Români de Pretutindeni. Către interesat

pretutindeni

MPRP, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, este evoluția actuală a fostului Departament al Românilor de Pretutindeni

Considerat insuficient pentru administrarea celor care trăiesc dincolo de granițe a devenit minister de sine stătător, cu titular, buget, aparat funcționăresc, antet, autoritatea românească în ce privește relaționarea românului de afară cu țara. Apare astfel primul organism administrativ cu autoritate pe relația diaspora-românia și invers.

Pentru că dimensiunea numerică a diasporei a căpătat proporții de neimaginat acum 15 ani, am devenit o cantitate imposibil de ignorat chiar dacă toate guvernele s-au străduit să ascundă influența pe care 10 milioane de români cu venituri din altă parte o manifestă asupra economiei săracei țări est-europene. Strictețea programelor de finanțare europene au obligat și ele la înființarea ministerului acum doi ani dar este de remarcat că aceleași condiții existau și în mandatele precedente.

Dacă astăzi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni există asta nu este o garanție că sub o viitoare administrație, de culoarea care se va întâmpla să fie, o să continue să funcționeze, se poate întâmpla ca un viitor guvern, la o reorganizare oarecare să considere că nu îi interesăm și să îl desființeze. Nu exista, pâna la MPRP, un organism care să aibă în fișa postului referința strictă la traiul românului de peste granițe. ICR, IEH, ambasade, consulate, toate țintesc, din perspectiva teritorială, promovarea valorilor naționale spre exterior, către străini, prea puțin le preocupă comunitățile din diaspora, nu e treaba lor să facă asta. Este adevărat că există ambasade, mai bine zis diplomați care au valențe de integratori ai comunităților din diaspora în eforturile pentru promovarea valorilor naționale însă aceștia sunt excepții și nu le putem reproșa celorlalți că se limitează la fișa postului.

Cartoful fierbinte pe care ministerul îl ține în mână sunt fondurile disponibile pentru proiectele dezvoltate în diaspora, bani cu care entitățile ar trebui să lucreze evenimente pentru sau cu comunitățile locale de afară. Oriunde sunt bani la mijloc vor exista dispute și nemulțumiți, contestatari și partizani, interesați și detractori, este treaba ordinatorului de proiecte să stabilească și să își respecte metodologia de aprobare. Aici este locul în care ne așteptăm din partea lor la cunoașterea realității din comunitățile locale, lucru imposibil fără includerea în structurile sale ale oamenilor care cunosc diaspora, care înțeleg limbajul și particularitățile comunităților. Nu cu detașarea pe lângă consulate de personal fără expertiză adus de la București pe rețeta sinecurii de partid va rezolva problema necunoașterii limbajului de comunicare cu diaspora.

Titularul unui minister, cu nume și prenume, nu înseamnă mare lucru decât în mod excepțional atunci când respectivul își leagă numele de vreo performanță remarcabilă, altfel moștenește și duce mai departe programele dezvoltate de instituție, ministerul ca instituție e important. „Anul Centenar” și pregătirea Președinției Europene sunt prilejul ideal pentru oricine aflat în funcție să-și lege numele de proiecte care să lase urme.

Este „An Centenar” și ținem la sărbătoarea asta, 1918 ne-a făcut ce suntem. Nu ne interesează sărbătorirea Tratatului de la Trianon din 2020, drept pentru care vom face toți ce știm că avem de făcut, ca gospodarul care pune murături la timpul lor cu toate că-i exagerat de cald, iar dacă veți dori să fiți cu noi sunteți bineveniți să contribuiți pentru coroanelor de flori pe care le vom trimite din diaspora la Alba Iulia.

Ce spune Teodorovici despre diaspora și ce nu spune

teodorovici

O recentă intervenție a Ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, pune pe tapet o dimensiune a Diasporei nerecunoscută vreodată, 10 milioane de vorbitori de limbă română dincolo de granițe, cifră neoficială dar încet-încet asumată de administrația bucureșteană.

Contextul era despre sprijinul pe care elitele acestor 10 milioane l-ar putea acorda țării dacă, așa cum spune demnitarul „aș putea avea o platformă prin care să transmit anumite mesaje către ei”, ceva legat de furnizarea de informații, de un eventual lobby pe care diaspora l-ar putea face pentru guvernul de pe Dâmbovița, din patriotism desigur.

Ce nu spune domnul ministru este că toate guvernele post comuniste au tatonat terenul pentru inventarea unui registru al diasporei, toți l-au visat ca pe un unicorn niciodată atins. Pe cât de tare și-l doresc pe atât de puțin au avut îndrăzneala să îl propună cu adevărat, diaspora e un cartof fierbinte cu care ai face bine să știi ce faci, asta o știe domnul ministru cum au aflat-o pe pielea lor mulțimea de parlamentari care s-au perindat inutil prin comunitățile de afară mandat după mandat.

Partidele politice în diaspora nu există decât în capul lor, sunt irelevante, martori stau militanții căzuți în derizoriu ani la rând, parlamentari de diaspora incapabili de un al doilea mandat, foști senatori și deputați aruncați la gunoiul istoriei după vizite „în teritoriu” teribil de incomode. Diaspora e scumpă, i-au rezistat doar cei care au făcut lucruri, cu nume și prenume, legislatura actuală nu este o excepție.

Ce nu spune domnul ministru al finanțelor este că i-ar fi utilă o situație exactă a plecaților, care pe unde trăiesc, care pe unde își plătesc taxele, care pe unde poate pune o vorbă bună. E de crezut, 10 milioane de potențiali contribuabili într-o formă sau alta, ar putea acoperi multe găuri ascunse sub preșul „creșterii economice record”. Recenta rectificare bugetară este „pozitivă” doar în foile doamnei prim-ministru însă domnul Teodorovici știe ceva mai mult decât scria pe foile acelea.

Ce nu spune domnul ministru este că statistica împietrită la nivelul 19 milioane de cetățeni între granițe nu se pupă cu datele pe care aritmetica finanțelor i le aruncă pe birou odată pe săptămână. Pur și simplu nu îi iese, sumează cine îi plătește cu cine are de primit și îi dă cu minus. Aritmetica elementară funcționează așa, nu poate fi sucită cu un OUG. Ministerul de Finanțe este locul în care recensământul măsluit de care se tot agață partidele crapă pe la margini, i se văd ațele; o rectificare censală i-ar trebui domnului Teodorovici, urgent, înainte de Crăciun.

Jurnalistul a fost inspirat să arunce în discuție tema unei posibile (probabile?) manipulări în folos propriu a unei organizări statistice a diasporei cu obiective electorale iar Teodorovici a zâmbit. Ce nu a spus ministrul finanțelor este că o bază de date cu nume, prenume, CNP ale românilor plecați ar fi aur curat pentru partid. Oricare dintre ele. Ministrul Finanțelor are noțiunea înșelăciunii în ADN, nu s-a arătat oripilat de o asemenea suspiciune, a zâmbit doar, ar fi posibil adică.

