Picătura de cultură – Pagina 3 – Revista de Barcelona

15/05/201815/05/2018

Minunata diaspora – Feria de Abril 2018 Barcelona

România a fost reprezentată pentru prima data la Feria de Abril din Barcelona desfășurată în perioada 27 aprilie-06 mai 2018.
Asociațiile românești din diaspora au promovat împreună portul, cultura și tradițiile naționale la aceasta mare sărbătoare.

Feria de Abril 2018 din Barcelona și-a stins luminile multicolore după zece zile lungi de primăvară capricioasă și mai umedă ca niciodată de când românii alcătuiesc o comunitate importantă în orașul de la țărmul Mediteranei. A fost prima participare românească la marea sărbătoare specifică sudului tradițional andaluz care se organizează an de an în Barcelona.

Pentru cei ce nu știu Feria de Abril este un imens „iarmaroc” care durează zece zile și unde aproximativ un milion de vizitatori vin să petreacă câteva ore gustând ici colo câte ceva din oferta sutelor de atracții disponibile în marele forum catalan. Atractivul cosmopolitei metropole spaniole face ca mai mult de 70% dintre vizitatori să fie turiști de pe cinci continente aflați în vacanță, spectatori la Feria bucuriei și tradițiilor unui popor cald și generos.

„Este ca și cum am fi pus tricolorul în fața a sute de mii de oameni de pe toată planeta, este greu de imaginat o vitrină mai eficientă” spune președintele Centrului Cultural Robarna din Barcelona, Sevastian Hulub, unul dintre ONG-urile implicate în proiect.

Asociacion Cultural Rumana din Sabadell a fost principalul organizator, Roberto Vâlsan: „Am sărbătorit Centenarul României printr-un eveniment foarte îndrăzneț pe durata a 10 zile în mijlocul Barcelonei unde am vrut să facem cunoscută comunitatea românească. Astfel, am propus pe durata celor 10 zile tot felul de evenimente culturale, gastronomice, artistice, am scos în prim plan tradiția românească prin expoziții de ii, măști, icoane, costume naționale vechi de peste 100 ani; de asemenea prin prezentări de carte, prin gastronomia românească, prin artiștii noștri pe plan local”.

O sărbătoare românească organizată integral de comunitatea din diaspora catalană și adresată în primul rând celor care nu sunt de o limbă cu noi, o imagine în miniatură a tradițiilor și culturii „vândută” sutelor de mii de spectatori de pe cinci continente care au trecut prin fața pavilionului deschis. Au fost curioși, au întrebat, au vrut să știe, să guste și să danseze cu noi.

A fost o sărbătoare a comunității de limbă română provenită dintr-o parte și de alta a Prutului fără distincție, făcută posibilă tocmai prin implicarea membrilor ei și suportului pe care aceștia l-au primit de la românii care i-au trecut pragul. S-a vorbit mult românește în Forumul barcelonez în aceste zece zile, înăuntrul și în afara pavilionului pavoazat cu tricolor, foarte mult în afara lui. Mulți, prea mulți după gustul nostru au fost românii care au trecut discret uitându-se cu coada ochiului ca și cum nu și despre ei ar fi fost vorba; poate la anul vor îndrăzni mai mult, să intre, să ne vorbim, să ne cunoaștem. Suntem diaspora.

„A fost un eveniment foarte reușit, noi ca români am demonstrat că putem face un pas în față, să propunem evenimente de mare anvergură și sofisticare. De la ACROS mulțumim MRP pentru ajutorul acordat la acest proiect; la sfârșitul acestor zile am demonstrat că dacă se vrea, comunitatea se poate uni sub umbrela aceluiași nume: România. Am avut un eveniment foarte reușit prin care am sărbătorit Centenarul României. Pe această cale, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani România, La mulți ani românilor!” a încheiat Roberto Vâlsan.

Expoziții:

Standul de cărți libraría Punct din Barcelona care a inclus și raftul solidar
RoArtMarinela din Almendralejo
Taller Pintura D&V
Pictura Magda Popovici
Daniela Salagean artă populară, artizanat, icoane și obiecte din lut

Gastronomie:

Caravana Transilvania
Anca Cecilia Cucu

Prezentări de carte

Marina Dirul
Diana Burlacu
Laura Catalina Dragomir

Cu intervențiile Mariei Liciu și Corina Tulbure.

Și aportul artistic al:

Angela Mocanu
Adriana Untila
Ana Bejan
Mihai Jereghi

Muzica populară:

Elena Bosinceanu
Formația Cristi de la Valcea
Formația de dansuri populare Luceafarul din Tarragona
Daniel Gram
Mihai Posneanu
Emil Bagneanu
Mioara Obadă
EkoValls

A fost tombolă cu premii, un concurs de table foarte disputat, alte evenimente punctuale înscrise în programul general, degustări de vinuri, seri de discotecă și multă, multă voie bună.

Și-au adus aportul printre mulți alții DJMyke Studio și DJ Floo.

Au vizitat pavilionul Consulul Bodgan Bădescu, Consulul Onorific al Republicii Moldova la Barcelona, Jaume Planas Debes, precum și oameni de afaceri și politicieni catalani.

08/05/201808/05/2018

Laura Cătălina Dragomir – Feria de lectura la Barcelona

„Și pentru că artele mereu înving împreună ieri a fost și zi să stăm cu muzica”

Sâmbătă, 5 mai, în cadrul multicolorei Feria de Abril 2018 Centrul Cultural RoBarna a avut plăcerea să aducă Cărțile. Spunem „cărțile” pentru că poeta Laura Catalina Dragomir a prezentat trei: Nunanit, Caracterul triumfal al înmormântărilor cântate și Una și aceeași fata a diferitului.

Prezentată de Corina Tulbure și Maria Liciu. Recitată de Marina Dirul. Aplaudată de toți cei prezenți la întâlnirea românilor din Spania cu literatura.

