• Anul viitor se sărbătorește centenarul Marii Uniri, evenimentul fundamental al României contemporane iar oficialii români dovedesc o profundă lipsă de interes pentru marcarea evenimentului.
• Au ales să remarce cei 100 de ani de la Bătălia de la Mărăști, eveniment hotărâtor în cursul spre Unire, pe Facebook

Miercuri, la exact 100 de ani de la începerea Bătăliei de la Mărăști, nimeni din partea Executivului sau din partea Administrației Prezidențiale nu a fost prezent pentru a depune o coroană de flori în memoria soldaților români, care prin jertfa lor au făcut posibil visul României Mari.

Doar Ministerul Apărării Naționale s-a rezumat să trimită militarii forțelor terestre din Divizia 2 Infanterie „Getica” la Mărăști, scrie DCNews.

În schimb, Casa Regală a marcat centenarul marilor bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, printr-un traseu al recunoștinței. Astfel, Principesa Margareta și Principele Radu au luat parte la ceremonia de depunere de flori de la Mausoleul de la Mărăști, Mausoleul din Mărășești, dar și la Cimitirul Eroilor din Oituz. Dacă înalții demnitari din clasa politică românească nu au considerat că prezența lor este necesară, din partea SUA a fost prezent la evenimente ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm.

Liderul platformei unioniste Acțiunea 2012, George Simion, prezent la evenimente, a confirmat informația pentru DC News. Acesta a transmis și un mesaj de atenționare pentru clasa politică de la București.

”Se pare că mai marii oameni politici sunt interesați de cu totul și cu totul alte chestii. Acțiuni la purtător, impozite ș.a.m.d. Eu le atrag atenția că nimeni nu o să își aducă aminte de toate acestea peste 10-15 ani. În schimb, toată lumea știe că în 1918, prin Marea Unire, România s-a unit. Acum, după 100 de ani nu se fac eforturile necesare ca aceste zile să fie sărbătorite cum trebuie”, a precizat George Simion în exclusivitate pentru DC News.

Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz au salvat existența României și reprezintă un eveniment fundamental în istoria contemporană a țării, fără de care Marea Unire nu ar mai fi fost posibilă.

România intrase în Primul Război Mondial, de partea Antantei, la data de 27 august 1916. După o serie de înfrângeri în fața Puterilor Centrale, la sfârşitul anului 1916, Bucureştiul a fost ocupat, iar mai apoi o mare parte a teritoriului României a căzut sub ocupaţia trupelor germane. Regele Ferdinand I și Regina Maria, armata, Guvernul și Parlamentul, s-au retras în Moldova care rămăsese neocupată.

Situația era una extrem de periculoasă. În cazul unei înfrângeri totale a Armatei Române, teritoriul românesc risca să fie anexat, existând pericolul de dizolvare a României ca stat.

Jertfa soldaților români pe câmpul de luptă

Ceea ce a urmat a reprezentat piatra de temelie a Marii Uniri de peste un an, din 1918.

În dimineața zilei de 11 iulie 1917, Armata a 2-a română, condusă de generalul Alexandru Averescu, sub comanda Regelui Ferdinand I, a pornit ofensiva împotriva Armatei a 9-a germane. Bătălia a durat opt zile. Soldații români, mult mai slab pregătiți decât cei germani, au luptat cu eroism dată fiind situația României, dar și motivați de promisiunile de împroprietărire făcute de Regele Ferdinand I. Generalul Averescu avea mai apoi să susțină că Bătălia de la Mărăști a fost ”prima victorie adevărată din istoria Armatei Române moderne”.

Dar prețul victoriei a fost uriaș: peste 5.000 de soldați români au decedat, au fost răniți sau au fost dați dispăruți.

A urmat Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917), unde s-a născut pe câmpul de luptă deviza ”Pe aici nu se trece!”. Și într-adevăr nu s-a trecut. Cu jertfa a peste 27.000 de soldați români care și-au găsit odihna veșnică pe câmpurile de la Mărășești. Ulterior, a urmat victoria împotriva trupelor germane și austro-ungare, în Bătălia de la Oituz (8–22 august 1917).

• Sant Jordi de trandafiri, carte si cultura

Președintele de la Generalitat, Carles Puigdemont, a declarat astăzi că festivitățile de Sant Jordi înfățișează Catalunya ca pe „o țară cultă care face din carte și trandafiri armele sale cele mai puternice”

„Să arătăm încă odată cine suntem”, a cerut în mesajul instituțional difuzat de Europa Press și, în plus, a menționat efortul apreciabil pe care îl fac editorialele și librarii. Nu a omis să amintească de perioada în care edițiile în limba catalană erau clandestine.

A amintit de asemenea că marea sărbătoare de Sant Jordi continuă să existe mulțumită „celor care au menținut-o în timpuri dificile” și care au reușit să facă cunoscuți scriitorii catalani.

Calitatea sectorului editorial catalan se demonstrează nu doar pe 23 Aprilie ci pe tot parcursul anului, programele desfășurate constant și obectivele urmărite cu obstinație se ating unul după altul, rezultatul fiind numărul impresionant de titluri pe care cititorii le au la dispoziție.

Limba română ocupă un loc privilegiat în preocupările sectorului editorial catalan, munca susținută din ultimii ani a unor traducători de excepție ca Xavier Montoliu sau Jana Balacciu Matei (proaspătă laureată a celei mai înalte distincții a Institutului de Litere Catalane) își arată roadele. Scriitorii catalani traduși în limba română și scriitorii români ale căror opere deja se află pe rafturile librăriilor catalane sunt rezultatul colaborării și deschiderii demonstrate de politica culturală comună a ultimilor ani.

Mii de persoane au luat cu asalt centrul Barcelonei într-un Sant Jordi cald și însorit, de primăvară. La jumătatea zilei, la Rambla este impracticabilă, cozile umplu la Rambla de Catalunya, pasajul Gracia strălucește și, peste toate, cozile sunt și mai mari la intrarea în vechea fabrică Damm unde au loc concerte.

La metrou, o fătucă dăruiește o carte unui tânăr iar o duzină de turiști nordici care merg să vadă Sagrada Familia privesc scena. Când tânărul îi aruncă fetei un sărut din vârful degetelor turiștii aplaudă și râd.