Ca si cum autonomul nu se imbolnaveste niciodata.
Sau ca o face mai putin decat salariatii, asta reiese din ultimele statistici ale Seguridad Social. Dupa datele acumulate pana in luna august, in fiecare luna, mai mult de unul din 5 salariati au cerut baja pentru incapacitate temporara de munca, fata de 1 din 10 autonomi.
Diferenta intre autonom si salariat nu se justifica printr-o stare de sanatate mai buna a unora fata de ceilalti. Autonomii sunt de obicei mai reticenti in a solicita sa concediu medical din cauza caracteristicilor proprii ale activitatii profesionale. Faptul ca pierd bani prin incetarea activitatii chiar daca si doar temporar, sau frica de a pierde clientii actuali si potentiali, demotiveaza in momentul in care trebuie sa aleaga intre continuarea activitatii sau cererea de concediu medical. Doar ca sunt situatii in care nu se mai poate altfel. Atunci, care este cuantumul, suma primita pentru concediu medical si cum se obtine.
Cat se poate cere la concediu medical?
Muncitorul, cand se imbolnaveste, trebuie sa ceara sumele care i se cuvin pentru incapacitate temporara de munca. O suma de bani care acopera lipsa salariului in timpul in care nu isi poate desfasura activitatea. Sunt doua posibilitati:
-pe de o parte, boala comuna si accident nolaboral, – contingencias comunes
-pe de alta parte, boala profesionala si accident profesional – contingencias profesionales
Intre luna ianuarie si luna august au avut loc 9,26 cereri de concediu medical lunare din 1000 autonomi fata de 20,83 in cazul salariatilor.
„autonomii cer baja doar daca se gasesc intr-o situatie foarte seriasa” comenteaza Sebastian Reyna secretar general de la UPTA (Uniunea Profesionalilor si Muncitorilor Autonomi)
Cine poate sa solicite?
Ca sa incaseze banii care i se cuvin, este necesar sa fi cotizat o perioada minima de 180 zile in ultimii 5 ani anteriori solicitarii. Aceasta limita nu se aplica in cazul bolilor profesionale si accidentelor laborale. In cazul acesta nu este nevoie de o perioada minima de cotizare.
Cotizarea pentru contingenta comuna, obligatorie din 2007 pentru toti cei inscrisi in regimul special al muncitorilor autonomi (RETA). In schimb, acoperirea pentru accidente laborale si accidente profesionale are un caracter voluntar. In afara de un grup determinat de autonomi, cum sunt cei dependenti economic, sau care desfasoara o activitate de risc inalt. Asta inseamna ca, autonomii care nu cotizeaza pentru ele si sufera de exemplu un accident de munca, vor primi sumele ca si cum ar fi vorba de o boala comuna.
In plus, autonomul trebuie sa fie inscris in regimul de autonom si cu toate taxele platite la zi la seguridad social. Daca nu este asa, atunci spitalul trebuie sa ceara pacientului sa se puna la zi si sa ofere un termen de o luna pentru asta.
Cum se calculeaza marimea sumelor cuvenite?
Sumele cuvenite variaza in functie de baza de cotizare si de cauza care a provocat incapacitatea de munca. Pentru boli comune si accidente nelaborale, li se cuvine 60% din baza lunii anterioare, incepand cu cea de a 26-a zi si pana in momentul reluarii activitatii, suma urca pana la 75%.
Dreptul de a primi prestacion incepe din cea de a 4-a zi de baja: daca boala obliga la un repaus de o durata inferioara, autonomul nu primeste nimic. Doar in cazul in care este vorba de un accident laboral sau boala profesionala se incaseaza trei sferturi din baza incepand cu prima zi de baja, doar daca se cotizeaza pentru contigencia profesionala.
Multi autonomi sunt reticenti in momentul in care ar trebui sa ceara baja pentru ca sumele care le corespund sunt foarte mici, in timp ce baza medie a salariatilor este mai mare de 1700 eur, cea a autonomilor nu ajunge la 1000. aceasta diferenta se explica prin faptul ca autonomii pot sa aleaga baza de cotizare independent de veniturile reale. Majoritatea dintre ei aleg baza minima de 884,4 eur.
Cum se cere?
Solicitarea de subsidios se face online cu documentul de identitate. Modelul este disponibil online dar este recomandabil sa sunati la mutua ca sa confirme cum se transmite. Daca autonomul nu stie care este institutia sanitara de care apartine, poate afla la biroul de Seguridad Social.
Intreruperea activitatii are o durata maxima de 1 an, care se poate prelungi cu inca 6 luni.
Este necesar de asemenea sa prezinte chitatele de la cotele platite de autonomi pentru ultim ele 3 luni, documentele medicale eliberate de medicul de familie, – intr-un termen de 3 zile- si declaratia de situatie a activitatii -in termen de 15 zile- unde autonomul sa specifice daca activitatea sa se va intrerupe temporar sau permanent, sau daca asa hotaraste, cine o sa gestioneze afacerea in perioada intreruperii activitatii. „daca nu se prezinta aceasta documentatie in termenele prevazute, autonomul este sanctionat cu pierderea prestatiei pentru o luna”
Daca perioada estimata de inactivitate este mai mica de 5 zile, medicul de familie poate sa stabileasca baja si alta in acelasi moment dar las mutuas au dreptul in orice moment sa efectueze controale, sa schimbe conditiile sau sa cheara analize suplimentare. La prestacion se termina atunci cand se finalizeaza termenul maxim stabilit, se pensioneaza sau nu se respecta recomandarile medicale obligatorii. Acest ultim punct nu trebuie trecut cu vederea: la prestacion se suspenda de forma cautelar daca autonomul nu se prezinta la vizitele medicale in datele stabilite. Doar daca este capabil sa documenteze cu o dovada de la medicul sau in termen de 10 zile de la data fixata pentru revizie, cu absenta justificata, va putea primi din nou prestatia, in caz contrar, va pierde orice drept.