Ca și cum Barcelona nu ar fi fost de ajuns pentru întâmpinarea poetei, Adrian Melicovici a transmis din Italia un cuvânt de deschidere, citit de Ani Dumitru la deschiderea evenimentului:

„Despre tine, Laura, pot să spun așa: Mi-ai fost mereu de-andoaselea în vorbă și empatie, adicătelea nonconformismul care leagă face punte între noi doi, prietenește și sufletește vorbind, e ceva normal în evoluția umană, ca gândire și viziune. Poate că tocmai de aceea am rămas mereu aproape de poeta inimilor dar și a realităților blând și paradoxal, crunt expuse opiniei publice. Am început acest mesaj cu un fals limbaj de lemn tocmai pentru a evidenția superficialitatea celor care nu au știut încă să o selecteze pe Laura dintre banalitățile cotidiene. În cultură adică. Alții nu au aflat-o, încă. Eu vă spun pe față: Am murit de dragul ei după primele fragmente pe care le-am citit, din poezia-i ciudat de originală, unică între altele. Un stil inconfundabil care nu poate fi ratat de către prea bunii criticii literare și nici ocolit de către cititorii interesați. Laura, mult succes și nu uita: „Fă-te ibric” ca să-i vezi pe alții cum fierb de frumosul tău univers. Cu stimă, respect dar și un batalion de îmbrățișări, Adi Melicovici”.

„De obicei oamenii au visurile și cei din jur (când se arată dispuși la bunătate și colaborare) le transformă alături de ei în idei și acțiuni. Eu, cea care scrie, am avut un drum de tot-suit nu neapărat pentru că Dumnezeu nu mi-a stat cuminte și tot cu steaua mi-a dat pe la tâmple. L-am avut pentru ca lume minunată m-a motivat și, cel mai important, și-a suflecat mânecile să-mi sprijine motivația. Colegii mei de la RoBarna sunt printre ei” ne spune Laura Catalina Dragomir evident emoționată.

Întâmplarea sau destinul a făcut ca după 25 de ani și 2.500 de kilometri – toți în suiș -, Laura să-și întâlnească tocmai aici o prietena dragă din Iașiul copilăriei, pe Gina Tofan. „Ieri ne-am înțeles cu amintirile noastre și am stat copile până ne-am săturat! Nici să fi fost s-o putem face cât o săptămână ziua de ieri și tot nu ne-ar fi ajuns. Nimic nu mă bucură mai mult decât c-am putut rămâne prietena primilor mei prieteni”.

Si pentru că artele mereu înving împreună ieri a fost și zi să stăm cu muzica, „Odă lui Brâncuși” compusă și interpretată de grupul Eko Valls din Tarragona ajutându-ne să ne rămână starea de grație până la sfârșitul prezentării.

Laura Cătălina Dragomir (n. 8 iulie 1976, Buzău): A publicat poezie în revistele literare: Sintagme literare, 13 plus, Axis Mundi, Itaca, Antares (revistă USR); New York Magazin(dublă apariție), almanahul literar Sintagme literare (2015, 2016), Argeș, Mozaic, Feed-back, Boema. Puteți să citiți poemele Laurei Cătălina Dragomir pe platformele literare online: www.e-creator.ro (coordonată de poetul RomeoRoșianu, 22 iunie 2015/20 iulie 2016),www.revista.radiovocativ.com (10 octombrie 2015),www.ro.blastingnews.com (25 ianuarie 2016),www.robarna.ro (20 februarie 2016), www.gazetadespania.es (12 martie 2016 / 03 septembrie 2016), www.hypocrisia.ro (23 mai 2016),www.poezie.ro (10 iunie 2016), www.literaturacopii.ro, www.presadiasporei.com (5 iulie 2015 / 14 august 2016),www.orizonturipoetice.blogspot.com (14 august 2016 / 24 august 2016).

Realizează rubricile “Picătura de cultură“ (Revista Robarna) și „Literatura de proximitate” (Gazeta de Spania) și colaborează cu Radio Iași și cu Radio Trinitas.

05/05/201806/05/2018

Laura Catalina Dragomir – note de lectură

Surprinde plăcut faptul că o autoare atât de tânără are așa de multe publicații. Acum multă lume scrie, ne ajuta mult și rețelele sociale pentru că ne promovează. Adevăratele valori se cern, timpul o cere.

“E ușor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune/ scria Eminescu – “Criticilor mei”

Scrierile Laurei Cătălina Dragomir au șansa să rămână peste timp, ele reușesc să treacă filtrul eclectic al publicului informat, perfect conștient de gusturile sale. Ea scrie o poezie vizionară care are nevoie de girul cunoscătorului pretențios și o primește. Are curaj, se expune celui mai nemilos dintre critici.

Este evident ca face parte din categoria celor care scriu de o manieră abstractă. Scrierile sale nu se adresează unui public neinstruit. E nevoie de înțelegere și aplecare, de efort, cunoștința scrisului, informații; de acel spiriduș care nu te lasă și te îndeamnă să cauți sensuri și înțelesuri, să propui și să descoperi.

Români plecați, români dezrădăcinați se vindecă, simt nevoia să spună cum trăiesc, ce sentimente nutresc. Au șansa comparației. Întrepătrunderea dintre culturi este altă caracteristică a timpului în care trăim. Mobilitatea face să vorbim acum de prieteni apropiați indiferent de granițe, vorbim de apropieri umane și nu de proximități geografice.

Laura Cătălina Dragomir locuiește în Catalunya, face parte acum din două – chiar trei – culturi niciodată antagonice, scrie de asemenea în limba acestui pământ sau i s-au tradus versuri:

Poem(a) 9 de Laura Cătălina Dragomir, traducido al español por Elisabeta Boțan

la palabra se porta bien como la piedra rodando
de otra forma todos vendrían a conocerla
y ella les dejaría y les daría hijos.

mira que la voy a poner en mi contra rota
con la cara lavada de nombre.

y yo voy a gritar:
es alma de otra
solo la hechicé para pasar por aquí
¡por eso me llama cariño mío!
y aquellos que quieran hablar en su nombre
en mí creerán
no en el llanto que se va.

es de noche y aquel que reza cuenta lo que hizo.
cerca de la palabra no soy yo
ella dio hijos a otros.

mejor haberla temido que perdido.

Realizează rubricile “Picătura de cultură“ (Revista Robarna) și „Literatura de proximitate” (Gazeta de Spania) și colaborează cu Radio Iași și cu Radio Trinitas.

Maria Liciu – Barcelona

03/05/201803/05/2018

Seara literara Marina Dirul si Diana Burlacu la Barcelona

La Feria de Abril din Barcelona, pentru prima dată o prezentare literară.
Zece zile de activități culturale in care se îmbină arta plastică, expoziția de carte, poezie, proză, cu arta și tradiția populară.

