Când ai douăzeci de ani de Spania diferența între un ambasador român care chiar și-a făcut treaba la post și altul care doar a băgat bățul prin gard să-și ia salariul este chiar evidentă.
Gabriela Dancău a fost cea mai bună ambasadoare la Madrid pe care România a avut-o în ultimii douăzeci de ani.
A întărit relațiile diplomatice la nivel instituțional, a ascultat la nevoile imigrațior români în Spania. La plecare lasă în urmă respectul pentru gestiunea diplomatică bine făcută și rețeta prin care regatul spaniol își pune încrederea în oameni pe care îi respectă. Spaniolii au uitat să ne facă pe toți la grămadă hoți și curve de vreo cinci-șase ani, se uită în jur către români și nu îi găsesc diferiți de oricare altul. Este și meritul ambasadoarei noastre la Madrid.
Gabriela Dancău a făcut politică românească solidă. Consulatele din Spania au titulari trimiși de partide, toate au fost în subordinea ambasadorului de la Madrid, cu unele a colaborat mai bine cu altele mai prost, depinde din ce parte bătea vântul la București la un moment sau altul. A reușit să facă politica României și pentru românii din Spania. S-a simțit profesionistul de carieră, omul cu o misiune în spate, amabil cu delegatul trimis de partid dar inflexibil când a venit vorba de interesul românului de rând.
Mesajul Ambasadoarei României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău, adresat comunității românești cu prilejul încheierii mandatului:
Dragi compatrioți,
După mai bine de cinci ani de mandat în calitate de ambasador al României în Regatul Spaniei, țară pentru care nutresc o afecțiune specială, iată că a sosit momentul să ne luăm rămas-bun.
În anii în care mi-am desfășurat activitatea în Spania, am investit energie și pasiune în multe proiecte care cred că s-au dovedit viabile și care au creat o legătură și mai puternică între țările noastre. Unele dintre acestea sunt foarte importante, de altele m-am legat afectiv mai mult, unele au necesitat eforturi mai mari, iar altele au generat efecte care au depășit așteptările. Trebuie să recunosc că au fost și situații în care lucrurile nu au mers întru totul așa cum mi-aș fi dorit.
La preluarea mandatului de ambasador la Madrid, în 22 septembrie 2016, mi-am asumat câteva obiective principale, de importanță similară, adaptate la relația specială dintre România și Spania: operaționalizarea Parteneriatului Strategic româno-spaniol, dinamizarea schimburilor comerciale și a cooperării economice, accesul ușor al cetățenilor români la servicii de calitate ale ambasadei și ale oficiilor consulare, dar și promovarea culturii române în Spania.
Împărtășesc cu dumneavoastră, cu această ocazie, bucuria de a rememora momente importante care au marcat parcursul meu profesional în Spania. Privind în urmă, remarc cu emoție că, nu de puține ori în acești ani, am reușit să aducem România în prim-plan pe scena spaniolă, fie că a fost vorba de aniversări naționale, de asumarea de către România a unor roluri internaționale sau de organizarea unor acțiuni politico-diplomatice, instituționale și de diplomație publică de anvergură.
Aniversarea în 2017 a unui deceniu de la aderarea României la UE a fost o ocazie de a trece în revistă obiectivele și valorile asupra cărora împărtășim o viziune comună cu Spania la nivel european. A fost un prilej pentru confirmarea angajamentului pentru menținerea politicilor tradiționale ale UE, în beneficiul cetățenilor țărilor noastre, dar și pentru respingerea tendințelor populiste, aflate în ascensiune în acel moment în Europa. Începând cu 2017 am demarat negocieri bilaterale pentru semnarea mai multor documente de cooperare, acorduri și memorandumuri de înțelegere în circa zece domenii, dintre care amintesc apărarea, administrația publică și comerțul exterior, care au fost semnate în anii următori, precum și pentru semnarea convenției bilaterale referitoare la evitarea dublei impozitări. Amintesc că au fost demarate și negocieri pentru încheierea de documente de cooperare între autorități locale și regionale din România și Spania, dintre care multe au fost semnate.
În 2018 am sărbătorit cu emoție Centenarul definitivării României moderne. Am interacționat îndeosebi cu comunitatea de români rezidenți în Spania, cu obiectivul de a cunoaște mai bine realitățile socio-economice și culturale cu care aceasta se confruntă. În anul Centenarului Marii Uniri, reprezentantilor românilor din Spania le-au fost recunoscute meritele în cadrul ediției spaniole a Galei „100 pentru Centenar”. Fără urmă de îndoială, activitatea românilor premiați o complementează pe cea a misiunilor diplomatice, devenind ei înșiși ambasadori nemijlociți ai României și ai comunităților românești de peste hotare din care fac parte.
