pustnic și venind o inundație mare apa a pătruns în peștera unde se trăise mai înainte sfântul. Atunci moaștele sfântului au fost luate de ape și au zăcut nestricate mult timp în noroi. Vrând Dumnezeu să fie descoprit Sfântul său bineplăcut acesta s-a arătat în vis unei copile ce pătimea de mult timp de un duh necurat, zicându-i ”De mă vor scoate părinții tăi din apă, eu te voi tămădui” Fetița și-a înștiințat părinții a doua zi iar aceștia împreună cu clerici șialți credincioși s-au dus cu cântări și rugăciuni la locul indicat. În acel loc strălucea de ceva vreme o lumină puternică iar oamenii care treceau pe acolo credeau că este vreo comoară ascunsă în pământ, neștiind că acolo se află sfântul. Trupul său a fost descoperit întreg și strălucind de Harul Duhului Sfânt, iar copila s-a vindecat îndată.

Fiind înștiințat de toate acestea domnitorul Ungro-Vlahiei a trimis preoți și sfetnici ca să-l aducă pe Sfânt la București în Biserica Curții Domnești. Mergând acei trimiși la Basarabi au luat trupul sfântului și au pornit la drum. Dar ajungând aproape de ținutul rusesc unde era o fântână nu au mai putut să înainteze. Nedumeriți de aceasta cei din alaiul domnesc au socotit cu sfat de obște să injuge doi boi tineri neânvățați ca să vadă unde este voia Sfântului să meragă, iar sfântul s-a întors imediat în Basarabi oprindu-se în mijlcul satului. Preoții și boieri s-au întors la București povestind domnitorului cele întâmplate. Iar aceste a trimis boieri și cu cheltuiala sa a ridicat o biserică cu hramul Cuviosului Dimitrie din Basarabi, unde a fost așezat sfântul.

În acestă bisericuță sfântul făcu de-a lungul vremii multe minuni. Una dintre ele a fost aceea a unui iubitor de Dumnezeu Ioanichie care căzând în boală grea era purtat de patru inși care l-au adus la Biserica Sfantului Dimitrie și l-au lăsat zăcând acolo. În biserică slujindu-se Sfânta Liturghie după trei ceasuri acesta s-a sculat sănătos și umbla pe picioarele sale, lăudând pe Sfântul și mulțumindu-i.

În anul 1774 spre sfârșitul războiului ruso-turc, un general rus a vrut să ia sfintele moaște și să le ducă la adăpost în Rusia ca să nu fie profanate de către turci. Un prieten apropiat al acesui general pe nume Hagi Dimitrie l-a rugat pe acesta ca să lase sfintele moaște românilor. Generalul a luat numai o mână a sfântului pe care a trimis-o la Lavra Perceska de la Kiev. Sfintele moaște au fost întâmpinate cu evlavie de tot poporul și au fost așezate în Biserica ce mare a Mitropoliei din București. Imediat Sfântul a început să facă minuni: războiul a încetat, poporul a fost izbăvit de boala cea cumplită a ciumei simțind neâncetat ocrotirea lui.

În fiecare an la 27 octombrie poporul se adună cu rugăciuni și cântări ca să îl cinstească pe Sfântul Dimitrie Basarabov ale cărui moaște izvorăsc o mireasmă plăcută, cu ale cărui rugăciuni Doamne miluiește-ne pe noi. Amin.

Diana, Parohia Sf. Gheorghe, Barcelona

Bibliografie:
1 Mineiul pe Octombrie,Editura Institutului Biblic și de Misiune, București,2004
2http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/

26/10/201627/10/2016

26 Octombrie: Viața, pătimirea și minunile Sfântului Mucenic al lui Hristos Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Viața, pătimirea și minunile Sfântului Mucenic al lui Hristos Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Acesta s-a născut în cetatea Tesalonicului pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian, din părinți binecredincioși și de neam bun în a doua jumătate a secolului al-III-lea. Tatăl lui era conducătorul cetății și credea în taină în Domnul nostru Iisus Hristos. Dar el nu îndrăznea să își mărturisească credința pentru că atunci era prigoană mare asupra creștinilor din partea păgânilor împărați. El avea o cameră ascunsă de rugăciune unde împreună cu soția sa se închinau și se rugau Adevăratului Dumnezeu. Cu toate că duceau o viață creștinească de virtute si milostenie față de cei săraci și asupriți aceștia nu aveau copii și se mâhneau foarte mult din pricina aceasta. De aceea se rugau cu tot dinadinsul lui Dumnezeu să le dăruiască prunci.