Intervenția Ministrului Finanțelor, Orlando Teodorovici

 

 

 

Noua lege din 2007

299

  • Legea 299/2007 a suferit modificări iar Președintele a semnat promulgarea acestora
  • Rămânem în așteptarea normelor de aplicare a legii în forma în care aceasta a fost modificată

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care stabileşte că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va avea personal ataşat în diaspora, conform comunicatului publicar de agerpres.

Legea are ca obiect de reglementare afirmarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a comunităţilor româneşti şi facilitarea procesului de reintegrare a cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate care se reîntorc în ţară, precum şi extinderea ariei de acordare a unor drepturi românilor din afara graniţelor ţării.

Actul normativ stipulează că MRP va detaşa, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare, personal din cadrul instituţiei care va îndeplini în Serviciul Exterior al MAE atribuţiile gradului diplomatic de ataşat pentru comunităţile româneşti din străinătate, cu respectarea dispoziţiilor Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, respectiv ale Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare.

În statele în care nu este numit un ataşat diplomatic, MAE, în cooperare cu MRP, va asigura prezenţa, în cadrul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statele unde există însemnate comunităţi româneşti, a unui diplomat cu atribuţii pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat şi în fondurile alocate cu această destinaţie.

Potrivit actului normativ, Guvernul analizează periodic situaţia aplicării prevederilor cuprinse în documentele internaţionale şi europene în domeniul protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în statele în care există comunităţi de români, precum şi situaţia aplicării prevederilor cuprinse în acordurile şi programele în vigoare.

Strategiile şi politicile în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni se concep ţinând cont de specificul comunităţilor româneşti aflate în afara frontierelor României, în egală măsură, atât pentru comunităţile istorice autohtone, cât şi pentru cele de emigraţie.

Legea mai prevede sprijinirea organizaţiilor şi asociaţiilor românilor de pretutindeni, în vederea stabilirii unui parteneriat eficient care să urmărească promovarea imaginii României şi a românilor în rândul opiniei publice din statele de reşedinţă.

Ar fi putut Iohannis sa nu o demita pe Kovesi?

iohannis

Ar fi putut dar a ales să nu treacă în tabăra celor care aleg să respecte legea doar când le convine.

Normalitatea în România nu este încă substantiv comun, sunt prea multe mărturiile despre pușcăriabili care și-au păstrat hamacurile pe plajă după tunurile date în ultimii 25 de ani. E o stare de lucruri departe de a fi normală, dar nimeni nu se putea aștepta că Președintele va sfida hotărârea Curții Constituționale în ce o privește pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA.

Băsescu la vremea lui a ales scurtăturile și vedem astăzi consecințele, a fost un președinte jucător iar victoriile sale, obținute de prea multe ori cu instrumente la limita legalității au lăsat în urmă un siaj de umbre legale care amețesc și astăzi. Soluții ușoare nu există, ele nu rezistă testului democrației, predictibilitatea deciziei trebuie să rămână o constantă, asta am sperat de la Președintele nostru atunci când l-am votat.

Imaginați-vă o firmă care produce biscuiți și vrea să vândă mult. Pentru asta va dori să își pună biscuiții pe rafturile unui supermarket iar șeful de cumpărături de acolo desface un pachet la întâmplare și dacă e mulțumit va cere companiei un certificat ISO ca să-i cumpere biscuiții en-gross. Ce e un certificat ISO? Este patalamaua pe care o autoritate recunoscută o eliberează firmei producătoare de biscuiți din care reiese că toți biscuiți, tot timpul, au același gust, mărime, ambalaj, caracteristici, în așa fel că supermarketul nu trebuie să stea să guste de fiecare dată biscuiții pe care îi vinde. Înseamnă că se instituie o convenție, o lege, se stabilește o mărime constantă.

Democrația include fix asta, te aștepți ca lucrurile să fie predictibile cu norme general acceptate, cu biscuiți având același gust și consistență tot timpul. Nici dulci, nici amari, nici tari ca piatra ci făinoși și sărați ca primul pachet pe care l-ai cumpărat cu marca aia.

Expresia „Nu vreau să plec ca prostul din funcția asta”, răbufnită de șefului partidului la putere, Liviu Dragnea, este dovada românismului absolut, crezul ăluia care trăiește pentru tunul suprem; chiar dacă e plin de bani, tot are senzația că e dator să fie șmecher. Nu asta așteptăm de la Președinte, este mult peste nivelul ăsta de dugheană inmundă „de mala muerte”, Iohannis e dator să respecte convențiile, își și ne este dator prestanță, imagine, trebuie să rămână frecventabil. Și o face indiferent cât de incomod îi poate părea lui personal.

E târziu să spunem acum că Președintele ar fi putut fi oprit torentul de măsuri îndoielnice pe care partidul la putere le adoptă cu frenezie în pofida tuturor avertismentelor venite din partea colectivelor profesionale. Poate că s-a închis fereastra de timp în care Iohannis ar fi trebuit să ceară un referendum pe legile justiției dar asta nu ar justifica o eventuală nerespectare a hotărârii Curții Constituționale. Nu asta e calea, Președintele e dator să respecte legea, este prima așteptare pe care o avem de la domnia sa.

Avem aceleași așteptări de îndeplinire a legalității și de la aleșii la putere, există, de exemplu – ca să mă opresc doar la prima din lunga listă de hotărâri ale Curții Constituționale pe care politicul nu se grăbește să le aplice, hotărârea care validează referendumul de acum câțiva ani despre reducerea numărului de parlamentari la 300.

Centrifuga romaneasca

centrifuga

„Caminante, no hay camino, se hace camino al andar”! („Călătorule, nu există cărare, se face cărare mergând!”)

Antonio Machado

Ne uităm increduli cum fierbe România, îngrijorați de soarta alor noștri. Ne dorim pentru ei normalitatea, chiar facem planuri pentru anii în care ne vom retrage la vatră lăsând copiii să-și vadă de viețile lor. Cotidianul nostru cuprinde mai ales liste de cumpărături și ne interesează „închiriez camera de matrimonio cu baie proprie in Coslada (la Rambla) aproape de metro” dar toți avem televizoare cu canale românești în casă.

Dinafară România se vede rău, copil flămând care își suge mucii ajuns adult autofag care se mănâncă pe el însuși începând cu mâinile și nu se mai satură. Niciuna dintre țările care ne găzduiesc nu are tendințe sinucigașe similare iar 28 de ani de rătăcire în labirint sunt mulți ani, o viață de om.