De-a lungul întregului meu mandat, ambasada și-a deschis porțile pentru cetățenii români rezidenți în Spania. Am găzduit la sediul misiunii diplomatice evenimente și ateliere cu activități care să încurajeze menținerea identității românești în paralel cu integrarea în societatea spaniolă, una dintre cele mai mari provocări fiind organizarea lunara a programului „Serile acasă ale Ambasadei”.
Tot în 2018, România s-a bucurat de o vizibilitate deosebită odată cu participarea la Târgul de Carte de la Madrid în calitate de țară invitată de onoare. Un maraton cultural impresionant care a durat două săptămâni si jumătate si a făcut să strălucească cultura țării noastre în Spania. Peste 2,2 milioane de persoane au vizitat târgul, despre România au apărut în presă 195 de articole, iar cărțile au fost vândute atât în limba română, cât și în limba spaniolă, de opt ori mai mult decât la ediția anterioară. Cei peste 100 de invitați: scriitori, critici literari, jurnaliști, profesori, diplomați, fotografi, actori, muzicieni au dat consistență culturii românești în Madrid. De departe a fost cea mai mare operațiune de diplomație culturală organizată până in prezent de România în Spania.
Preluarea Președinției rotative a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019 a crescut până la un nivel fără precedent vizibilitatea Ambasadei României atât la Madrid, cât și în întreaga Spanie, și a reconfirmat atașamentul profund al României pentru valorile democratice și ideea europeană. Am inițiat și organizat în Spania, pe durata Președinției României la Consiliul UE, o serie de activități politico-diplomatice și culturale de anvergură, beneficiind de deschiderea necondiționată a autorităților spaniole centrale, regionale și locale, evenimente care s-au bucurat de apreciere și participare la nivel înalt.
2020 a fost anul care a luat prin surprindere întreaga omenire. Pandemia de coronavirus a adus o tensiune de nebănuit până acum în gestionarea fluxurilor de călători și în interacțiunea dintre persoane, forțând toate statele de pe glob, nu doar România și Spania, să implementeze măsuri de urgență, care ne-au ținut departe unii de alții în primă fază, pentru ca, ulterior, solidaritatea și progresele științei să ne arate că, atunci când forțele se unesc, cele mai bune soluții sunt identificate. Dificilul an 2020 ne-a determinat să adaptăm modul de lucru clasic al unei ambasade la noile condiții, însă personalul a fost mereu alături de cetățenii români în situații vulnerabile. În plus, ambasada și consulatele au organizat zeci de zboruri speciale de repatriere a cetățenilor români pe durata stării de urgență, mai ales în perioada de vârf a pandemiei.
La nivel sectorial, relația economică bilaterală a cunoscut o dinamică accentuată. Pe lângă numeroasele vizite de lucru la nivel înalt, am organizat o serie de forumuri, misiuni și seminarii economice în destinații cu un ridicat potențial economic, precum Madrid, Bilbao, Valencia, Sevilla, Málaga, Vigo, Pamplona sau Gijón și au fost semnate mai multe memorandumuri de cooperare între instituțiile de profil din cele două țări și camerele de comerț din România și Spania.
Nevoia constantă de cunoaștere reciprocă între România și Spania și de explorare a oportunităților economice în plan bilateral și-a găsit expresia în expansiunea continuă în ultimii cinci ani a rețelei de consulate onorifice ale României în Spania cu noi birouri, dublată de multiplicarea misiunilor de promovare economică. Am inaugurat opt noi consulate onorifice în zone în care nu există o prezență consulară de carieră, precum Insulele Canare, Insulele Baleare, Cantabria, Asturias, Galicia, Albacete, Málaga și Cádiz. Am convingerea că noile consulate onorifice vor răspunde interesului de a face cunoscute oportunitățile de afaceri ale țării noastre și reprezintă, în același timp, o oportunitate de aprofundare și diversificare a legăturilor dintre România și dinamicele regiuni și provincii spaniole.
În domeniul muncii și al securității sociale, obiectivul prioritar a fost, permanent, apărarea și promovarea intereselor cetățenilor români, precum și informarea acestora cu privire la drepturile și obligațiile lor. De-a lungul timpului, a fost acordată asistență la sediul secției consulare a ambasadei și au fost organizate campanii de informare în teritoriu, în mediul online și la radio. Colaborarea excelentă cu autoritățile spaniole s-a fructificat prin elaborarea, traducerea și distribuirea pe paginile de internet ale instituțiilor spaniole a mai multor materiale de interes în limba română, cu scopul informării pe diferite teme precum violența de gen, drepturile angajaților care lucrează la domiciliu, obținerea venitului minim garantat sau măsuri de protecție în contextul pandemiei de coronavirus.