După multă vreme Cel Preaânalt le-a dăruit un fiu: pe Sfântul și vrednicul de fericire Dimitrie. De această naștere s-a veselit toată cetatea Tesalonicului iar conducătorul acesteia, tatăl pruncului a făcut un ospăț mare miluind pe săraci și mulțumind lui Dumnezeu pentru acest mare dar. Copilul a fost crescut și învățat în dreapta credință, iar Dimitrie cunoscând adevărul din cuvintele părinților săi dar mai ales din darul lui Dumnezeu, care începuse a lucra intr-nsul a crezut cu tot sufletul și cu toată osârdia în Dumnezeu. Părinții lui chemând în taină un preot și pe câțiva creștini, prieteni ai lor, în camera ascunsă de rugăciune, au botezat pe fiul lor în numele Tatălui și al Fiului și Sfântului Duh.Dimitrie creștea cu anii și cu înțelepciunea, mergând cu fapte bune ca pe o scară, din putere în putere, și era în el darul lui Dumnezeu care îl lumina și îl făcea înțelept.

După moartea părinților săi, împăratul Maximian văzându-i înțelepciunea și vitejia în război i-a încredințat lui Dimitrie conducerea cetății Tesalonicului în locul tatălui său zicându-i: ”Păzește-ți patria și curățește-o de creștini”. Astfel Sfântul Dimitrie a fost pus în situația de a alege între a împlini porunca împăratului sau a merge pe calea Mântuitorului Iisus Hristos. A ales să urmeze lui Hristos și a încredințat toată averea pe care nu apucat să o împartă la săraci slugii sale credincioase, Lupul, și l-a însărcinat să continuie cât mai degrabă faptele sale de caritate împărțind toată bogăția și toate lucrurile de valoare care-i mai rămăseseră de la părinții săi celor sărmani. Acest slujitor preacredincios a fost și el martirizat la scurt timp după stăpânul său. Apoi sfântul a început să propovăduiască Cuvântul Domnului în Tesalonic pregâtindu-s cu post și rugăciune pentru cununa mucenicească ce avea să o primească.

Aflând că Sfântul Dimitrie era creștin, împăratul Maximian a venit la Tesalonic pentru a-și serba prin jocuri publice victoria asupra sarmaților. La aceste serbări Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creștin și a defăimat închinarea de idoli cea păgânească. Atunci împăratul a poruncit să fie închis în temniță, dar nu în cea de obște ci într-un loc defăimat.

Una din primele minuni ale Sfântului s-a petrecut atunci când în temnița cea întunecoasă stând a încercat să îl înțepe un scorpion în picior, iar el însemnându-se cu semnul Sfintei Cruci a zis: ”În numele lui Iisus Hristos care a zis să călcăm peste șerpi, peste scorpii și peste toată puterea vrăjmașului” și a călcat peste acel scorpion omorându-l.

Împăratului Maximian îi plăcea să se îndeletnicească cu jocuri publice de gladiatori unde se veslea mult privind cum erau omorâți creștinii. Cel mai mult îl lăuda pe Lie un om mare și puternic care omora mulți creștini la aceste jocuri și nimeni nu-i putea sta împotrivă pentru că până atunci îi omorâse în arenă pe toți luptătorii. În Tesalonic se afla un tânăr creștin pe nume Nestor prieten al lui Dimitrie. Acesta se întrista mult văzând cum sunt batjocoriți creștinii de către Lie. Nestor a alergat la temnița unde se afla închis sfântul Dimitrie și i-a cerut binecuvântare și rugăciuni ca să-l poată birui pe acel nemilostiv și ucigaș de creștini, iar Dimitrie însemnându-l cu semnul Sfintei Cruci i-a zis: ”Du-te și-l vei birui pe Lie, mărturisind pe Hristos ”Nestor luând îndrăzneală se luptă cu Lie strigând: ”Dumnezeu lui Dimitrie ajută-mi!”, omorându-l. Împăratul Maximian s-a întristat și s-a rușinat foarte tare de pierderea lui Lie mai mult decât ar fi pierdut toată împărăția. Aflând că Sfântul Dimitrie la îndemnat pe Nestor aporuncit să fie ucis cu sulițele în temniță iar lui Nestor a poruncit să i se taie capul.

