Să ajungi acasă îți trebuie curaj – Emilian Pal - 16/09/2020
Colectiv, tragedie homeopata, impotenta, inutila - 30/10/2018
Te gândești să te întorci? Smart-up! - 31/01/2018
Fii mobil DIGI mobil. Participa si Castiga! - 19/05/2017
Unde, cum si acte pentru vot 9 iunie 2024 in Catalunya - 30/05/2024
Lista sectiilor de votare in Spania - 28/05/2024
11 Septembrie, luni, zi libera in Catalunya - 08/09/2023
Cabinet dentar romanesc in Barcelona - 20/06/2023
Azi incepe vara - 20/06/2023
Caietul Dragomirei - 12/12/2022
Cum au sărbătorit românii din Guissona Ziua Naționala - 07/12/2022
Horim la Guissona 2022 pe 3 Decembrie - 22/11/2022
Povesti Calatoare – Madrid - 01/10/2022
Miguel de Cervantes Saavedra, scurta biografie - 30/09/2022
Ce asociatii din Catalunya vede ambasada de la Madrid
Numărul de asociatii românești din Spania înregistrate pe site-ul ambasadei de la Madrid depășea anul trecut 120. Dintre cele trecute în scriptele ambasadei, unele erau active iar altele prăfuite și lăsate în paragină după îndeplinirea scopului pentru care au fost constituite. S-a facut „curățenie” iar rezultatul este că pentru Catalunya, de exemplu, pe listă au rămas 3. Niciuna dintre ele cu activitate comunitară notabilă. Una necunoscută, alta dedicată domeniului profesional iar ultima cu un profil dificil de definit.
Nici măcar una dintre organizațiile românești cunoscute și cu activitate constantă în ultimii ani nu apare înscrisă în registrul ambasadei de la Madrid. Tarragona, Guissona, Parets, Lleida, Barcelona, fiecare dintre ele cu măcar o asociație viguroasă, nu figurează în scriptele oficiale. Asta poate însemna două lucruri, ori că responsabilii acestora au încetat să mai spere la o colaborare cu reprezentanții români sau că ambasada își recunoaște limitele, păstorind doar zona Madrid (33 de asociații înscrise din totalul de 70).
Un milion de români trăiesc în Spania formând una dintre cele mai numeroase comunități de limbă non-spaniolă din peninsulă. Cu bune și cu rele este una dintre comunitățile cele mai bine adaptate la țara de adopție, românii încercând cu succes să își structureze viața tacit, fără valuri, integrându-se pe cât posibil în comunitățile de adopție. Dacă pentru tot ce ține de viața cotidiană oamenii își găsesc rezolvările în comunitățile locale, pentru partea administrativă și tradițional culturală au nevoie de entități proprii.
Pe fondul lipsei de organisme identitare au apărut cele mai multe dintre asociațiile culturale care activează astăzi. Ele sunt implicate în susținerea tradiției, limbii sau istoriei și fac mult pentru românii de peste granițe. Au învățat să trăiască din iluzii pentru că este tot ce le-a rămas după bomboana amară a promisiunilor neonorate. Nefinanțate, hulite și categorisite la grămadă, nu vor înceta să facă acțiunile pe care le propun doar pentru că „sprijinul cultural” din partea turnului de sticlă de la Madrid rămâne doar un slogan de campanie.