Cioloș a fost un personaj bulversant. Ne-a încurcat pe toți. Un animal tehnocrat care nu ar fi trebuit să existe, element perturbator pornit să încurce ordinea feudală cu erezii logice, ticălos răspândite. Cioloș e dovada că lucrurile pot fi simple, măsurabile, controlabile prin predictibilitate și mai ales clare. Că nu trebuie să fie complicat să trăiești bine de capul tău. Adică fix cum trăim prin țările unde suntem răspândiți. Cioloș ne-a dat speranța că ne-am putea întoarce în țară, la un sistem deslușit care să ne includă. Nimeni nu a înțeles atunci de ce era nevoie de tehnocrați, politica e complicată, dar am acceptat conceptul și ne-a plăcut propunerea. Părea că duceau țara spre ceva familiar, trăim aici după reguli clare iar asta ne priește.

Românii stabiliți în Vest au luat-o de la capăt în cel mai primar sens al cuvântului. Coborâți din autobuz după trei zile pe scaunul strâmt fără arcuri, mirosind a usturoi, cu 20 de euro în buzunar, cărând o plasă de plastic cu chiftele în franzelă și-o apă, avortați în creierii nopții la marginea autostrăzii, au pornit aventura reinventării personale cu mâinile goale iar după câțiva ani, nu foarte mulți, la un schimb de locuință au nevoie de un TIR să se mute. Pe oamenii ăștia e greu să îi minți, să îi cumperi cu găleți roșii de plastic și te înjură groaznic când te revendici șef numit la apelul bocancilor. Nu contează cine ești, cum te cheamă, cine te-a pus unde ești sau ce neamuri ai, nu te cumpără, reprezinți motivul pentru care își văd familia din an în paști.

Reguli puține, clare, acceptabile și previzibile. asta a fost ce l-a făcut mare pe Cioloș. A fost și motivul pentru care diaspora a votat masiv pentru Iohannis, un neamț, fost primar de Sibiu. Toți am fost în vizită la Sibiu și ne-a plăcut, am fi vrut o românie ca în Sibiu. Cel puțin.

Credeam că cei de acasă vin spre noi, că o să ne întâlnim undeva la mijloc și ne vom întoarce. Nu e cazul, vom fi diaspora încă pentru mult timp de acum încolo. Ne construim comunitățile după mintea și puterile noastre, continuăm să ne urmărim interesele care pe unde trăim.

Între timp, în țară, inflația crește, banii noștri nu mai au aceeași valoare, prețurile au explodat, costă 200 de euro un căruț decent de 80 la orice Lidl din Spania, motorina are preț de Monaco, prin curtea economiei românești pare că nu deretică nimeni. Guvernele se succed cu frenezie lăsând pe nepusă masă partenerii europeni fără interlocutori frecventabili iar agenda nu aduce nici pe departe a proiect de țară european.

După ultimele alegeri speram la curse TAROM ieftine pentru destinații europene, pentru noi, nu spre Azerbaijan sau Tbilisi. Speram la o companie românească care să ne transfere convenabil banii, la un asigurator român care să ne îmbie cu polițe pentru repatrierea decedaților, la o teleco cu oferte pentru televiziunea românească prin internet, la centre comunitare în comunitățile extinse sau o bancă românească în Barcelona să ne plătim hangaralele prin conturi.

Prioritățile diferă mult față de ce credeam noi că vor fi în urmă cu doi ani, atunci când n-am putut vota dar ar fi putut s-o facă cei care ne întreabă astăzi de chirii și grădinițe ieftine în Barcelona. Cei care vin acum în diaspora sunt altfel decât cei care eram cu ani în urmă, noi am venit de nevoie, ei sunt cei care sar din tren în plină viteză, cu toate riscurile, acum când înțeleg și nu le place direcția spre care se îndreaptă.

Continentul rămâne în ceață, spune regina Marii Britanii

regina

  • Regina Marii Britanii a promulgat legea privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană

Regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii a promulgat legea privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, care abrogă Tratatul de aderare a ţării la Comunităţile Europene din anul 1972, a anunţat John Bercow, preşedintele Camerei Comunelor, informează site-ul agenţiei de ştiri Reuters preluat de Mediafax.

Parlamentarii conservatori au întâmpinat cu urale anunţul privind promulgarea legii Brexit de către regină, adoptată săptămâna trecută de ambele camere ale Parlamentului britanic.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


„Trebuie să anunţ Camera (Comunelor) că în concordanţă cu Actul Aprobării Regale din 1967, Maiestatea Sa şi-a dat consimţământul regal asupra următoarelor acte (…) Actul de Ieşire din Uniunea Europeană 2018”, a declarat Bercow.

Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie 2019. Pentru respectarea acestui termen, documentele pe tema Brexit trebuie finalizate până în octombrie 2018, astfel încât să poată fi ratificate în timp util.

Anunțul pune capăt speculațiilor cu privire la posibilitatea unui alt referendum care să anuleze hotărârea Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană și  spulberă speranțele zecilor de mii de români stabiliți în regatul unit de a continua să beneficieze de drepturile pe care statutul uniunii europene le stabilește pentru membrii săi deschizând astfel o perioadă de incertitudine cu privire la situația lor în insulă. Nimeni nu mai poate garanta că într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat Anglia nu va impune vize de intrare sau dacă va respecta egalitatea de șanse pe piața muncii.

Moldova: Singura scoala romaneasca din raionul Taraclia va fi inchisa

școală

Dragii mei, aceasta este o campanie puțin diferită față de toate campaniile pe care le-am facut până acum

Astfel începe mesajul Doinei Mustățea pe contul său Facebook. Un mesaj care vrea să mobilizeze românii și moldovenii din Italia, dar și din alte părți. Să sensibilizeze pe cei care vor să ajute o școală. O școală?

Da, o școală specială, într-un loc special, cu o situație deosebită, într-o lume pe care mulți dintre noi nu o putem nici închipui.

școală

În Moldova, dincolo de Prut, în satul Aluatu, raionul (judetul) Taraclia, există o școală românească, singura din zonă, singura între 70 de școli rusești sau moldo-rusești. În aceasta școală învață 70 de copii români. Intenționat, autoritățile au lăsat școala în paragină ca să o poata închide. Astfel vor elimina o instituție de învățământ românesc și vor obliga copiii să meargă la școli rusești, scrie Emigrantul.it

Prieteni, profesori și părinți au lansat un SOS. Vor să păstreze școala românească pentru că vor să apere identitatea românească a copiilor lor, vor să o restructureze pentru viitorul copiilor lor. Dar au nevoie de ajutor.