În dimineața zilei de 26 octombrie 303, ostașii au pătruns în temnița unde era închis Dimitrie și l-au ucis cu sulițele, Sfântul suferind astfel moarte martirică pentru Hristos. La moartea lui a fost de față și sluga credincioasă Lupul care a luat mantia însângerată a stăpânului său și inelul pe care l-a înmuiat în sânge. Cu acestea el a savârșit multe minuni și tămăduiri în cetatea Tesalonicului. Creștinii au luat în noaptea următoare trupul sfântului și l-au îngropat iar deaspura mormântului au zidit o bisecricuță unde se săvârșeau multe minuni.

În anul 404 încetând prigoana împotriva creștinilor, a intrat în această bisericuță Leontie, prefectul Iliricului. În timp ce se ruga el s-a vindecat de o boală de care suferea de foarte mult timp. Pentru această minune Leontie i-a mulțumit lui Dumnezeu și Sfântului Mucenic Dimitrie și a zidit o biserică mare și frumoasă în locul celei dintâi. Când s-a săpat temelia bisericii au fost descoperite Sfintele Moaște care izvorau mir binemirositor. De aceea i se mai spune Sfântului și ”Izvorâtorul de Mir”

”Cu ale cărui rugăciuni să ne mântuim de toată groaza și să ne învrednicim de veșnicile bunătăți, în Hristos Iisus Domnul nostru, a Căruia este slava și stăpânirea în vecii vecilor, Amin”

Diana, Parohia Sf. Gheorghe, Barcelona

Bibliografie:

1 Mineiul pe Octombrie,Editura Institutului Biblic și de Misiune,București,2004
2 http://www.manastirea-caldarusani.ro/
3 http://paginiortodoxe.tripod.com/

28/09/201601/10/2016

Ne vedem la Sarbatoarea Toamnei 2016 de Duminică 2 Octombrie!

Se spune că s-au pierdut multe dintre obiceiurile şi tradițiile sărbătorilor populare, oamenii rămânând doar cu amintirea semnificaţiei lor. Nu este şi cazul românilor plecaţi peste hotare. Comunităţile păstrează vechile tradiţii care amintesc de vremurile petrecute în ţară. Sărbătorile toamnei reprezintă un bun prilej de meditaţie la starea naturii, a omului raportat la rodul pământului.

La fiecare început de toamnă, românii din diaspora se gândesc la must şi la pastramă. De ce? Pentru ca le este dor. Le este dor de „anunţul” pe care îl făceau bunicile chemând la culesul strugurilor. De parfumul boabelor proaspăt culese. Aroma mustului rubiniu, zâmbetele şi bucuria celor prezenţi, sunt emoții perene în memoria colectivă.

Apoi, în curând va veni timpul când ne vom aminti de „pomana porcului”. Chiar că îşi făcea pomană cu noi: jumări, pastramă, cârnaţi, slănină afumată, deja înghit în sec. Fiecare român plecat peste hotare provine dintr-o regiune a ţării unde tradiţiile şi obiceiurile zonei sunt păstrate cu sfinţenie. Dar nu vă faceţi griji, mutăm tradiţiile din ţara noastră şi în Spania. Românii ştiu să se distreze.

Anul acesta, pentru noi, toamna în Tarragona o să aibă gust de must. Vom petrece cu toţii la început de octombrie. Gazdele zic: „HAIDEŢI CU MIC CU MARE LA SARBATOAREA TOAMNEI 2016” în Catalunya!

Duminică, 2 Octombrie, începând cu orele 13:00, Dan Ancu, preşedintele Asociaţiei Socio-Culturale a Românilor din Tarragona Mihai Eminescu, ne ivită la Sarbatoarea Toamnei 2016 cu muzică și bucate alese.