În după-amiaza zilei de 29 aprilie 2018, în cuprinsul acestui târg de primăvară, Feria de Abril din Barcelona, s-au prezentat cărțile „Răsărituri între două ape” de Marina Dirul și antologia de poeme „Abisale trăiri”, coordonată de Valentina Becart Bisoc, iar Diana Burlacu, scriitoare de limbă spaniolă din Moldova, a adus în fața publicului cititor romanul „Dimensiunile Africii”. În pavilionul ACROS România, Centrul Cultural RoBarna din Barcelona și librăria Punct au invitat la acest eveniment admiratorii artei cuvântului și slovei.

Pe fundalul expoziției de pictură a Magdei Popovici s-a vorbit despre poezie, proză și despre noutăți din lumea literară din diaspora.

Gazda evenimentului, Ani Dumitru, de la revista RoBarna a făcut prezentările după care a fost rândul protagonistelor Marina Dirul și Diana Burlacu să se adreseze publicului începând cu prezentarea volumului „Răsărituri între două ape”. Am trecut în revistă activitatea mea literară, apoi am citit poeme din volumul de autor și din antologia de versuri „Abisale trăiri” în care am apărut.

Evenimentul a fost completat cu muzica interpretată de Angela Mocanu. Versurile mele au fost îmbrăcate în haina unei frumoase romanțe. Această colaborare a dat naștere „Romanței de toamna”, melodia ei a dat culoare seratei culturale de la Barcelona. Adriana Untila, aspiranta la mirifica taină a picturii a dat farmec poemelor din volumul „Răsărituri între două ape”. Această copilă, cu emoție și har a reușit să atingă sufletele celor prezenți.

marina dirul barcelona — *Angela Mocanu, Adriana Untilă, Marina Dirul în Barcelona /foto: RoBarna*

S-a vorbit despre Antologia „Abisale trăiri”, despre poeții publicați în paginile ei.

Maria Liciu, traducător de limbă românească în limba spaniolă, a vorbit despre viitoarea carte de schițe a Marinei Dirul, despre trecerea de la poem spre lumea reală, chiar de demult pierdută în uitare, despre scriitorul Florentin Adrian Maftei și creația sa, despre poemele din Antologie.

În final a urmat prezentarea romanului în limba spaniolă „Dimensiunile Africii” a Dianei Burlacu, posibil viitor scenariu pentru un film artistic.

diana burlacu inline — *Diana Burlacu, prezentarea „Las dimensiones de Africa” în Barcelona / foto: RoBarna*

Seara de la Barcelona s-a încheiat cu bucuria din sufletele chemate de frumoasele taine ale vieții. Am ascultat muzică interpretată de Angela Mocanu, Mihai Jereghi și Ana Bejan. A fost frumos, vom continua.

Marina Dirul, Barcelona

02/05/2018

Ioan T Morar – Cronicar de Provence

„Şapte ani în Provence”, de Ioan T. Morar a ieșit de sub tipar
Stabilit în sudul Franței, scriitorul se convertește în cronicar

La o recentă reuniune de afaceri m-a frapat informația că un consorțiu cultural specializat în dezvoltarea unui nume de marcă culturală pentru o regiune din Elveția a contractat o companie spaniolă pentru comunicarea adresată viitorilor turiști iberici și una germană pentru cea adresată amatorilor de călătorii bavarezi. „Pentru că ei văd mai bine ce e în curtea noastră” au răspuns elvețienii când au fost întrebați de ce nu dau contractul unei agenții locale.

Ioan T Morar nu e un agent de turism, cel puțin nu unul plătit să vândă sudul Franței. Cu toate astea „Șapte ani în Provence” face pentru cititorul de limbă română mai mult decât toate agențiile de turism la un loc.

„Mă uit adesea la ferparele afişate pe cîteva panouri în La Ciotat. Ultima dată, adică ieri, erau patru: 87, 93, 94, 98. Vîrstele celor plecaţi. Nu e rău! Exerciţiul ăsta mă mai înviorează. Deci se poate! Nu ştiu cîte persoane din localitate au depăşit suta de ani, dar pe aceleaşi ferpare mai apare cîte o menţiune despre concetăţeni care au stat un secol pe aceste meleaguri şi de la care ne putem lua rămas-bun la catedrală, la ziua şi ora comunicate pe afiş.

La magazinul la care ne facem cumpărăturile curente am auzit o femeie în vîrstă strigînd o altă femeie, şi mai în vîrstă: Maman! Am crezut că e o glumă, dar nu era – le-am mai văzut de multe ori de atunci plimbînd căruciorul de mărfuri şi, mai apoi, cărîndu-şi sacoşele grele singure. Vîrsta a treia inventînd vîrsta a patra!

Există, cred, o singură categorie de oameni care nu se bucură de longevitatea altora. Cei care cumpără case sub forma denumită aici en viager. Adică omul face contract pe casa unui bătrîn (sau a unui cuplu de bătrîni), plăteşte un preţ iniţial, numit „buchet”, cam jumătate din valoarea casei, apoi, lună de lună, vînzătorul (sau vînzătorii) se bucură de „renta viageră” pînă închid ochii. Vă daţi seama că, oricît de plin de intenţii bune ar fi cumpărătorul, abia aşteaptă să intre în posesia casei.

Un astfel de caz de contract viager a ajuns celebru în Franţa, în oraşul Arles, prin faptul că acolo a stat şi a pictat, printre alţii, Van Gogh. În 1965, pe cînd avea 90 de ani, o femeie singură, fără moştenitori, îi vinde casa notarului ei, André-François Raffray, în vîrstă de 47 de ani, cu o rentă lunară de 2.500 de franci.

Ce s-o fi gîndit notarul: cît să mai trăiască femeia? Încă zece ani? Fie, dar după aceea rămînea cu casa. Nu a fost chiar aşa. Notarul a murit în 1995, la 77 de ani, iar soţia lui a continuat să plătească renta pînă la moartea bătrînei, intrînd în cele din urmă în posesia casei. Jeanne Louise Calment, bătrîna respectivă, a murit pe 4 august 1997, la vîrsta de 122 de ani, 5 luni şi 14 zile!

A fost cea mai în vîrstă persoană nu doar din Franţa, ci din lume, cu acte doveditoare. Jeanne Calment a avut o sănătate de invidiat, deşi ea punea longevitatea sa pe seama uleiului de măsline cu care se dădea pe piele, paharului zilnic de porto şi kilogramului de ciocolată pe care o consuma săptămînal. Nutriţionişti, nu aruncaţi cu pietre, astea sînt declaraţiile femeii!