  Un sac de ciment costa în Moldova 3,5 euro. Acesta este prețul limbii române într-o școală din Moldova. Poate unii pot mai mult, poate alții mai puțin, dar contribuția voastră poate face ca acești copii să înceapă cursurile în septembrie. În limba română.

https://www.facebook.com/mustateamihalache/videos/880511502151520/

Proiectul nostru, CARTEA – O USA DESCHISA CATRE VIITOR are la bază combaterea abandonului școlar în rândul copiilor defavorizați. În acest caz situația este mult mai gravă: 70 de copii sunt impiedicați sa aibă o școală în limba lor fiind obligați să meargă într-una unde să învețe într-o limbă pe care n-o vor.
Prieteni din țară: o donatie din partea voastră poate salva viitorul unui copil român. Alăturați-vă nouă și, împreună, celor 70 de copii. Cu 15 lei sau cu 3,5 euro salvați un viitor.

Mulțumim celor care au donat deja și tuturor celor care se vor alătura noua.

Contul unde pot fi facute donatiile:

Italia: POSTE PAY: 5333171043859186/Chelaru Dumitra.
România: Asociatia TIGHINA.RO la Libra Internet Bank – sucursala Nerva Traian, IBAN: RO15BREL0002001458930100, cu specificatia ”pt. scoala Aluatu”.
Moldova: Asociatia UNIREA – ONOARE, DEMNITATE SI PATRIE: MD75VI022240300000083MDL, cu specificatia „pentru școala românească”.
Spania: contactați Sebastian Hulub. Centrul Cultural Robarna din Barcelona sau mail la sebastian@robarna.com

Timpul pe care îl avem la dispoziție este foarte scurt. Pe 20 iunie trebuie începute lucrările de renovare astfel la 1 septembrie cei 70 de copii pot începe școala.

Până la 20 iunie o echipă de voluntari, formată din cadre didactice, părinți, localnici și cativa din membrii ai Asociatiei ODIP, inițiatoarea campaniei, vor face primele lucrari de curățare a spatiului care trebuie reparat, astfel vor fi economisiti bani si timp.

Acolo unde este un copil român avem datoria de a-i darui o carte; acolo unde un copil român se regăsește în fața unei bariere care îi interzice accesul la cartea în limba română, noi suntem cei care trebuie să înlăturăm bariera.

Împreună putem să deschidem ușa către viitor acestor 70 de copii!


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


Minunata diaspora – Feria de Abril 2018 Barcelona

diaspora

  • România a fost reprezentată pentru prima data la Feria de Abril din Barcelona desfășurată în perioada 27 aprilie-06 mai 2018.
  • Asociațiile românești din diaspora au promovat împreună portul, cultura și tradițiile naționale la aceasta mare sărbătoare.

Feria de Abril 2018 din Barcelona și-a stins luminile multicolore după zece zile lungi de primăvară capricioasă și mai umedă ca niciodată de când românii alcătuiesc o comunitate importantă în orașul de la țărmul Mediteranei. A fost prima participare românească la marea sărbătoare specifică sudului tradițional andaluz care se organizează an de an în Barcelona.

Pentru cei ce nu știu Feria de Abril este un imens „iarmaroc” care durează zece zile și unde aproximativ un milion de vizitatori vin să petreacă câteva ore gustând ici colo câte ceva din oferta sutelor de atracții disponibile în marele forum catalan. Atractivul cosmopolitei metropole spaniole face ca mai mult de 70% dintre vizitatori să fie turiști de pe cinci continente aflați în vacanță, spectatori la Feria bucuriei și tradițiilor unui popor cald și generos.

Este ca și cum am fi pus tricolorul în fața a sute de mii de oameni de pe toată planeta, este greu de imaginat o vitrină mai eficientă” spune președintele Centrului Cultural Robarna din Barcelona, Sevastian Hulub, unul dintre ONG-urile implicate în proiect.

Asociacion Cultural Rumana din Sabadell a fost principalul organizator, Roberto Vâlsan: „Am sărbătorit Centenarul României printr-un eveniment foarte îndrăzneț pe durata a 10 zile în mijlocul Barcelonei unde am vrut să facem cunoscută comunitatea românească. Astfel, am propus pe durata celor 10 zile tot felul de evenimente culturale, gastronomice, artistice, am scos în prim plan tradiția românească prin expoziții de ii, măști, icoane, costume naționale vechi de peste 100 ani; de asemenea prin prezentări de carte, prin gastronomia românească, prin artiștii noștri pe plan local”.

O sărbătoare românească organizată integral de comunitatea din diaspora catalană și adresată în primul rând celor care nu sunt de o limbă cu noi, o imagine în miniatură a tradițiilor și culturii „vândută” sutelor de mii de spectatori de pe cinci continente care au trecut prin fața pavilionului deschis. Au fost curioși, au întrebat, au vrut să știe, să guste și să danseze cu noi.

A fost o sărbătoare a comunității de limbă română provenită dintr-o parte și de alta a Prutului fără distincție, făcută posibilă tocmai prin implicarea membrilor ei și suportului pe care aceștia l-au primit de la românii care i-au trecut pragul. S-a vorbit mult românește în Forumul barcelonez în aceste zece zile, înăuntrul și în afara pavilionului pavoazat cu tricolor, foarte mult în afara lui. Mulți, prea mulți după gustul nostru au fost românii care au trecut discret uitându-se cu coada ochiului ca și cum nu și despre ei ar fi fost vorba; poate la anul vor îndrăzni mai mult, să intre, să ne vorbim, să ne cunoaștem. Suntem diaspora.

„A fost un eveniment foarte reușit, noi ca români am demonstrat că putem face un pas în față, să propunem evenimente de mare anvergură și sofisticare. De la ACROS mulțumim MRP pentru ajutorul acordat la acest proiect; la sfârșitul acestor zile am demonstrat că dacă se vrea, comunitatea se poate uni sub umbrela aceluiași nume: România. Am avut un eveniment foarte reușit prin care am sărbătorit Centenarul României. Pe această cale, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani România, La mulți ani românilor!” a încheiat Roberto Vâlsan.

 


Expoziții:

  • Standul de cărți libraría Punct din Barcelona care a inclus și raftul solidar
  • RoArtMarinela din Almendralejo
  • Taller Pintura D&V
  • Pictura Magda Popovici
  • Daniela Salagean artă populară, artizanat, icoane și obiecte din lut

Gastronomie:

  • Caravana Transilvania
  • Anca Cecilia Cucu

Prezentări de carte

Cu intervențiile Mariei Liciu și Corina Tulbure.