“Chiar dacă suntem departe de casă, întâmpinăm toamna, ca în fiecare an, aşa cum se cuvine, cu multă voie bună şi surprize agreabile. Intrarea este liberă. Persoanele care vor dori pot să participe la Tombola pe care o organizăm, preţul unui bilet este de 2 eur. MaxDSS din Barcelona, Moș Ion și Bar Karma din Salou vor oferi premii surpriza” ne spune Dan Ancu.

“Toamna parcă nu are farmec fără o petrecere pe cinste. Așa că nici anul acesta nu putea lipsi Sarbatoarea Toamnei 2016 din calendarul evenimentelor românilor din Tarragona. Duminică 2 octombrie , toamna o să aibă gust de must, vin, pastramă, mici, cârnaţi, bere și multe alte bunătăţi care vor fi la loc de cinste pentru toată lumea”, aflăm de la Alexandru Nițescu, reprezentantul grupului de magazine alimentare româneşti Moş Ion, respectiv al firmei de distribuţie Europrod Distribution SL, sponsorul principal.

Responsabili cu muzica vor fi membrii formaţiei Cristi de la Vâlcea și soliştii: Marius Mandocu, Mircea Rezeș, Ani Socai, Elena Bosinceanu,Vasi Tivadar şi Marcel Tomoioagă.

Un secret dar nu spuneți la nimeni: va fi şi o expoziţie de artizanat, la tombolă vor fi box-uri de vin, cine romantice. Dar nu ştiţi de la noi. A, și încă ceva, profitați de moment să cereți de la Studio Myk fotografii cu voi la eveniment, să le puneți în ramă.

Organizatorii, împreună cu colaboratorii acestora (magazinele Moş Ion, Europrod Distribution, MaxDSS – televiziune românească prin satelit, Ajuntament de Catllar, BaixGaia Consorcio Turistico Participacia Ciutadana – Ajuntament de Catllar), vă aşteaptă cu drag să sărbătorim româneşte!

Parteneri media: Studio DJ Myk şi Revista RoBarna de Barcelona

Locaţia aleasă este exterioară, încântătoare și uşor de găsit:
Locuri de parcare suficiente, gratuite

Tarragona-Catllar- C.Aforres, s/n Centre Ludic La Torre d’en Guiu

Cereți informații la: +34 642846761

De sezon, sursa: play.md

08/09/201608/09/2016

8 septembrie – Nasterea Maicii Domnului. Ce nu ai voie să faci de Sfânta Marie Mică

La data de 8 septembrie este sărbătorită nasterea Maicii Domnului, una dintre cele mai emblematice figuri feminine ale creştinătăţii.

În această zi, credincioşii merg de dimineaţă la biserică pentru a asculta slujba şi pentru a se închina Domnului. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

Născută într-o familie de creştini, Fecioara Maria a fost răspunsul rugăciunilor părinţilor ei, Ioachim şi Ana. Aceştia, înaintaţi în vârstă, au fost asupriţi şi consideraţi blestemaţi din cauză că nu puteau avea un copil. Ioachim şi Ana s-au rugat cu tărie şi neîncetat ca Dumnezeu să le dea un prunc. Mesagerul Domnului a fost Îngerul Gavril care le-a vestit că ruga lor a fost ascultată de Dumnezeu şi că le va da un copil, pe care au botezat-o Maria.

Cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, sunt: Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea maicii Domnului (15 august).

Tradiţii şi obiceiuri:

Pe 8 septembrie, de Nasterea Maicii Domnului, nu se face nicio treabă în gospodărie, nu se coase şi nu se spală rufe. Tradiţia spune că femeile care îşi doresc un copil, dacă se roagă în această zi, sunt mai ascultate ca oricând.

O altă superstiţie românească spune că persoanele care mănâncă gătit la foc în aceste zile îşi pot atrage asupra lor boli.

20/07/201528/08/2016

Sfântul Ilie – azi 20 Iulie

Ilie a fost fiul lui Sovac, preot al Legii Vechi în Galaad. Pe vremea Regelui Ahab, căsătorit cu o prinţesă feniciană, Isabela, începe o prigoană a credincioşilor din Vechea Lege şi o apropiere de credinţa în Baal. Pentru această faptă Proorocul Ilie îl mustră pe rege cu vorbe aspre şi prevesteşte trei ani şi jumătate de foamete pentru poporul evreu.
Regele încearcă să-l omoare, dar nu reuşeşte. După vremea de foamete, Ilie revine şi dovedeşte poporului care este Dumnezeul cel adevărat. Slujitorii lui Baal sunt ucişi şi foametea încetează. În timpul vieţii, Ilie face minuni. După moarte, este ridicat la cer într-un car de foc. Va reveni pe pământ la Sfârşitul Veacului.