Născută pe 21 februarie 1875, Jeanne Louise Calment a atras atenţia opiniei publice din Franţa în anii 1990, cînd se pregătea comemorarea unui secol de la moartea lui Van Gogh. Ea afirma că, pe cînd avea 12-13 ani, Van Gogh a venit în prăvălia tatălui ei şi a cumpărat pensule şi vopsele. Chiar ea l-a servit, părinţii ei nefiind de faţă, iar Jeanne se bucura să se joace de-a vînzătoarea.

Imaginea pe care fetiţa de atunci a reţinut-o despre marele pictor nu este deloc măgulitoare. L-a descris ca pe un om urît, cu faţa „arsă de alcool”, nepoliticos. A spus chiar că omul duhnea a nespălat. Nu asta aşteptau reporterii de televiziune, dar cum o altă mărturie directă nu aveau, au dat asta pe post! Din fericire, nu după astfel de povestiri este judecată opera lui Van Gogh!

De menţionat că, măritîndu-se cu un tînăr bogat (cu care era şi verişoară de-a doua), Jeanne Louise Calment nu a muncit toată viaţa, dedicîndu-se pasiunilor sale: tenisul, nataţia, mersul pe bicicletă, patinele cu rotile, pianul şi opera. Trai, nineacă! Soţul i-a murit în 1942, iar ea a mai trăit, văduvă, 55 de ani. Îmi voi ridica multă lume în cap (iarăşi îi rog pe nutriţionişti să mă scuze că spun acest adevăr) menţionînd încă un „amănunt” care, într-un fel, contrazice campaniile antifumat. Cea mai vîrstnică femeie din lume a fumat cigarillos pînă la vîrsta de 117 ani, cînd s-a lăsat. Dar păhărelul de porto nu l-a abandonat pînă la moarte. A băut 121 de ani, vorba aceea, cu moderaţie! Ca să-l parafrazez pe Gabriel García Márquez, avem de-a face cu… un veac de ebrietate.”

(Copyright: Editura Polirom)

Ioan T. Morar (n. 13 aprilie 1956, Şeitin, judeţul Arad) a absolvit în 1981, ca şef de promoţie, Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-franceză. În perioada 1981-1986 a fost profesor la Liceul „Textila” din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor Viaţa studenţească şi Amfiteatru. După 1989 lucrează la Cuvîntul şi Alianţa Civică. În 1990-1991 este redactor-şef la „Varietăţi”, TVR, de unde pleacă prin demisie. Membru fondator al Academiei Caţavencu. În perioada 2004-2009 este şi senior editor la Cotidianul. A realizat emisiuni de televiziune, activînd, pînă în 1996, în grupul „Divertis”.

Între 2010 şi 2012 este consul general la Marsilia. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Volume de versuri: Vară indiană (1984; Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor), Fumul şi spada (1989), Şovăiala (2000; Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor), Neruşinarea (2003) şi Paloarea (2010). Poeziile sale sînt traduse în mai multe limbi, în antologii şi reviste culturale. La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (2005, 2006, 2013; Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), Cartea de la capătul lumii (2007, 2015), Negru şi Roşu (2013; roman nominalizat la Premiul „Cartea anului 2013” acordat de revista România literară; tradus în spaniolă de Joaquín Garrigós Bueno – Ediciones Xorki, 2016) şi Sărbătoarea Corturilor (2016; roman nominalizat la Premiul „Cartea anului 2016” acordat de revista România literară; Premiul pentru Proză acordat de Uniunea Scriitorilor). Ioan T. Morar s-a stabilit în localitatea provensală La Ciotat.

28/04/201828/04/2018

Ziua Internationala a Dansului – marcată la Reus

reus ziua internationala a dansului reus inline

Sâmbătă 29 Aprilie Reus a marcat Ziua Intenațională a Dansului
Dansurile populare românești au fost printre protagonistele manifestării

Sâmbătă după amiază în Piața Mercadal din Reus a avut loc tradiționala lectură a manifestului de sprijinirea a dansului cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Dansului. Activitate organizată de către coordonatorul școlilor de dans din Reus. „Felicitări și multe mulțumiri” a scris pe pagina sa de facebook Carles Pellicer, primarul municipiului Reus din Tarragona / Spania

ziua internationala a dansului reus inline — *Carles Pellicer cu ansamblul Asociației Socio-Culturale Eminescu din Reus / Spania; sursa foto: Carles Pellicer*

Ziua Internațională a Dansului (International Dance Day) se celeberază în fiecare an pe 29 aprilie și a fost instituită de Comitetul dansului al Institutului Internațional de Teatru a UNESCO în 1982 cu obiectivul de a pune în atenția publicului larg arta dansului în toate modalitățile de reprezentare.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

În fiecare an pe 29 aprilie se citește un manifest de sprijin pentru arta dansului cu prilejul cinstirii zilei de naștere a lui Jean-Georges Noverre, considerat a fi un deschizător de drumuri, maestru și creator al baletului modern.

28/04/201828/04/2018

Feria de Abril 2018 Barcelona și-a deschis porțile

Pentru prima dată în istorie Feria de Abril din Barcelona ne include printre expozanți
Un milion de vizitatori de pe cinci continente la precedenta ediție
Pavilionul Asociației Culturale Române din Sabadell găzduiește manifestări și evenimente pe durata a 10 zile

Barcelona devine 10 zile pe an vitrina evantaielor, rochiilor înflorate, ghirlandelor multicolore, a castañetelor și chitarelor cu șase corzi, a „cajon”-ului gitano. Sardana catalană cedează protagonismul unui univers unde domnesc rumba și flamenco, în care sudul fierbinte se revendică cu nerv, ținute mândre și coafuri complicate.

Feria de Abril din Barcelona este sora mai mică a celebrei Feria de Abril din Sevilla înființată – capriciu al istoriei – nu de un sevillan ci de un catalan și un vasc. Andaluzii stabiliți în nord și-au adus aici sărbătoarea în urmă cu 47 de ani.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

În vremuri de restriște oamenii din Andalucia care au ales să emigreze în nordul mai bogat al timpului s-au stabilit în Catalunya unde capriciile epocii ofereau o fereastră de oportunitate pentru cei ce căutau un loc de muncă (Păstrând proporțiile, migrația internă spre Barcelona s-ar putea compara cu afluxul spre centrele industrializate din anii ’70 când orașe ca Brașov, Hunedoara sau Târgoviște au explodat demografic). Cei mai în vârstă dintre ei încă spun „acasă” când se referă la Andalucia.