Și aportul artistic al:

  • Angela Mocanu
  • Adriana Untila
  • Ana Bejan
  • Mihai Jereghi

Muzica populară:

  • Elena Bosinceanu
  • Formația Cristi de la Valcea
  • Formația de dansuri populare Luceafarul din Tarragona
  • Daniel Gram
  • Mihai Posneanu
  • Emil Bagneanu
  • Mioara Obadă
  • EkoValls

A fost tombolă cu premii, un concurs de table foarte disputat, alte evenimente punctuale înscrise în programul general, degustări de vinuri, seri de discotecă și multă, multă voie bună.

Și-au adus aportul printre mulți alții DJMyke Studio și DJ Floo.

Au vizitat pavilionul Consulul Bodgan Bădescu, Consulul Onorific al Republicii Moldova la Barcelona, Jaume Planas Debes, precum și oameni de afaceri și politicieni catalani.

Laura Cătălina Dragomir – Feria de lectura la Barcelona

laura catalina dragomir barcelona

„Și pentru că artele mereu înving împreună ieri a fost și zi să stăm cu muzica”

laura catalina dragomirSâmbătă, 5 mai, în cadrul multicolorei Feria de Abril 2018 Centrul Cultural RoBarna a avut plăcerea să aducă Cărțile. Spunem „cărțile” pentru că poeta Laura Catalina Dragomir a prezentat trei: Nunanit, Caracterul triumfal al înmormântărilor cântate și Una și aceeași fata a diferitului.

Prezentată de Corina Tulbure și Maria Liciu. Recitată de Marina Dirul. Aplaudată de toți cei prezenți la întâlnirea românilor din Spania cu literatura.

Ca și cum Barcelona nu ar fi fost de ajuns pentru întâmpinarea poetei, Adrian Melicovici a transmis din Italia un cuvânt de deschidere, citit de Ani Dumitru la deschiderea evenimentului:

„Despre tine, Laura, pot să spun așa: Mi-ai fost mereu de-andoaselea în vorbă și empatie, adicătelea nonconformismul care leagă face punte între noi doi, prietenește și sufletește vorbind, e ceva normal în evoluția umană, ca gândire și viziune. Poate că tocmai de aceea am rămas mereu aproape de poeta inimilor dar și a realităților blând și paradoxal, crunt expuse opiniei publice. Am început acest mesaj cu un fals limbaj de lemn tocmai pentru a evidenția superficialitatea celor care nu au știut încă să o selecteze pe Laura dintre banalitățile cotidiene. În cultură adică. Alții nu au aflat-o, încă. Eu vă spun pe față: Am murit de dragul ei după primele fragmente pe care le-am citit, din poezia-i ciudat de originală, unică între altele. Un stil inconfundabil care nu poate fi ratat de către prea bunii criticii literare și nici ocolit de către cititorii interesați. Laura, mult succes și nu uita: „Fă-te ibric” ca să-i vezi pe alții cum fierb de frumosul tău univers. Cu stimă, respect dar și un batalion de îmbrățișări, Adi Melicovici”.

inline barcelona

„De obicei oamenii au visurile și cei din jur (când se arată dispuși la bunătate și colaborare) le transformă alături de ei în idei și acțiuni. Eu, cea care scrie, am avut un drum de tot-suit nu neapărat pentru că Dumnezeu nu mi-a stat cuminte și tot cu steaua mi-a dat pe la tâmple. L-am avut pentru ca lume minunată m-a motivat și, cel mai important, și-a suflecat mânecile să-mi sprijine motivația. Colegii mei de la RoBarna sunt printre ei” ne spune Laura Catalina Dragomir evident emoționată.

laura catalina dragomir

Întâmplarea sau destinul a făcut ca după 25 de ani și 2.500 de kilometri – toți în suiș -, Laura să-și întâlnească tocmai aici o prietena dragă din Iașiul copilăriei, pe Gina Tofan. „Ieri ne-am înțeles cu amintirile noastre și am stat copile până ne-am săturat! Nici să fi fost s-o putem face cât o săptămână ziua de ieri și tot nu ne-ar fi ajuns. Nimic nu mă bucură mai mult decât c-am putut rămâne prietena primilor mei prieteni”.

inline laura catalina dragomir

Si pentru că artele mereu înving împreună ieri a fost și zi să stăm cu muzica, „Odă lui Brâncuși” compusă și interpretată de grupul Eko Valls din Tarragona ajutându-ne să ne rămână starea de grație până la sfârșitul prezentării.

laura catalina dragomir


Laura Cătălina Dragomir (n. 8 iulie 1976, Buzău): A publicat poezie în revistele literare: Sintagme literare, 13 plus, Axis Mundi, Itaca, Antares (revistă USR); New York Magazin(dublă apariție), almanahul literar Sintagme literare (2015, 2016), Argeș, Mozaic, Feed-back, Boema. Puteți să citiți poemele Laurei Cătălina Dragomir pe platformele literare online:  www.e-creator.ro  (coordonată de poetul RomeoRoșianu, 22 iunie 2015/20 iulie 2016),www.revista.radiovocativ.com (10 octombrie 2015),www.ro.blastingnews.com (25 ianuarie 2016),www.robarna.ro (20 februarie 2016), www.gazetadespania.es  (12 martie 2016 / 03 septembrie 2016), www.hypocrisia.ro (23 mai 2016),www.poezie.ro (10 iunie 2016), www.literaturacopii.ro, www.presadiasporei.com (5 iulie 2015 / 14 august 2016),www.orizonturipoetice.blogspot.com (14 august 2016 / 24 august 2016).

Realizează rubricile Picătura de cultură“ (Revista Robarna) și „Literatura de proximitate” (Gazeta de Spania) și colaborează cu Radio Iași și cu Radio Trinitas.

Președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, la Centrul Cultural Robarna din Barcelona

bacau

Comunicat de presă:

Vizita președintelui consiliului județean Bacău, Sorin Brașoveanu la Centrul Cultural Robarna din Barcelona.

În cadrul vizitei pe care președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, a efectuat-o la Barcelona în perioada 19 – 21 Aprilie s-a înscris și reuniunea cu președintele Centrului Cultural Robarna din Barcelona, Sevastian Hulub, în care au fost abordate o serie de subiecte de interes pentru românii care trăiesc în afara țării și teme legate de posibile viitoare legături culturale și economice între diaspora și țară.

Bazele relației dintre comunitatea românească din Barcelona și instituții ale județului Bacău au fost puse în urmă cu doi ani atunci când o delegație a consiliului județean a făcut o prezentare a județului, a unora dintre obiectivele culturale băcăuane, cu ocazia înmânării cărții județului către câteva dintre asociațiile românești din Catalunya și bibliotecii bisericii ortodoxe din Barcelona.