Legenda românească spune că Ilie era om şi lucra la câmp ca toţi oamenii. Era foarte voinic, de aceea Necuratul a pus ochii pe el. Într-o zi, o voce îi porunceşte: mergi acasă şi vezi cu cine doarme nevasta ta în pat! Ilie ia toporul, intră în casă, vede un bărbat şi o femeie care dorm într-un pat şi le taie capul pe loc. Erau părinţii lui… Se urcă Ilie într-o căruţă de foc cu cai de foc şi merge la Dumnezeu să-i spună ce i-a făcut Diavolul. Dumnezeu îi dă un bici să-i săgeteze pe Draci. În vremea aceea Dracii mai stăteau încă în cer. Sfântul Ilie şi-a pus mintea cu ei şi a început să-i oropsească. Îi săgeta cu biciul şi ei cădeau câtă frunză, câtă iarbă. Vine rândul Dracilor să ceară ajutorul lui Dumnezeu, care îi recomandă lui Sântilie s-o lase mai domol. Dracii au rămas care cum a nimerit. Tartorul şi câteva căpetenii au ajuns în fundul pământului şi au făcut Iadul. Unii au rămas prin pomi. Ei sunt cei care dau brânci oamenilor care se urcă în copaci. Alţii atârnă în văzduh, cu capul în jos, şi împiedică sufletele să ajungă în cer. Unii mai amărâţi, tot cu capul în jos atârnaţi, umplu lumea de bale.

În multe legende revine ideea că Sfântul Ilie este prea puternic. Când îi săgetează pe Draci, se cutremură pământul din ţâţâni. Se zice că atunci când Maica Domnului năştea pe Fiul Sfânt, Ilie a trăsnit un Drac şi Fiul s-a speriat. Dumnezeu l-a pedepsit pe Sfânt şi i-a uscat mâna dreaptă. De atunci Ilie este stângaci.

Se mai zice că Sfântul Ilie nu ştie când cade sărbătoarea lui. Dornic să facă un chef, îl întreabă pe Dumnezeu dacă nu i-a venit ziua. Mai este până la ziua ta, îi zice Dumnezeu. Şi tot aşa, până când ziua a trecut… De furie, Sfântul Ilie începe ploile.
Dacă plouă şi tună de Sfântul Ilie, merele şi alunele vor fi viermănoase. Alunul este copacul şarpelui, după cum nucul adăposteşte Zânele.

De Sfântul Ilie femeile dau de pomană mere. Până atunci ele nu gustă nici un măr. Pentru apicultori este o zi importantă, încep să reteze stupii, să ia miere.

Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor româneşti

La Sf. Ilie morții vin pe la casele lor. Femeile cheamă copii străini de prin sat și, adunându-i sub un măr nescuturat, îl scutură pentru întâia dată, ca să culeagă copiii mere, iar morții să se veselească. Femeile în vârstă nu mănâncă mere până în această zi, iar acum, împărțind pentru sufletul răposaților, mănâcă și ele. Dacă nu se păzește această datină, cel ce mănâncă merele înainte de Sf. Ilie va culege veșnic mere pe lumea cealaltă, dar, când se va apuca să le mănânce, merele îi vor pieri de dinainte și nu va avea parte de ele. (Tudor Pamfile)

Rătezatul sau rătezarea știubeilor sau stupilor, adică recoltarea mierii de albine, se îndătinează a se face în ziua de Sf. Ilie, sau, mai rar, în ajunul Sf. Ilie, când se duc faguri la biserică. Cei ce au stupi cheamă vecinii și neamurile la ei și le cinstesc cu rachiu și miere. Când Sf. Ilie cade luni, miercuri sau vineri, rătezatul se face înainte sau după această sărbătoare, căci, altfel, făcându-se în zi de sec, stupilor nu le va merge bine, ci vor seca; asemenea, nu se face nici duminică, această fiind ziua Domnului. (Tudor Pamfile)