Feria de Abril 2018 din Barcelona și-a deschis porțile vineri 27 aprilie. Aflată la cea de a 47-a ediție sărbătoarea se desfășoară pe marele platou al forumului barcelonez, la doi pași de Mediterana.

Pentru prima dată în istorie acolo se vorbește și românește iar fumul parilladelor iberice (specialități de carne la grătar) rivalizează cu aromele micilor noștri naționali.

pavilion romanesc l aferia de abril barcelona — *Pavilionul românesc la Feria de Abril din Barcelona 2018 / foto: RoBarna*

Deschiderea a avut loc vineri seară iar programul a cuprins deschiderea unei expoziții de pictură, o degustare de vinuri românești, un program de muzică și dansuri populare.

Cămăși populare românești, măști, produse din ceramică și lemn, icoane pe lemn alături de rafturile de carte românească se găsesc la vânzare și stârnesc interesul numeroșilor vizitatori care deja s-au grăbit să viziteze pavilionul românesc.

Bere la discreție, mici gustoși, muzică și bună dispoziție, vizitatori curioși și care se arată încântați de ce găsesc în pavilionul nostru sunt elementele unui eveniment care se anunță grandios și de mare vizibilitate pentru diaspora românească din Barcelona.

Duminică programul include eveniment cultural, o dublă prezentare de carte la care Centrul Cultural Robarna invită începând cu ora 17.

Se estimează că vor fi mai mult de un milion de vizitatori pe parcursul celor 10 zile de târg, după aprecierea federației organizatoare, FECAC.

21/04/201822/04/2018

Nichita Stănescu. Tradus în limba catalană

Vechiul Hospital de Santa Cruz din Barcelona găzduiește Biblioteca de Catalunya. 600 de ani de istorie impregnată în treptele de piatră ale impunătorului edificiu considerat astăzi exemplul strălucirii goticului civil catalan.

Ieri Nichita a fost acolo, la întâlnirea de taină cu publicul sedus de disertația lui Sam Abrams. Criticul american a intuit exact, pentru cei care l-au citit Nichita Stănescu le devine simplu Nichita. De drag.

Pe cale să îi convertească și pe ei grație traducerii, un public curios dar deloc intrigat de potrivirea galaxiei poetice românești cu universul generos al patronului Catalunyei, Sant Jordi, sărbătorit cu mare fast, carte și trandafiri zilele acestea. Eram și rămân intrigat de aplecarea unui străin spre studiul limbii române; acum la perplexitatea complexatului – învățat că aparține unei culturi marginale – se adaugă revendicarea asta a literatului român pe criterii pur estetice. Făcută de alții.

Prezentarea de ieri a avut pentru noi ceva din savoarea cadoului venit din partea unei cunoștințe formale dar de la care nu te aștepți să-ți fi reținut data nașterii. Un detaliu elegant.

Și totuși Nichita s-a înșelat, el este la fel de Nichita și în altă limbă

Versurile lui sună fermecător și în limba catalană dar el nu-și mai poate reconsidera aroganța: „A vorbi despre limba în care gîndești, a gîndi – gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română” spunea.

Dacă l-ar fi ascultat pe Xavier Montoliu Pauli citind din „Anima Gramatical. Antologia poetica 1960 – 1984” Nichita Stănescu ar fi căzut pe gânduri, se simte monstruos în orice limbă, poezia nu-i o înșiruire de cuvinte.

Lilica Voicu-Brey a recitat traducerea catalană a poemului său preferat. Nu știe dar era și Alifantis acolo, pe fundal.

Poezia s-a transformat apoi în armonie, recitalul sopranei Eulàlia Ara acompaniată de maestra Lavinia Coman a întregit tabloul de atmosferă barocă a omagiului poetic întâmplat la Biblioteca de Catalunya din Barcelona.

Aplauze la scenă deschisă pentru suita de lieduri românești și catalane, autografe și dedicații pe volumul de versuri Anima Gramatical. Antologia poetica 1960 – 1984, de Nichita Stănescu. Nu știu ce îți poți dori mai mult ca român de pretutindeni.

01/04/201802/04/2018

Flori de Asia

De Florii facem o călătorie la antipozi pentru a vedea cum se vede începutul primăverii acolo.
Florile de cireș, în Japonia și florile de prun, în China creează un spectacol de culoare și parfum.
Flori de primăvară a căror apariție este asociată frumuseții, purității, sugerează speranța.

O caracteristică a prunilor este înflorirea timpurie, încă din lunile de iarnă. Bobocii florilor de prun simbolizează în tradiția chineză perseverența și curajul. Pinul și bambusul de asemenea înmuguresc încă din iarnă iar mugurii lor simbolizează determinare, modestie și onestitate. Cel mai important este însă faptul că florile anunță sosirea primăverii, un nou început.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

În cultura chineză, florile de prun sunt considerate a fi unul dintre cele ”patru nobile” care se deschid în toiul iernii. Acestea sunt asociate cu câte o valoare umană. Orhideea reprezintă puritatea, bambusul – justiția, crizantema – smerenia iar prunul – noblețea. Filosoful Neo-Confucian Zhu Xi ascociază florile de prun cu prosperitatea și armonia.

Floarea de prun, originară din sud-vestul Chinei, are cinci petale care simbolizează cele cinci binecuvântări: longevitate, prosperitate, sănătate, virtute și trai bun. Nuanțele acesteia pot fi roz-roșcat, alb sau gălbui. Din China pomul fructifer s-a extins mai apoi în Korea și în Japonia.

Chinezii au, de asemenea, un dans tradițional dedicat acestor flori de prun care se dansează cu ocazia Anului Nou Chinezesc, sărbătoare care coincide cu înflorirea copacilor. Aceste flori au fost prezente în cultura chineză încă din timpuri străvechi, fiind un element central în poeme și picturi în timpul dinastiei Tang, cu apogeul în dinastia Song (960 – 1279 d. Hr.).