Evoluția economiei și îmbunătățirea calității vieții a fost unul dintre subiectele abordate pe parcursul discuției. Rezultatele raportate de compania aeronautica din Bacău, de exemplu, pot fi considerate un indicator al perspectivei de dezvoltare a județului; cu un număr de peste 1.700 angajați și în continuă căutare de specialiști Aerostar este unul dintre principalele motoare economice ale județului. Despre lucrările ample făcute la spitalul județean și despre proiectele implementate în învățământul județean Sorin Brașoveanu a vorbit de asemenea pe larg.

Mulți români din diaspora provin din regiunea Nord-Est de care aparține județul Bacău. Acestora li se adresează programul ReCONNECT DIASPORA din cadrul Diaspora StartUp la care consiliul județean Bacău este asociat. Un concurs de proiecte de afaceri finanțate cu până la 40.000 de euro din fonduri europene la care antreprenorii care trăiesc în diaspora și originari din această regiunea Nord-Est sunt invitați să participe. Amănunte aici

În cadrul întâlnirii de la Barcelona s-a discutat și despre posibilitatea inițierii de proiecte care să privească promovarea obiectivelor turistice ale județului Bacău în Spania și au fost identificate posibilități de colaborare în viitor pentru întreprinderea unor acțiuni culturale comune cu Centrul Cultural Robarna și alte asociații românești din Spania.

bacău

 

Feria de Abril 2018 din Barcelona – prima participare românească

feria de abril romania barcelona

  • Mai mult de un milion de vizitatori în 10 zile la Feria de Abril 2018 în Barcelona
  • În anul centenar, asociațiile românești din Catalunya promovează împreună România la marea sărbătoare iberică

Oricare descendent al lui Quijote, născut în Spania sau hispano-parlante de pe aiurea, știe ce este Feria de Abril. Fie că e andaluz, madrilen, vasc sau catalan a participat la una sau a auzit măcar de marea sărbătoare cu 147 de ani de istorie. Un reper cultural iberic, Feria de Abril înseamnă spectacol, bucurie, petrecere, flamenco și rochii spectaculoase, mojitos, rebujito sau evantaie sofisticate alături de generoasele parillas (grătare) încinse.

feria de abril
Barcelona / foto: RoBarna

Anul acesta Feria de Abril din Barcelona are și culoare românească. Roberto Vâlsan, președintele Asociației Culturale Române din Sabadell (ACROS), este responsabil de unul dintre pavilioanele din piața forumului barcelonez poartă tricolorul pe fațadă în anul centenar. Centrul Cultural Robarna din Barcelona și celelalte ONG-uri, firme și sponsori implicați în proiect au făcut imposibilul pentru organizarea în foarte scurt timp a activităților pe durata a zece zile.


Un „iarmaroc” întins pe durata a zece zile lungi de vară în orașul mediteranean unde este sâmbătă în fiecare zi mai puțin duminica. Metropola catalană căutată de turistul avid de tot ce e pitoresc venit de te miri unde cinci continente împrejur. Cadru ideal pentru comunitatea românească din Catalunya să „vândă” cultură și tradiții. Un milion de vizitatori au trecut prin Feria de Abril anul trecut. Anul acesta nu vor fi mai puțini.

Feria este o vitrină amplă deschisă unui public avid de experiențe noi, neobișnuite pentru turiștii care invadează orașul; o astfel de experiență este pentru ei dansul popular ‘ciudățel’ (comentariu real) adus dintr-o țară din sud-estul îndepărtat. Ansamblul asociației Eminescu din Tarragona a dat măsura măiestriei artiștilor nostru la deschiderea de vineri. Un grup de pasionați de tradiție, cum sunt toate cele din diaspora. Artiști cu nimic mai prejos decât dansatorii flamenco din pavilionul de alături. Doar diferiți. Cu atât mai furtunoase aplauzele.

dansuri barcelona
Ansamblul asociației Eminescu din Tarragona – Barcelona / foto: RoBarna

O glumă veche despre un vânzător de frigidere la Polul Nord vorbește despre arta negustorului și lucrurile bune din viața noastră. Lucian Neacșu, de la Senator Wine România, a prezentat la Feria de Abril o gamă de vinuri albe și negre în țara viței-de-vie. D.O. Rioja ar face bine să se tremure, vinurile cu care Monșer a venit la Barcelona sunt aici ca să rămână.


Diaspora este o sumă de experiențe rezultate din acțiuni individuale voluntare motiv pentru care proiectele culturale consistente se conturează lent. Mulți se alătură unui proiect din care apoi se nasc ONG-uri, o rețetă atipică dar care se dovedește funcțională. Cu trecerea timpului unele dintre aceste grupări se consolidează și dezvoltă programe, după puterea fiecăreia dintre ele. ACROS a marcat trei ani de la înfrățirea cu Asociația Culturala a Moldovenilor din Spania condusă de Igor Cereteu.

inline 1
Feria de Abril 2018 Barcelona / foto: RoBarna

Lucrurile par mai simple în diaspora, vorbim aceeași limbă, mâncăm sarmale, dansăm pe aceeași muzică iar femeile sunt la fel de frumoase. Nu e nimic despărțit ca să unim ceva, ne înfrățim. Simplu. Iar când alături este și Consulul Onorific al Republicii Moldova la Barcelona, Jaume Planas Debes, asocierea pare încă mai naturală.

consul onorific moldova
Feria de Abril 2018 Barcelona / foto: RoBarna

La standul de carte al librăriei Punct din Barcelona o tânără catalancă căuta după „un libro de rumano facil, încerc să îl impresionez pe socrul meu, e din Tecuci” surâde victorioasă cu „Păcală – carte de colorat” în mână. Cărțile semnate de scriitori de limbă română tipărite în spaniolă au fost deasemenea un punct de interes.

punct
Raftul librăriei Punct din Barcelona / foto: RoBarna

RoArt Marinela Clim cu cămăși românești tradiționale, a venit din Almendralejos, o localitate îndepărtată, gard în gard cu Portugalia în cealaltă extremă a peninsulei iberice. „Nu pot refuza invitația voastră, nu contează dacă am sau nu unde dormi patru zile, doar să mă luați de la aeroport” ne-a spus și s-a urcat în avion. Astfel de oameni compun diaspora asociativă, v-am spus că suntem norocoși.

roart marinela
RoArt Marinela în Barcelona / foto: RoBarna

Daniela Sălăgean și Taller Pintura D&V expun artă populară, artizanat, icoane și obiecte din lut.


Pe simeze Magda Popovici oferă lucrări de o excepțională calitate. Ieșite dintr-o galerie de artă doar pentru că pictorița a ținut foarte mult să participe la pavilionul românesc în pofida eforturilor evidente pe care a trebuit să le facă pentru a onora invitația. Lucrări cotate la sume respectabile, asemenea reputației pictoriței, continuă pentru încă trei zile să facă parte din oferta românească la Feria de Abril.