Cooperarea polițienească a produs rezultate semnificative prin participarea activă la misiuni operaționale, organizarea de activități în domeniul prevenirii și combaterii violenței de gen sau acordarea de sprijin de specialitate pe durata pandemiei.
Cooperarea în domeniul justiției a adus evoluții excelente înregistrate atât în plan bilateral, cât și în cel comun european. Dar cel mai important este faptul că la un an de la discuția mea cu ministrul justiției spaniol în care am pledat pentru necesitatea înființării unui post de magistrat de legatură acreditat pe lângă autoritățile spaniole, acest deziderat a fost îndeplinit de ambele părți la finalul anului 2021. Ministerul Justiției din România a desfășurat deja procedura de selecție a unui magistrat de legatură, urmând ca anul acesta să-și înceapă activitatea la Madrid.
Nu în ultimul rând, exercițiul organizării pe teritoriul Spaniei a trei rânduri de alegeri românești, precum și a unor alegeri europene și referendumuri, a reprezentat un test de logistică, coordonare și colaborare strânsă cu comunitatea românească, fără de care nu ar fi fost posibilă operaționalizarea a 140 de secții de votare, fapt de neimaginat în urmă cu câțiva ani.
Chiar daca anul 2021 a fost inca marcat de pandemie, a fost anul în care am reușit să definitivăm apropierea de Spania. Aniversarea a 140 de ani de relații diplomatice bilaterale între România și Spania a fost marcată prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, precum și prin organizarea unor acțiuni de diplomație publică de înaltă ținută și mare anvergură. România a atins un punct de vizibilitate maximă în Spania în plan politic prin concretizarea unei serii de contacte la nivel înalt, fie că a fost vorba de reuniuni ale miniștrilor de externe, ale miniștrilor culturii, miniștrilor muncii și incluziunii sociale sau ale președinților Senatelor celor două țări. Am organizat evenimente culturale, concerte, expoziții și conferințe. Muzicieni români au încântat publicul cu prestații remarcabile în locații emblematice ale capitalei spaniole precum Palatul Regal din Madrid, Palatul Regal La Granja de San Ildefonso sau Academia Regală de Arte Frumoase. Schimburile culturale româno-spaniole au atins apogeul odată cu organizarea expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, un demers unic care reunește 835 de artefacte descoperite pe teritoriului actual al României, ce provin din 40 de instituții muzeale din România și 3 din Spania, multe din exponate ilustrând rădăcinile comune ale celor două națiuni aflate la extremitățile continentului. Trebuie menționat că această expoziție a bătut deja recordul de vizitatori în rândul expozițiilor temporare organizate la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, aducând o vizibilitate fără precedent României în Spania.
Referitor la anul 2021, trebuie neapărat menționată prima participare a Forțelor Aeriene Spaniole la operațiunile de poliție aeriană desfășurate în România și ralierea Madridului la preocupările de securitate de la Marea Neagră, în egală măsură în care România a devenit un actor interesat de evoluțiile din Mediterana.
In perioada misiunii mele, am acţionat consecvent pentru ca cele expuse mai sus să capete substanţă. Am reprezentat, apărat şi promovat, cu dăruire şi onoare, interesele tarii mele si ale cetatenilor romani. M-am deplasat in aproape toate regiunile in care exista comunitati numeroase de cetateni romani si am avut astfel ocazia să mă întâlnesc cu mulți dintre Dumneavoastră, români harnici și serioși, care reprezentaţi cu cinste România în Regatul Spaniei. Pe unii am avut şansa să vă cunosc şi apreciez la nivel personal, cu alții am colaborat îndeaproape la realizarea unor proiecte comune sau doar am corespondat, însă pe absolut toţi v-am preţuit şi v-am respectat sincer pentru profesionalismul, sacrificiile de natură personală și determinarea de care daţi dovadă.
Am manifestat permanent o politică de angajament, transparenţă şi deschidere față de fiecare dintre Dumneavoastră şi in acelasi timp față de toate formele asociative, încercând să vin, atunci când a fost posibil, în întâmpinarea dorinţelor Dumneavoastră, fiind receptiva la idei şi la noi proiecte de colaborare.
Cred puternic in pastrarea identitatii nationale si a valorilor limbii romane in comunitatile romanesti din strainatate, iar cursul LCCR este dovada excelentă a profesionalismului profesorilor de limbă română care predau limba română miilor de copii români din Spania, curs care s-a extins anual în aproape toate comunitățile din Spania. Pe durata misiunii mele am avut colaborari excelente cu universitatile din Spania, care s-au concretizat in numeroase parteneriate, ultimul mare eveniment fiind deschiderea Lectoratului de Limbă română de la Universitatea Complutense din Madrid. Cred cu tărie în valenţele pozitive ale educaţiei şi în susținerea încurajării permanente a tinerilor care învață peste hotare să revină în România, pentru a contribui la dezvoltarea Romaniei noastre.