Japonia la rândul său este cunoscută pentru cultul pentru minunatele flori de cireș (sakura). Au chiar și o sărbătoare dedicată înfloririi cireșilor, numită ”contemplarea florilor”. La fel ca și în China, în Japonia florile de cireș sunt un element central în muzică, pictură, poezie sau teatru. Festivalul florilor de cireș este o sărbătoare reprezentativă în Țara Soarelui Răsare care atrage anual un număr important de turiști. Cultul florilor este originar din religia șintoistă în care elementele naturale sunt adorate, reprezentând zeități (kami). Se credea că cireșii găzduiau zei drept pentru care făceau obiectul venerației, aducându-li-se ofrande sub formă de alimente, numite ”sake”( orez și vin).

29/03/201807/04/2018

Colectă de carte și material școlar (din campania „Cartea – ușă deschisă către viitor 2018)

Anul acesta, de Paști, luăm și împărtășim lumina cărții școlare.
„Colectă de carte infantilă, cuentos și literatura juvenil” pentru copii din țară

Colectăm carte pentru copii între 6 și 14 ani, cuentos y literatura juvenil în limba spaniolă destinate elevilor de la școala gimnazială din comuna Milcovul de lângă Focșani, județul Vrancea. Organizată de Centrul Cultural RoBarna din Barcelona acțiunea face parte din campania „Cartea – ușă deschisă către viitor 2018” coordonată de Doina Mustățea din Italia.

Vă invităm să vă alăturați acțiunii. Este un schimb cu Școala Gimnazială din comuna Milcovul din Focșani căreia îi vor fi destinate cărțile în limba spaniolă pe care le vom colecta împreună cu dumneavoastră.

Copiii de la școala gimnazială din comuna Milcovul, sub îndrumarea profesoarei de limba franceză Mariana Șerban și a directoarei Daniela Trusca, au umplut deja câteva cutii cu cărți în limba română de care primarul comunei s-a îngrijit să le așeze pe drumul lung spre copiii noștri din zona capitalei catalane.

Tabita Tour este transportatorul care s-a alăturat acțiunii caritabile.

De distribuția acestora se va ocupa parohia ortodoxă Sfântul Gheorghe din Barcelona.

Susținem colecta de carte infantilă, cuentos și literatura juvenil destinată școlii din comuna vrânceană, campanie la care vă invităm să luați parte. Împreună cu parohia ortodoxă din Barcelona, Centrul Cultural RoBarna a organizat puncte de colectare de cărți și material școlar unde veți putea să depuneți carte școlară, cuentos infantiles sau material școlar destinat copiilor între 6 și 14 ani.

Ce puteți aduce:

cărți în limba spaniolă destinate copiilor de la 6 la 14 ani, noi sau utilizate dar păstrate în condiții corespunzătoare
material școlar specific, nou sau rămas neutilizat de școlarii dumneavoastră

Unde le puteți aduce:

La parohia ortodoxă Sfântul Gheorghe din Barcelona carrer Capella 19 Barcelona
Magazinul alimentar Mos Ion din Carrer Sepulveda 5 Barcelona (Plza. Espana)
Magazinul alimentar Mos Ion din Avenida Prat de la Riba 19 din Tarragona
Magazinul alimentar Mercatrom din Carrer de Provenca 40 Barcelona (Sants / Entenca)
Magazinul alimentar Mercatrom din Carrer Trinxant 106 Barcelona (Camp de l’Arpa)

Data limită: 10 Aprilie

Informații suplimentare: Ani Dumitru 642359264

28/03/201828/03/2018

România, țara invitata la Feria del Libro de la Madrid 2018

Salonul Cărții de la Madrid (Feria del Libro) se desfășoară între 25 mai și 10 iunie 2018
România este țară invitată anul acesta

Prestigioasa Feria del Libro de la Madrid (Salonul Cărții), ajunsă la cea de a 77-a ediție, are ca invitată de onoare anul acesta România, au anunțat organizatorii. Salonul de Carte se desfășoară în perioada 25 mai-10 iunie 2018.

Sărbătorirea literaturii române în 2018 la Madrid coincide cu aniversarea centenarului reunificării provinciilor istorice sub numele de România Mare. În cadrul marcat de importantul eveniment și sub titlul „Istorie de descoperit, istorii de scris”, Ambasada României în Regatul Spaniei împreună cu Institutul Cultural Român – filiala Madrid organizează un program special de activități care se vor desfășura pe perioada târgului de carte de la Madrid.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

Programul propus pentru celebrarea literaturii și culturii la Madrid cuprinde aproximativ o sută de manifestări între care dezbateri, prezentări de carte, noutăți editoriale, proiecții de film, expoziții de artă românească, ateliere pentru copii.

Eseistul, poetul și critiicul literar Mircea Cărtărescu, considerat a fi cel mai important scriitor român contemporan, va deschide conferința inaugurală a Feria del Libro 2018 de la Madrid la care poeta Ana Blandiana va fi cap de afiș deasemenea.

„Cititorii vor avea posibilitatea să descopere atât autorii români ale căror lucrări au fost traduse deja în limba spaniolă precum și noua generație de scriitori”, menționează organizatorii în nota de presă.

Actualmente comunitatea românească din Spania numără mai mult de un milion de persoane; dintre care 240.000 trăiesc în Comunitatea Madrid, mai scrie comunicatul de presa al agenției EFE preluat de LaVanguardia.

27/03/201827/03/2018

27 Martie 1918 – 27 Martie 2018: 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

La 27 martie 1918 Sfatul Ţării de la Chişinău hotărăște unirea Basarabiei cu România.
Basarabia fusese anexată de Rusia la 16 mai 1812 la încheierea războiului ruso-turc.
27 martie este declarată zi de sărbătoare națională începând din 2017.

Unirea provinciei româneşti Basarabia cu ţara-mamă a fost hotărâtă la 27 martie (9 aprilie pe stil vechi) 1918, de Sfatul Ţării de la Chişinău (Basarabia), organ legislativ reprezentativ, prin majoritatea absolută a votului. În Declaraţia de Unire se specifică: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.

Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a fost anunţat de către preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declaraţia de Unire.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

Prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, prezent la Chişinău, a fost invitat, împreună cu membri ai guvernului român, în sala Sfatului Ţării, unde, în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), a declarat că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România. ”Basarabia este de acum unită pe veci cu România”, a declarat, cu acest prilej, Alexandru Marghiloman.

În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării de la Chişinău se arăta: ”Sentimentul naţional ce se deşteaptă atât de puternic în timpul din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos a fost înfăptuit”.

