Pașaportul CRDS – o cârpeală administrativă

Pașaportul CRDS – o cârpeală administrativă

Trimite și altora
  • 21
    Shares

În conformitate cu art. 34 din Legea nr. 248/2005, eliberarea pașaportului cu mențiunea CRDS presupune retragerea Cărții de Identitate românești, ceea ce implică o serie întreagă de dezavantaje pentru persoana în cauză, coroborat cu inutilitatea actului în sine, ce rezultă din faptul că statele membre UE nu mai solicită pașaport cetățenilor care vin dintr-un alt stat al uniunii, iar de aici, probabil și numărul mic de cetățeni care preferă să intre în legalitate solicitând eliberarea unui pașaport cu mențiunea CRDS, predând astfel autorităților Cartea de Identitate.

Statul, pe de altă parte, pare să accepte sau pare, aș zice, chiar să aibă un interes ca situația să rămână așa, nedorind ca toți cetățenii români care domiciliază în afara țării să dispară din evidențele interne ale populației. Această stare de fapt a dus inclusiv la supraaglomerarea secțiilor de votare din străinătate la ultimele alegeri prezidențiale de exemplu, numărul acestora fiind calculat de autoritățile române în funcție de numărul cetățenilor români cu domiciliul legal în țara respectivă din bazele lor de date și nu în funcție de numărul real al cetățenilor români care domiciliază acolo, adică și a celor cu Cărți de Identitate românești, scrie juristul Marius Florian Dan în juridice.ro

smartup

Pe plan intern, amintim doar situația în care pe listele electorale permanente figurează foarte multe persoane care deși au domiciliul în circumscripția respectivă, în realitate sunt plecate de mai multă vreme din țară și domiciliază într-un stat membru UE. Această situație este una din cele care pot favoriza fraudarea votului și nu de puține ori s-a reclamat acest lucru în cadrul ultimelor procese electorale din țara noastră.

Dreptul la domiciliu și reședință conform noului Cod Civil Român:

Art. 86 alin. (1) “Cetățenii români au dreptul să își stabilească ori să își schimbe în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau în străinătate, cu excepția cazurilor anume prevazute de lege.

(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în același timp decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe.”

Definiția domiciliului conform art. 87: “Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde acesta declară că își are locuința principală.”

În ceea ce privește reședința, noul Cod Civil precizează, conform art. 88, că “Reședința persoanei fizice este locul unde își are locuința secundară.”

Când vă stabiliți domicilul în străinătate vi se retrage CI (cartea de identitate), se anulează.

  • domiciliu înseamnă ședere pe durată nedeterminată
  • rezidența înseamnă șederea pe durată determinată

Nu există domiciliu temporar, așa cum nu există rezidență permanentă.

Domiciliul este permanent iar rezidența temporară

Statutul de CRDS-ist se obține la cerere, în România sau la sediile consulatelor, după ce s-a obținut din partea autorităților statului în care vă stabiliți, aprobarea / permisiunea pentru asta – atunci se înscrie în pașaport mențiunea „Titularul acestui pașaport are domiciliul în străinătate”. Și vi se retrage CI care certifică existența domiciliului în România.

În concluzie, avem în prezent situația destul de răspândită, în care un cetățean român domiciliază în afara țării, pe teritoriul Uniunii Europene iar la expirarea termenului de valabilitate a Cărții de Identitate acesta este pus în situația de a da o declarație falsă din care să reiasă că domiciliază în țară, ca să-și poată reînnoi actul de identitate.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


În acest context retragerea cărților de identitate cetățenilor români care domiciliază într-un alt stat membru UE este un abuz din moment ce în lipsa acestui document cetățeanul este obstrucționat în exercitarea unor drepturi în țara lui de origine sau îi sunt chiar restrânse anumite drepturi cetățenești și că de lege ferenda, această problemă ar trebui reevaluată de către legislativ dacă nu cumva mai înainte, Curtea Constituțională nu va fi sesizată și pusă în situația de a se pronunța asupra unei excepții de neconstituționalitate.

De reținut este și faptul că în majoritatea statelor UE nu se face distincție între termenul de rezidență și cel de domiciliu, semnificația celor doi termeni fiind asemănătoare. În fapt, și la noi, termenul de reședință derivă din rezidență, iar Dex-ul stabilește că primul din sensurile termenului rezidență este acela de “reședință, sediu, domiciliu”, iar cel de-al doilea sens este “dreptul și starea persoanei care se stabilește într-o țară străină ca rezident”. De fapt, rezident nu este altceva decât cetățeanul străin care domiciliază temporar într-o țară străină, chiar dacă acest drept este condiționat.

„O soluție mult mai simplă credem că ar fi fost, de exemplu, înscrierea mențiunii de “cetățean român cu domiciliul în străinătate” chiar pe Cartea de Identitate în loc de „forțarea” persoanelor în cauză să dețină un pașaport din moment ce acest document nu mai este obligatoriu sau util în UE și nici în țară nu este considerat de multe ori ca fiind un act valid de identitate pentru cetățenii români. În aceste condiții, vechiul domiciliu din România ar putea deveni reședință (locuința secundară) pentru persoana în cauză și ar putea chiar să rămână stipulat în C.I. Acest lucru ar ajuta mult autoritățile, având astfel o evidență clară atât a domiciliului din străinătate, cât și a celui din România (care devine astfel reședință) și toate acestea în baza aceluiași act de identitate. Pașaportul cu mențiunea CRDS ar putea să rămână ca soluție numai pentru cei care domiciliază în afara UE, deși chiar și pentru aceștia prezintă anumite dezavantaje pe perioada șederii lor în România. Ca dovadă a domiciliului din străinătate se poate procura documentul oficial pe care statul respectiv îl emite cetățenilor respectivi și pe care aceștia sunt chiar obligați să-l solicite în cazul în care șederea lor pe teritoriul statului respectiv se prelungește peste un anumit termen” este de părere juristul Marius Florian Dan.

Materialul complet aici

Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook.

  • 21
    Shares