La finalul mandatului meu în Spania, sunt bucuroasă să vă prezint un bilanț care îmi aduce satisfacția îndeplinirii obiectivelor: Parteneriatul Strategic a cunoscut o aprofundare și o extindere fără precedent a ariilor de cooperare, având ca momente de referință încheierea unor Memorandumuri de Înțelegere în domeniile apărării, administrației publice și comerțului exterior sau semnarea convenției bilaterale referitoare la evitarea dublei impozitări; au fost identificate noi domenii de cooperare cu privire la care încă 6 Memorandumuri de Înțelegere sunt finalizate și așteaptă să fie semnate de către miniștrii de resort, domeniile vizate fiind sănătatea, cultura, munca și protecția socială, turismul, diaspora și formarea diplomatică; au fost efectuate nenumărate vizite ministeriale, parlamentare și la nivel de autorități regionale și locale; au fost aduse investiții importante în România și au fost create multiple oportunități de afaceri între cele două țări atât prin forumurile economice promovate în Spania sau misiunile economice organizate in România, cât și prin înființarea a încă 9 consulate onorifice; asistența consulară a fost ajustată și îmbunătățită astfel încât să răspundă nevoilor cetățenilor români din Spania, de la care am primit un feed-back pozitiv continuu.
Stiu că imaginea ţării noastre depinde de eforturile diplomatice, de competenţele şi atitudinea diplomaţilor, de ceea ce se întâmplă zilnic în politica interna, dar depinde şi de impactul comportamentului şi al performanţelor fiecărui cetăţean roman din afara granițelor. Multora dintre Dumneavoastră, care ați reușit să vă afirmați și să valorificați potențialul românesc la nivel de excelență în Spania, vă revine în continuare rolul de model și de factor coagulant, pentru ca solidaritatea și spiritul național să existe și să anime fiecare această comunitate.
În încheiere, țin să mulțumesc tuturor instituțiilor române și spaniole, colegilor mei din ambasadă și de la cele 7 oficii consulare, din filiala de la Madrid a ICR, consulilor onorifici, reprezentanților cultelor religioase, precum și tuturor cetățenilor români din Spania, oameni minunați cu care am avut bucuria și privilegiul să colaborez în acești ani, într-un efort conjugat de consolidare și diversificare a relației româno-spaniole, ale cărui rezultate concrete le vom regăsi cu siguranță în bilanțurile viitoare, care vor demonstra că semințele plantate în acești cinci ani vor aduce roadele dorite.
Gabriela Dancău
Ambasadorul României în Regatul Spaniei
Nu este întâmplător că artistele, pe care publicul deja le cunoaște de la alte expoziții organizate în ultimii doi ani în Ulldecona, au ales termenul de Sawabona pentru a-și intitula colecția. Articolele de îmbrăcăminte cât și accesoriile sunt inspirate din cultura africană, iar Sawabona, se traduce din Zulu prin „eu te respect, te valorez. Ești important pentru mine”.
Tradițiile africane văzute prin prisma occidentalilor au făcut dificilă înțelegerea semnificației reale a măștilor. Începând cu comercianții de sclavi din secolul al XV-lea până în epoca colonială, Africa a fost supusă unei exploatări severe de către vest. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când călătorii europeni au venit să exploreze continentul, atitudinea acestora a fost ferm închisă și superioară astfel încât observațiile timpurii ale măștilor africane ale occidentalilor au fost preponderent de genul: „grimase oribile, urâte, simboluri diavolești”, reflexie a imensei superficialități cu care europenii au interpretat rolul măștilor africane.
Occidentalul persistă în a vedea măștile africane ca simple obiecte curioase și imaginative, ideale pentru agățat pe un perete. Africanul nu își consideră măștile ca o formă de artă. În majoritatea culturilor tribale în care se fac ritualuri și se dansează mascat, nu se pune deloc problema artei. O mască, pentru africani, este un instrument de ritual, iar fără costum, dansator, muzică, adunare a tribului și loc sacru, o mască nu are sens.
Andreas Lommel a scris „Statuetele înfățișează strămoșii, măștile reprezintă spiritele strămoșilor morți, iar artele decorative repetă aceleași motive iar și iar”. Africanul trăiește un mod de viață mai integrat, iar spiritualitatea este o parte obișnuită a acestuia, orchestrată de acte rituale.
Prin ritualuri, mituri și măști, africanul interacționează cu natura, în timp ce occidentalul o contemplă ca frumusețe. Cultura africana este animista: africanul crede ca totul în natură are o putere în interior, că totul, chiar și obiectele neînsuflețite poseda un suflet. Așadar, măștile la ei nu erau doar simbolice; erau un fel de „capcane” care „prindeau” sufletul, în beneficiul celor vii.
“