Teritoriul dintre Prut şi Nistru (Basarabia) fusese anexat de Rusia în urma păcii ruso-turce, încheiate la 16 mai 1812, la Bucureşti, după războiul ruso-turc dintre 1806-1812.

Ziua Unirii Basarabiei cu România este sărbătorită, în fiecare an, la 27 martie, ea fiind declarată sărbătoare naţională.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei Zile a fost iniţiată de deputatul Eugen Tomac, acesta susţinând, în expunerea de motive, că „Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. (…) Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăsat moştenire”.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, la 13 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Potrivit proiectului, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.

La 27 martie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care stabileşte că 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România este zi de sărbătoare naţională. Într-un comunicat transmis AGERPRES, Administraţia Prezidenţială arată că legea promulgată are o semnificaţie deosebită, aceea de marcare a acestui moment important din istoria României. „Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Unirii, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureş şi Crişana au decis, la rândul lor, Unirea cu ţara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl vom sărbători anul viitor. (…) În acelaşi timp, România rămâne pe deplin angajată în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă, conform Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, un obiectiv naţional de politică externă, acesta fiind asumat formal inclusiv în Declaraţia privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din anul 2010”, se precizează în comunicatul Agerpres.

21/03/201821/03/2018

Ana Blandiana de ziua Internationala a Poeziei 2018 de la Roma

România va fi reprezentată de Ana Blandiana, un nume de referinţă al liricii contemporane, la un eveniment dedicat Zilei Mondiale a Poeziei, care va avea loc miercuri la Roma, informează site-ul ICR.

Evenimentul, moderat de Maria Ida Gaeta, directorul Casei Literaturii din Roma, va avea loc miercuri seară, de la ora 18,30, la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia.

Întâlnirea va include o serie de lecturi (în limba originală cu proiecţia traducerii în italiană pe ecran) a cincisprezece poeţi invitaţi. Alături de poeta din România, la celebrarea poeziei sunt invitaţi să ia parte: Elke Laznia (Austria), Ivaylo Dimanov (Bulgaria), Luko Paljetak (Croaţia), Jan Wagner (Germania), Davide Rondoni (Italia), Krzysztof Koehler (Polonia), Nuno Júdice (Portugalia), Mila Haugová (Slovacia), Miljana Cunta (Slovenia), José Luis Piquero (Spania), Jesper Svenbro (Suedia), Michael Stauffer (Eveţia), Ömer Erdem (Turcia) şi Ádám Nádasdy (Ungaria).

Cu ocazia participării la Ziua Mondială a Poeziei 2018, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea „La Sapienza” şi Librăria Assaggi, organizează alte două evenimente dedicate operei poetei Ana Blandiana: luni, de la ora 18,00, la Librăria Assaggi va fi prezentat volumul de poezii „L’Orologio senza ore” de Ana Blandiana (Elliot Edizioni, 2018), iar marţi, de la ora 11,00, la Universitatea „La Sapienza”, poeta şi traducătorul său prof. Bruno Mazzoni se vor întâlni şi vor dialoga cu studenţii prestigioasei instituţii universitare.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

Ziua de 21 martie a fiecărui an a fost dedicată de UNESCO rolului privilegiat al expresiei poetice în promovarea dialogului intercultural, comunicării şi păcii, anul acesta fiind pentru a cincea oară consecutiv când Institutele Culturale din Uniunea Europeană (EUNIC), organizate în clusterul EUNIC Roma, celebrează poezia europeană la Roma.

Evenimentul de la Roma se desfăşoară sub patronajul Comisiei Naţionale Italiene pentru UNESCO şi al Reprezentanţei Comisiei Europene în Italia şi se bucură de colaborarea cu prestigioase instituţii precum: Federazione Unitaria Italiana Scrittori (Federaţia Unită a Scriitorilor din Italia), Casa delle Letterature (Casa Literaturii) şi Conservatorio di Musica Santa Cecilia (Conservatorul de Muzică Santa Cecilia). AGERPRES/(AS – autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)

20/03/201819/03/2018

Targul de carte de la Leipzig, încă o umilință

România a fost prezentă la Târgul de Carte de la Leipzig în calitate de invitată de onoare.
La standul nostru, literatura n-a fost însă „primadona” .
Deliciul publicului l-au făcut extravaganțele poetului Mircea Dinescu.

Prezența României la unul dintre cele mai importante târguri de carte din Europa a fost periclitată înainte de a începe titrează evenimentul zilei. George Ivașcu, ministrul Culturii, depune mărturie: „Am descoperit că noi nu aveam stand. Nu mă întrebaţi de ce. Cărţile erau publicate, totul era în regulă şi le-am spus: «Voi cum credeţi că o să punem cărţile?». Credeau că e ca aici, la Universitate, unde punem cărţile pe nişte trepte. Şi au găsit o soluţie. Zice: «Am găsit noi undeva un stand, îl vopsim frumos şi îl trimitem acolo». Vă rog să vă uitaţi cât de frumos arată standul nostru şi ce valori sunt acolo reprezentate, valori româneşti contemporane”.

Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /

Într-adevăr, spațiul alocat României, kitschios, încropit din câteva țevi albastre, i-a oripilat pe scriitorii noștri: „Nu prea s-a cunoscut că România era invitată de onoare. Standul era într-o hală mai mărginașă, cu Serbia, Lituania și alte țări prietene, un stand înghesuit, făcut din țevi, de unde și impresia de cușcă, plin de tot felul de neamuri. Lume multă, fără vreo legătură cu cărțile”, sună caracterizarea unui martor ocular.

Politică, nu literatură

Marea surpriză nu se consumase însă. Poetul Mircea Dinescu, prezent și el la Leipzig, a oferit momente memorabile. Dotat cu platouri doldora de gustări apetisante, aduse cu mașinile de la București și garnisite cu vinuri alese din propria podgorie, Dinescu a recitat o poezie, după care i-a invitat pe scriitorii români să guste, gratis, preparatele ieșite din mâna lui. Era convins că va lua din nou caimacul actului cultural când, ce să vezi?, nemții au pus piciorul în prag. Reproșându-i că nu îndeplinește condițiile minime de igienă, sanitarii germani, apăruți din senin, l-au scos afară cu tot cu marmitele aburinde. Sub amenințarea unor amenzi usturătoare, Dinescu a cedat. Colac peste pupăză au fost eliminați din scenă și lăutarii de care poetul pare nedezlipit. Circ și foame la Leipzig! Fără deliciile culinare pregătite de Dinescu, literatura a lăsat locul văicărelilor naționale, discursurile, aproape fără excepție politizate, vizând imbecilizarea vremurilor și lipsa de implicare a individului.