Magda Popovici
Magda Popovici în Barcelona / foto: RoBarna

Centrul Cultural Robarna a propus sâmbăta trecută o întâmplare nemaivăzută pentru acest gen de manifestare, prezentarea a două scriitoare din diaspora, poeta Marina Dirul și prozatoarea Diana Burlacu, despre eveniment citiți pe larg aici.

marina dirul / diana burlacu
Maria Liciu, Marina Dirul, Diana Burlacu / foto: RoBarna

Sâmbăta viitoare în penultima zi a manifestării ne vom bucura de prezența unei poete dragă nouă, Laura Cătălina Dragomir. Vine din Ulldecona cu două volume de versuri despre care vom vorbi împreună cu Corina Tulbure și traducătoarea Maria Liciu.

laura catalina dragomir

Duminică, în ultima zi, are loc un turneu de table care se anunță incendiar iar Feria de Abril 2018 se încheie târziu în noapte cu un spectaculos El Clasico oferit în transmisiune televizată în pavilionul ACROS de compania MaxDSS:

barca madrid

Cum să nu iubești Barcelona?


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


Tombola încă mai este de vânzare până duminică inclusiv, costă 5 euro biletul, cu premii interesante. Tragerea la sorți va fi duminică 6 mai 2018.

Seara literara Marina Dirul si Diana Burlacu la Barcelona

marina dirul / diana burlacu

  • La Feria de Abril din Barcelona, pentru prima dată o prezentare literară.
  • Zece zile de activități culturale in care se îmbină arta plastică, expoziția de carte, poezie, proză, cu arta și tradiția populară.

În după-amiaza zilei de 29 aprilie 2018, în cuprinsul acestui târg de primăvară, Feria de Abril din Barcelona, s-au prezentat cărțile „Răsărituri între două ape” de Marina Dirul și antologia de poeme „Abisale trăiri”, coordonată de Valentina Becart Bisoc, iar Diana Burlacu, scriitoare de limbă spaniolă din Moldova, a adus în fața publicului cititor romanul „Dimensiunile Africii”. În pavilionul ACROS România, Centrul Cultural RoBarna din Barcelona și librăria Punct au invitat la acest eveniment admiratorii artei cuvântului și slovei.

inline marina dirul

Pe fundalul expoziției de pictură a Magdei Popovici s-a vorbit despre poezie, proză și despre noutăți din lumea literară din diaspora.

Gazda evenimentului, Ani Dumitru, de la revista RoBarna a făcut prezentările după care a fost rândul protagonistelor Marina Dirul și Diana Burlacu să se adreseze publicului începând cu prezentarea volumului „Răsărituri între două ape”. Am trecut în revistă activitatea mea literară, apoi am citit poeme din volumul de autor și din antologia de versuri „Abisale trăiri” în care am apărut.

Evenimentul a fost completat cu muzica interpretată de Angela Mocanu. Versurile mele au fost îmbrăcate în haina unei frumoase romanțe. Această colaborare a dat naștere „Romanței de toamna”, melodia ei a dat culoare seratei culturale de la Barcelona. Adriana Untila, aspiranta la mirifica taină a picturii a dat farmec poemelor din volumul „Răsărituri între două ape”. Această copilă, cu emoție și har a reușit să atingă sufletele celor prezenți.

marina dirul barcelona
Angela Mocanu, Adriana Untilă, Marina Dirul în Barcelona /foto: RoBarna

S-a vorbit despre Antologia „Abisale trăiri”, despre poeții publicați în paginile ei.

Maria Liciu, traducător de limbă românească în limba spaniolă, a vorbit despre viitoarea carte de schițe a Marinei Dirul, despre trecerea de la poem spre lumea reală, chiar de demult pierdută în uitare, despre scriitorul Florentin Adrian Maftei și creația sa, despre poemele din Antologie.

În final a urmat prezentarea romanului în limba spaniolă „Dimensiunile Africii” a Dianei Burlacu, posibil viitor scenariu pentru un film artistic.

diana burlacu inline
Diana Burlacu, prezentarea „Las dimensiones de Africa” în Barcelona / foto: RoBarna

Seara de la Barcelona s-a încheiat cu bucuria din sufletele chemate de frumoasele taine ale vieții. Am ascultat muzică interpretată de Angela Mocanu, Mihai Jereghi și Ana Bejan. A fost frumos, vom continua.

Marina Dirul, Barcelona

Viorica style: Program de tara pentru Diaspora

viorica

Cum vrea Dăncilă să-i aducă acasă pe românii plecaţi: „Ei nu mai ştiu realitatea de aici, că au crescut salariile”

  • PSD vrea să îi readucă în ţară pe românii plecaţi la muncă în străinătate, iar pentru asta le promite salarii decente.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a susţinut, într-un interviu acordat pentru România TV, că românii plecaţi peste hotare nu ştiu că în ţară lucrurile au început să meargă din ce în ce mai bine, relatează stiripesurse.ro.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


„Încercăm să creştem salariile, astfel încât să devină atractive în România, să se reîntoarcă acasă. Mai mult, încercăm să facem programe pentru Diaspora. Prin Ministerul Românilor de Pretutindeni încercăm în acelaşi timp să… Sunt foarte mulţi în afară. Eu am lucrat 9 ani la Bruxelles. Sunt oameni care efectiv nu mai ştiu realitatea din România. Nu ştiu că au crescut salariile, nu ştiu că avem locuri de muncă, că avem situaţii în care nu avem specialişti pentru anumite domenii, că există anumite oportunităţi să-şi deschidă o afacere. Aceste lucruri, să ştiţi că de multe ori nu sunt cunoscute în Diasporă şi acest lucru dăunează faptului că sunt mulţi care vor să se întoarcă acasă, care au această dorinţă de a reveni în ţara, să-şi deschidă o afacere sau să se angajeze.

Cred că şi noi trebuie, ca stat, să vorbim despre aceste oportunităţi, să încercăm să informăm cât mai mult, să avem o bursă a locurilor de muncă. Într-adevăr, avem pe Eurest locurile de muncă, dar cred că ar trebui să avem şi o informare la nivel naţional. Noi, a noastră. Să spunem „uite, avem nevoie în localitatea X de atâţia ingineri…”. Poate sunt din persoanele din afară care vor să se întoarcă în ţară şi noi chiar ne dorim acest lucru.