Târgul a fost deschis de joi până duminică. România a prezentat 40 de noi traduceri în germană

02/02/201802/02/2018

Bandiții a intrat ân boxa mea dela suptsol !!!! (Răzbunarea)

[one_half]

[/one_half]
[one_half_last]
Personaje:
– copiii vecinilor Belegoju
– sfântul Anton de la Padova
– cumnații
– madam Chitrosu
[/one_half_last]

A fost Vinerea Neagră !!! Bandiții a intrat ân boxa mea dela suptsol !!!!

Ușea nu era forțată, lacătul era inctact, așa că imedeat iam bănuit pe copii vecinilor Belegoju deoarece doar ei sunt atâta de slabi âncât să pătrundă pe gaura de aerisire dela boxă și să fure doar noo Peturi cu Vin ținute cu mare grijă de mine acolo, pentru a le duce acasă la un bețiv cum e tatăl lor !!!!

Vineri seara am fost neom de nervi !!!!

Am blocat liftul, și când am auzit pe Scări glasul copilor Belegoju, am ieșit ca turbat de nervi și draci la ei !! E și folbaliști ticăloșii, așa că doi au scăpat cu fuga când mau văzut turbat, mai ales că eram și cam beat de supărare, iar pe al treilea nu am reușit săl prind deoarece geaca i sa rupt ân mâna mea !!!! Miam luat elan, și când iam tras un șut ân cur, noroc că venea dela cunpărături cu o sacoșe grea ân mână care sacoșă la ținut pe loc să nu se zdrobească cu trupul bicisnic de perete, așa ce șut iam tras !!!!

Dar slăbiciunea lor a fost nefastă pentru mine !!!!

Din șocul loviturii ântro secundă miau căzut doo unghii dela degetele piciorului !!! Așa că ân tinp ce de durere mi sa ântunecat imaginea ochilor,tâlharul a fugit, iar eu am rămas ântrun nor de ântunerec și de stele verzi, ân tinp ce toți Sfinții Ortodocși, Catolnici, ba chiar și dela Sectanții Ehoviști mi se arătau ân fața ochilor, șocați și ei de chinul durerii mele !!! La urma toată ânsuși Sfântul Anton de la Padova a vorbit cu mine !!!

Mi sa adresat ântro Linbă Română aprocsimativă, aidoma Linbii cum vorbește badantele Române care se ântoarce acasă după trei ani de muncă ân Italea, adica mesteca Linbile ântre ele, dar am ânțeles perfect de bine că aș fi celmai și celmai mare fraer dacă nu maș răzbuna pe copii Belegoji, apoi a dispărut ântro prăfărae de nedescris,și ântrun nor de corji de semințe, anbalaje, și hârtii mototolite,de unde miam dat io seama că Sfântu Anton dela Padova e sfântul Curețeniei și a oamenilor care muncește la curețenie pela Italieni !!!!

La boxă am și Saci cu Ciment, afară este Balastru, ân casă aveam o mingie mare de plaje dela Nivea, așa că am făcut beton, am unplut mingia cu acel beton, și sânbătă dimineață după ce sa ântărit betonul,mau ajutat Cumnații și am așezato cu mare greu pe Aleea dela Bloc !!! Nici ars cu ferul roșu nu credeam că la noi ân Scară femeele face Sport !!!

Pândeam cu Cumnații din Balcon, când pela ora 7 a apărut Madam Chitrosu dela Etaj 3. Chiar dacă are 60 de ani, iubește atât de tare Yoga și Acletismul, âncât și soțul a părăsito acum ân pragul Pensiei, iar ea aleargă ân fecare dimneață cu un ruptsac plin de nisip ân spate !!! Stârnește toți câinii maidaneji din Zona Cet, aleargă fugărită de câte doozeci-treizeci de dulăi, ba maimult odată a fugărito chiar și Poliția, crezând că are țigări de contrabantă ân ruptsac și fuge de ei cutot cu javre după ea !!!

Sportivă totală, deoarece nu sa putut apține de a lovi și mingea cu un șut năprasnic !!!! Imedeat sa prăbușit secerată cu laba piciorului ân mâini !!!! Crecă dacă o ânpușca un Lunetist, se mai zvârcolea de doo trei ori pe Alee, așa că nu știu dacă mai are vreo unghie la degete după cum a căzut de inertă !!!!

A urmat una din babele Deonisă dela Etaj2, ieșită cu gonoiul !! Moartă și ea, după ce ânainte de a șuta năpraznic âși luase ân vizor felestrele lui Madam Ceocoiu dela Etaj1, bănuită că trăește pe ascuns cu Adimistratorul !!!

Abia la 7’30 a eșit și hoțul Belegoju, pe nume Bebi. Purta janbiere facute din niște pungi de plastic,teneși, și un tricou cu Număr 10 peste flanea, semn că se ducea la folbal, și e și prost crescut nesimpțitul, deoarece a lovit mingia abea după ce a persiflat acele doo femei aflate ân suferință cu vorbele ,,Da’ ce face fetele pe jos ?? Plaje ân ianuarie ??”

Chiar mă gândeam serios să vorbesc cu Belegojii despre copiii lor !! Mă gândeam să nu aibe boala numită ,,Copsaltroză” ori numită ,,Oase de Sticlă”, și asta doar că Bebi șia luat elan, și când a șutat odată mingia, ântro secundă șia frânt piciorul chear de supt genunche !!!!

Ori tot cei posibil să fie ori din pricina slăbiciunii ecstreme, ori antrenamentelor care le face la Academiea Hagi Ghiorghe nu ma mai interesat !!!

Ân tinp ce Cumnații hăhăiau de râs, privirea mia căzut peun levier metalic adus de Socrămiu joi seară !!!

Atunci am realizat că el a spart boxa !!! A scos ușea din balamale, apoi a puso ânapoi !!! Și decât Vinul la interesat din câte bunuri e acolo !!! Acuma el e plecat să bea prada cu pretenii lui penseonari, dar cu siguranță că tot acasă se ântoarce !!!!

Și vede el atuncia…