Nouă ani cât am fost europarlamentar, am vorbit cu foarte mulţi români. Marea majoritate îşi doreau să se întoarcă acasă. Şi cred că noi trebuie să creem condiţiile pentru ca aceşti oameni să revină în România. În multe locuri avem deficit de locuri de muncă. De ce acolo unde avem deficit, de ce să lucreze aceşti oameni în altă ţară când ar putea să lucreze în propria lor ţara… să vină alături de părinţi, să vină alături de cei care îşi doresc să se întoarcă acasă. Şi cred că putem face acest lucru. În momentul în care vom impulsiona investiţiile în România se vor crea noi locuri de muncă. Şi cred că acest lucru poate fi un nou motiv ca să se întoarcă acasă cei care au plecat. Salariile medicilor… Salarii mari, sunt în sistemul de stat. Construcţia spitalelor va aduce un nou necesar. Nu este uşor, dar vor începe şi construcţiile„, a declarat Viorica Dăncilă.

 

TAROM cumpără servicii de publicitate. Ai zbura cu ei din patriotism?

tarom

  • Compania a lansat invitații de participare la licitație către cele mai mari 10 companii de publicitate
  • Două au răspuns

TAROM este în plin proces de atribuire a unui contract pentru servicii de publicitate, PR şi creaţie, a cărui valoare maximă va fi de jumătate de milion de euro. Motivul? Compania “urmează o strategie de remontare a capitalului de încredere și imagine, potrivit informaţiilor furnizate de Tarom pentru G4Media.ro.

Procedura de achiziție selectată de compania TAROM este cerere de oferte. Compania a invitat la competiţie cele mai mari zece companii de pe piață. Au trimis oferte doar două firme, ofertele sigilate urmând a fi deschise “în perioada imediat următoare”.

Tarom este compania aeriană de suflet a românilor, brandul fiind unul dintre cele mai cunoscute din piață cu toate că rezultatele istorice în ceea ce privește încrederea utilizatorilor este redusă și tributară veșnicelor suspiciuni de corupție relaționate cu managementul acuzat constante de nepotism și promovare pe pile. La fel ca în cazul TVR se spune că e greu să strigi „mama” în fața sediului Tarom și să nu se deschidă jumătate din ferestre.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


Nimeni sau puțini din diaspora românească nu zboară cu Tarom din cauza prețurilor mari și a imaginii prăfuite de mastodont ținut în viață cu perfuzii. O piață de peste patru milioane de utilizatori potențiali constant ignorată de o companie rămasă în urma timpurilor și care supraviețuiește grație statututului de companie de stat și nu poate fi lăsată să moară.

În ultimul timp Tarom pune lipsa performanței pe faptul că nu a știut să se vândă, pe o comunicare greșită; asta după ce a refuzat sistematic să plătească pentru publicitate ani la rând. Dacă presupunem că o campanie de marketing genială reușește să schimbe percepția consumatorului rămâne problema prețurilor biletelor vândute. Tarom este astăzi un operator aerian cu prețuri mari pentru servicii bazice. Prin comparație RyanAir are o presă jalnică dar avioanele pline.

Influența operatorului aerian de stat în „sistem” e suficient de mare încât să beneficieze constant de avantajele decontărilor pentru deplasări plătite de alții decât pasagerul. Totuși grosul operațiunilor unei companii aeriene cu greu poate fi alcătuit doar din deplasările în interes de serviciu ale demnitarilor. Majoritatea utilizatorilor își fac atent raportul cost/calitate și aleg urgent alte companii. Din păcate pentru Tarom, sunt multe cele care își justifică prețurile.

Tarom este una dintre victimele lipsei de perspectivă economică în ceea ce privește piața diasporei românești din Europa. Alături de băncile românești care nu văd potențialul celor patru milioane de români care locuind afară se uită către țară constant. Prin consiliile de administrație umblă ca o stafie fantoma încasărilor pe care le-ar obține dacă ar înceta să să eticheteze diaspora ca fiind o „nișă” fără potențial.

Miliarde de euro tranzitează an de an nișa acesta. Ambi-direcțional.

Feria de Abril 2018 Barcelona și-a deschis porțile

feria de abril barcelona 2018

  • Pentru prima dată în istorie Feria de Abril din Barcelona ne include printre expozanți
  • Un milion de vizitatori de pe cinci continente la precedenta ediție
  • Pavilionul Asociației Culturale Române din Sabadell găzduiește manifestări și evenimente pe durata a 10 zile

Barcelona devine 10 zile pe an vitrina evantaielor, rochiilor înflorate, ghirlandelor multicolore, a castañetelor și chitarelor cu șase corzi, a „cajon”-ului gitano. Sardana catalană cedează protagonismul unui univers unde domnesc rumba și flamenco, în care sudul fierbinte se revendică cu nerv, ținute mândre și coafuri complicate.

robarna

Feria de Abril din Barcelona este sora mai mică a celebrei Feria de Abril din Sevilla înființată – capriciu al istoriei – nu de un sevillan ci de un catalan și un vasc. Andaluzii stabiliți în nord și-au adus aici sărbătoarea în urmă cu 47 de ani.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


În vremuri de restriște oamenii din Andalucia care au ales să emigreze în nordul mai bogat al timpului s-au stabilit în Catalunya unde capriciile epocii ofereau o fereastră de oportunitate pentru cei ce căutau un loc de muncă (Păstrând proporțiile, migrația internă spre Barcelona s-ar putea compara cu afluxul spre centrele industrializate din anii ’70 când orașe ca Brașov, Hunedoara sau Târgoviște au explodat demografic). Cei mai în vârstă dintre ei încă spun „acasă” când se referă la  Andalucia.

Feria de Abril 2018 din Barcelona și-a deschis porțile vineri 27 aprilie. Aflată la cea de a 47-a ediție sărbătoarea se desfășoară pe marele platou al forumului barcelonez, la doi pași de Mediterana.

Pentru prima dată în istorie acolo se vorbește și românește iar fumul parilladelor iberice (specialități de carne la grătar) rivalizează cu aromele micilor noștri naționali.

pavilion romanesc l aferia de abril barcelona
Pavilionul românesc la Feria de Abril din Barcelona 2018 / foto: RoBarna

Deschiderea a avut loc vineri seară iar programul a cuprins deschiderea unei expoziții de pictură, o degustare de vinuri românești, un program de muzică și dansuri populare.

Cămăși populare românești, măști, produse din ceramică și lemn, icoane pe lemn alături de rafturile de carte românească se găsesc la vânzare și stârnesc interesul numeroșilor vizitatori care deja s-au grăbit să viziteze pavilionul românesc.

flamencasBere la discreție, mici gustoși, muzică și bună dispoziție, vizitatori curioși și care se arată încântați de ce găsesc în pavilionul nostru sunt elementele unui eveniment care se anunță grandios și de mare vizibilitate pentru diaspora românească din Barcelona.

Duminică programul include eveniment cultural, o dublă prezentare de carte la care Centrul Cultural Robarna invită începând cu ora 17.

Se estimează că vor fi mai mult de un milion de vizitatori pe parcursul celor 10 zile de târg, după aprecierea federației organizatoare, FECAC.